Cod-f-pc-4 revista presei


Teme de mediu Dumbrăviţa Verde 2015



Yüklə 303,93 Kb.
səhifə20/20
tarix31.10.2017
ölçüsü303,93 Kb.
1   ...   12   13   14   15   16   17   18   19   20

Teme de mediu

Dumbrăviţa Verde 2015


Luni, 10 august, s-a dat startul unei noi ediţii a proiectului de ecologizare Dumbrăviţa Verde, acţiune devenită deja tradiţie şi ajunsă la cea de-a V-a ediţie, care face an de an Dumbrăviţa mai verde şi mai curată.O comună mai frumoasă şi mai curată. Acesta este obiectivul urmărit cu perseverenţă de proiectul devenit deja tradiţie „Dumbrăviţa Verde”, care a ajuns la cea de-a V-a ediţie. Organizatorul acţiunii a fost şi în acest an Alexandra Nicolici, devenită deja o prietenă a copiilor, iar coordonatoarea a fost Felicia Cotoman, care zi de zi a fost alături de participanţi, în acest an în număr de 53. Luni dimineaţă a avut loc deschiderea activităţii, la Căminul cultural din Chechiş, unde copiii au fost întâmpinaţi de Corina Mulea, reprezentantul UAC, de primarul Felician Ciceu şi de organizatori. După ce au primit echipament, instrucţiuni şi toate cele necesare desfăşurării în bune condiţii a acţiunii, copiii au fost felicitaţi de Corina Mulea, care a arătat că, an de an, acţiunea îşi arată rezultatele, fiind tot mai puţină mizerie în satele şi pe văile din comună. Corina le-a mulţumit tuturor elevilor care se implică în proiect, dar şi cadrelor didactice care îi însoţesc. De asemenea, primarul Felician Ciceu i-a felicitat pe copii şi pe organizatori şi a subliniat importanţa acestei acţiuni atât din punct de vedere estetic, cât şi ecologic, dar, mai ales, educativ. Apoi, copiii au fost împărţiţi în 5 grupe şi au pornit la ecologizare, singura pauză fiind cea de prânz, în care au primit sandvişuri şi apă din partea UAC Europe. Ziua de luni a avut ca obiectiv ecologizarea localităţilor Chechiş şi Cărbunari. În cea de-a doua zi au fost ecologizate satele Şindreşti şi Dumbrăviţa, în cea de-a patra, Unguraş şi Rus, iar în ultima zi au avut loc tradiţionala festivitate de premiere şi party-ul de sfârşit de proiect.

Toţi participanţii au primit diplome şi premii, iar efortul şi implicarea lor are în primul rând ca rezultat o comună mai frumoasă şi mai verde. Felicia Cotoman a spus că zilnic s-au adunat circa 20 de saci de gunoaie şi că participanţii spun că, faţă de anul trecut a fost mai puţină mizerie, ceea ce arată că efectele acţiunii se văd în creşterea gradului de conştientizare şi de educaţie a populaţiei în acest domeniu. Localnicii sunt obişnuiţi deja cu echipele de copii care curăţă localitatea şi probabil acest lucru îi face pe fiecare să arunce mai puţine mizerii în natură, în râuri, pe stradă. Corina Mulea şi Iulian Gheorghe, reprezentanţii UAC Europe şi Asociaţiei NEMUS, le-au mulţumit încă o dată copiilor, profesorilor şi organizatorilor pentru implicare şi au arătat că acţiunea va continua şi anul viitor. În concluzie: o nouă ediţie de succes şi o comună mai verde. /Gazeta de Maramures, http://www.gazetademaramures.ro/dumbravita-verde-2015-16782



Proiectul “Managementul Durabil al Sitului Natura 2000 Igniş” la final


Proiectul „Managementul Durabil al Sitului Natura 2000 Igniş”, derulat de Agenţia pentru Protecţia Mediului Maramureş, se apropie de final. Managerul proiectului, Ileana Glodean, a făcut, pentru „Graiul Maramureşului”, o evaluare a rezultatelor proiectului, derulat în perioada 1 octombrie 2010 – 31 noiembrie 2015.

Au fost identificate specii noi de plante şi animale în sit

„Obiectivul general a fost protecţia şi îmbunătăţirea biodiversităţii din Munţii Igniş, iar obiectivele specifice au fost dezvoltarea măsurilor de management şi menţinerea stării favorabile de conservare a speciilor şi habitatelor din sit, precum şi creşterea gradului de informare şi conştientizare populaţiei din sit cu privire la importanţa sitului Natura 2000 Igniş şi a speciilor şi habitatelor de acolo. În ceea ce priveşte activităţile derulate, după inventariere, cartografiere şi evaluarea stării de conservare am elaborat măsuri de conservare pentru 6 habitate care sunt în fişa sitului. Am identificat 115 specii de faună, dintre care 7 specii de nevertebrate, 6 specii de peşti, 9 specii de amfibieni, 7 specii de reptile, 69 specii de păsări şi 17 specii de mamifere. În fişa sitului erau mult mai puţine, nu se ştia că atâtea specii trăiesc acolo, specii de interes comunitar, conservativ. Am identificat, de asemenea, 300 de specii de floră care sunt de interes conservativ sau comunitar, protejate de directivele europene. În principal, am identificat speciile care erau în formularul standard al sitului, dar pe lângă acestea am prevăzut şi speciile de interes naţional sau speciile endemice. Majoritatea sunt cuprinse în directivele europene şi până acum nu au fost identificate în sit. Sperăm ca pe viitor să modificăm formularul standard al sitului, să fie cuprinse şi cele care nu erau, căci atunci vor fi protejate printr-un act normativ şi vor avea altă valoare, se va aplica legea în cazul lor şi vor fi protejate, căci fiecare specie, cât de mică, are un rol în ecosistem”, a precizat Ileana Glodean. Echilibru între comunităţi şi natură.O altă parte a proiectului a constat în relaţionarea cu proprietarii de terenuri din sit şi cu formatorii de opinie. Au fost vizate cele 8 unităţi administrativ-teritoriale cuprinse în sit (Baia Mare, Sighetu Marmaţiei, Ocna Şugatag, Giuleşti, Deseşti, Câmpulung la Tisa, Sarasău şi Săpânţa), acesta însumând 19.620 ha. „Am organizat 9 workshop-uri de conştientizare a formatorilor de opinie. Am luat ca formatori de opinie cadrele didactice din toate cele 8 U.A.T-uri, căci am considerat că ei pot mai departe să înveţe noile generaţii cu privire la importanţa speciilor şi habitatelor, cum să le protejeze, care e rolul lor în ecosistem. Am contactat, de asemenea, mass-media, căci şi ele pot fi foarte buni formatori de opinie. Şi am avut, totodată, seminarii cu consilierii locali, am considerat că având în vedere că fiecare comunitate doreşte să se dezvolte şi este oportun ca tot timpul să îi consultăm, să ştie şi ei foarte bine ce au pe suprafaţa U.A.T.-ului ca specie sau habitat şi la elaborarea măsurilor să ţinem cont atât de protejarea speciilor, cât şi de dezvoltarea comunităţilor. Am încercat să creăm un echilibru, o coexistentă între comunităţi şi natură. Pe urmă am identificat toţi proprietarii de terenuri din sit, din toate cele 8 U.A.T.-uri şi am făcut dezbateri publice cu privire la măsuri, căci pe anumite terenuri pot să fie restricţii şi atunci oamenii e bine să ştie ce au de făcut. Am făcut şi nişte consultări aferente planului de management în fiecare U.A.T.: după ce am finalizat măsurile, i-am chemat pe oameni încă o dată, să-şi spună fiecare obiecţiunile şi am ţinut cont de ele. După ce am elaborat materialul final l-am trimis la minister, a fost avizat de minister şi acum îl punem în practică”, a conchis managerul de proiect. /Graiul Maramuresului, http://www.graiul.ro/2015/08/18/proiectul-managementul-durabil-al-sitului-natura-2000-ignis-la-final/

Depozitul de deşeuri de la Groşi naşte dispute


Închiderea depozitului de deşeuri menajere şi industriale de la Satu Nou de Jos (comuna Groşi) naşte o stare de nervozitate între părţile implicate. Una dintre problemele invocate ar fi aducerea aici a deşeurilor de pe rampele din Seini şi Tg. Lăpuş-Rohia. Consilierul local Sorin Cristian Gaje, preşedintele Comisiei juridice a Consiliului Local Groşi, face o serie de acuzaţii referitoare la reprezentanţii Consiliului Judeţean Maramureş, ai Primăriei Groşi şi ai Drusal SA şi susţine că a sesizat DNA în acest caz.

„S-au schimbat regulile în timpul jocului”Sorin Cristian Gaje declară: “Problema o avem încă din 2009, de când ni s-a cerut la Consiliul Local Groşi trecerea rampei de gunoi pentru închidere pentru 2017. Ştie toată lumea situaţia respectivă. Am aprobat, încă din 2009, noi, Consiliul Local Groşi, închiderea rampei şi trecerea către Consiliul Judeţean, pentru închidere, dar între timp s-au schimbat regulile jocului în timpul jocului. Nu ni s-a spus când am aprobat, prin hotărârea de Consiliu din 2009, că pe rampa respectivă de la Satu Nou de Jos vor fi aduse rampele istorice de la Seini, Rohia, Târgu Lăpuş şi alte rampe aferente din judeţul Maramureş. Noi acum ne lovim de un lucru deosebit de grav. Între timp, Consiliul Judeţean Maramureş a modificat proiectul şi ne-am trezit cu faptul împlinit, că vor veni rampele respective pe terenul comunei Groşi, lucru faţă de care noi ne opunem”.

Campanie de strângere de semnături.Sorin Gaje continuă: „Deja facem o campanie de strângere de semnături pentru opunerea faţă de acest proiect. Nu ne opunem închiderii rampei de gunoi, dar în schimb abuzurile (…) s-au soldat cu o plângere la DNA”, spune Gaje, completând: „Sunt 78 de milioane de euro în joc, nouă ni s-a spus că 2 milioane şi jumătate de euro costă închiderea rampei, dar de fapt cei din Consiliul Judeţean mi-au zis clar să nu încercăm să blocăm acest proiect. Cei din Consiliul Judeţean, asta în ghilimele, că sunt doar câţiva”. „Nu doresc să intru în polemici”.Poziţia lui Zamfir Ciceu, preşedintele Consiliului Judeţean Maramureş, vizavi de aceste acuzaţii, comunicată de biroul său de presă, este următoarea: „Preşedintele Consiliului Judeţean Maramureş nu doreşte să intre în polemici cu cei care demonstrează că nu cunosc importanţa, etapele parcurse şi stadiul implementării Proiectului „Sistem de Management Integrat al Deşeurilor în judeţul Maramureş”.Fiecare etapă a acestui proiect s-a derulat cu respectarea strictă a legislaţiei româneşti şi europene. Prin implementarea proiectului, judeţul Maramureş se conformează normelor europene de mediu, norme obligatorii pentru toţi. Domnul Sorin Gaje a fost prezent de mai multe ori, în şedinţele Consiliului Judeţean Maramureş, unde i s-a răspuns la toate întrebările pe care le-a adresat, legate de Proiectul „Sistem de Management Integrat al Deşeurilor în judeţul Maramureş”.

„Nu ne putem permite să ratăm această finanţare”

Am luat legătura şi cu primarul comunei Groşi, Gheorghe Lupan: „La 1 ianuarie 2007, România a aderat la Uniunea Europeană. Tot atunci, România a semnat Acordul de Aderare la UE prin care se obligă să respecte o serie de condiţii. Pe componenta de mediu, printre altele, s-a obligat ca până în 2017, să fie închise toate rampele de gunoi menajer NECONFORME, aşa cum este şi cea de la Satu Nou de Jos. În judeţul Maramureş, s-a înfiinţat Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară (ADI MM) pentru Sistemul Integrat de Management al Deşeurilor Menajere din care face parte şi comuna Groşi. UE finanţează închiderea rampelor neconforme prin Consiliile Judeţene. Prin urmare, în 2009, prin hotărâre de Consiliul Local, s-a aprobat trecerea în administrare a rampei de gunoi către CJ Maramureş, care este de fapt titularul proiectului de închidere şi susţine proiectul prin cofinanţare.Studiile necesare, proiectul de închidere a rampei este al CJ, comuna Groşi nefăcând parte din proiect, deoarece rampa este administrată de CJ. Cu siguranţă, documentaţia pentru închidere şi ecologizare a zonei, studiile şi calculul economic le-au făcut specialişti în domeniu, cu respectarea condiţiilor impuse de finanţator. Prin urmare, toţi cei interesaţi se pot adresa Consiliului Judeţean Maramureş. Noi dorim ca zona să fie ecologizată, să nu fie afectată păşunea comunală şi să nu se mai creeze disconfort pentru populaţia din zonă. Nu ne putem opune sub nicio formă implementării acestui proiect. UE finanţează un sistem integrat de management al deşeurilor condiţionat de un termen – 2017. Nu ne putem permite să ratăm această finanţare. Când va avea comuna Groşi banii necesari să realizeze acest obiectiv?!

Se vor depune deşeuri în rampă în paralel cu închiderea eiSorin Gaje aduce acuzaţii şi firmei SC Drusal SA, precum şi directorului general al societăţii, Mihai Apan. Acesta a refuzat să comenteze acuzaţiile de ordin personal, preferând să explice situaţia societăţii: „Primăria Baia Mare, fiind interesată de felul cum poate fi gestionată problema deşeurilor, ne-a convocat la o şedinţă la care am participat reprezentanţi ai Drusal, patronatul şi managementul, compania de consultanţă juridică, Consiliul Judeţean, prin preşedintele Zamfir Ciceu şi managerul de proiect Traian Florea, viceprimarul comunei Groşi, Agenţia pentru Protecţia Mediului prin Alexandru Cosma, Garda de Mediu prin Ioan Ştrempel şi primarul Cătălin Cherecheş. Plângerea noastră privea faptul că CJ nu răspundea la notele noastre prin care solicitam date despre cum vom lucra împreună pe această rampă. În data de 10 august, firma Drusal, reprezentată prin directorul general Mihai Apan şi Călin Stegăroiu, reprezentantul firmei de consultanţă juridică, am avut o întâlnire cu Traian Florea şi ni s-a pus la dispoziţie documentaţia închiderii rampei. În urma studierii documentaţiei, am convenit că ne vom prezenta condiţiile în care am dori să decurgă această colaborare pentru închiderea rampei şi continuarea neîntreruptă a depunerii deşeurilor colectate de Drusal, astfel încât să avem garantată foarte clar condiţia că noi vom putea depune în această rampă, în paralel cu activitatea de închidere a ei, până în momentul când vom avea rampa ecologică de la Fărcaşa operabilă şi cu operator desemnat. În ceea ce priveşte deşeurile istorice de la Seini şi Rohia, avem garanţia, din partea Consiliului Judeţean, că ele nu vor genera umplerea completă a rampei. Vrem să fim siguri că obligaţia noastră legală şi morală faţă de cetăţenii din Baia Mare şi din jumătatea de Vest a judeţului Maramureş va putea fi onorată”. /Graiul Maramuresului, http://www.graiul.ro/2015/08/17/depozitul-de-deseuri-de-la-grosi-naste-dispute/



ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ OLT

Teme similare

Cod Galben de ploi şi descărcări electrice în judeţele Sibiu şi Braşov, până la ora 14.00


Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM) a emis, astăzi, o atenţionare nowcasting Cod Galben de ploi abundente şi descărcări electrice, valabilă în următoarele ore pe raza judeţelor Sibiu şi Braşov, informează Agerpres. Potrivit meteorologilor, până la ora 14,00, local în judeţul Sibiu (inclusiv în zona municipiului Sibiu) şi local în sudul judeţului Braşov şi zona de munte (în prima parte a intervalului), în zona localităţilor Victoria, Drăguş, cu extindere spre zona localităţilor Făgăraş, Râşnov şi Braşov se vor semnala averse ce vor cumula 30-35 l/mp, descărcări electrice, grindină de mici dimensiuni şi intensificări ale vântului. Avertizările de fenomene periculoase imediate (nowcasting) se emit pentru o perioadă de maximum şase ore, precizează ANM. /MONITORUL DE MEDIAS, http://www.monitoruldemedias.ro/

Programul transnaţional Dunărea se lansează în septembrie la Budapesta


Autoritatea de Management a Programului Transnațional DUNĂREA organizează la Budapesta (Ungaria), în perioada 23-24 septembrie a.c., conferinţa de lansare a programului Transnațional DUNĂREA. Cu acelaşi prilej va avea loc și lansarea primului apel de propuneri de proiecte. Parteneri din întreaga regiune sunt invitați să prezinte propuneri cu privire la diferitele teme identificate. Propunerile trebuie să urmărească atât realizarea unor obiective importante, cu impact real în regiune cât și creşterea cooperării dincolo de granițe. (înscrierile pentru participare la eveniment se fac pe pagina www.dtpevent.eu). /GAZETA DE SUD, http://www.gds.ro/Actualitate/2015-08-15/programul-transnational-dunarea-se-lanseaza-septembrie-la-budapesta/

Hidroelectrica a vândut microhidrocentrala de la Vlădești


Producătorul de electricitate controlat de stat Hidroelectrica a ratat pentru a doua oară în acest an vânzarea unor microhidrocentrale evaluate la 90 milioane de lei (20,4 milioane de euro). Compania, aflată în insolvenţă, a reuşit să vândă două unităţi, al căror preţ de pornire a fost de aproape 4 mil. lei. Licitaţiile de vânzare a microhidrocentralelor au fost derulate la sfârşitul lunii iulie, însă reprezentanţii companiei de stat nu au precizat numele cumpărătorilor. „În urma licitaţiilor organizate în cursul lunii iulie 2015 au fost vândute microhidrocentralele Călugariţa şi Vlădeşti”, a comunicat Hidroelectrica la solicitarea Ziarului Financiar. Prima microhidrocentrală este în judeţul Argeş, iar a doua în Vâlcea. /ZIARUL DE VALCEA, http://ziaruldevalcea.ro/2015/08/17/hidroelectrica-a-vandut-microhidrocentrala-de-la-vladesti/

Băile Apor au fost reconstruite cu ajutorul a 100 de voluntari din România, Ungaria, Anglia sau Italia


Peste 100 de voluntari din România, Ungaria, Irlanda, Anglia şi Italia au participat, în perioada 22 iulie – 2 august, la o acţiune de reconstruire a Băilor Apor din situl Natura 2000 Ciomad Balvanyos. Evenimentul a fost organizat de Asociaţia „Vinca Minor” custodele sitului Ciomad-Balvanyos în parteneriat cu Fundaţia Ars Topia care a realizat proiectul tehnic de reamenajare a Băilor Apor.

„Această amplă acţiune de voluntariat face posibilă folosirea acestor resurse naturale într-un mod mai agreabil de către vizitatorii care doresc să beneficieze de calităţile curative ale apelor termale. Băile Apor sunt recunoscute pentru unicitatea lor în Europa, având efectele benefice pentru tratarea mai multor tipuri de afecţiuni, cum ar fi de exemplu cele cardiovasculare, digestive, ale sistemului nervos sau endocrine. Reamenajarea băilor s-a realizat prin folosirea unor materiale naturale: lemn, piatră, argilă. Activităţile realizate au fost reînnoirea bazinelor, construirea unui pod, a unui vestiar şi efectuarea unor lucrări de protecţie împotriva eroziunii. Activitatea de voluntariat a fost sprijinită de comunitatea locală prin oferirea materialelor necesare pentru executarea lucrărilor, respectiv a serviciilor de cazare şi masă voluntarilor participanţi la activitate. Seară de seară voluntarii au participat la prezentări, workshopuri tematice (din domeniul geologiei, arhitecturii, protecţiei mediului, etc.). O zi a fost dedicată sitului Ciomad-Balvanyos, când am organizat o excursie în cadrul căreia echipa noastră a prezentat valorile ariei protejate”, a declarat Para Zoltán, preşedintele Asociaţiei Vinca Minor. Asociaţia „Vinca Minor” promovează si sprijină acţiunile care au ca scop protecţia mediului şi a biodiversităţii, efectuează cercetări privind mediul ambiant şi reabilitarea peisajului. Fiind custodele sitului Natura 2000 Ciomad-Balvanyos, asociaţia promovează conceptul Natura 2000 la nivel judeţean şi regional. /BUNĂ ZIUA BRAȘOV, http://www.bzb.ro/stire/baile-apor-au-fost-reconstruite-cu-ajutorul-a-100-de-voluntari-din-romania-ungaria-anglia-sau-italia-a89439



Teme de mediu

Date mai exacte despre cele 32 de arii protejate din judeţ


Până la finele acestui an, datele despre toate cele 32 de situri Natura 2000 din judeţul Braşov vor fi actualizate de către reprezentanţii Agenţiei pentru Protecţia Mediului Braşov. Operaţiunea va trebui finalizată anul acesta, iar printre altele se vor înscrie în fişe noile habitate şi speciile de floră şi faună sălbatică de interes comunitar descoperite în aceste arii, dar şi proiectele europene implementate în fiecare sit. „De asemenea, este necesară actualizarea informaţiilor legate de caracteristicile sitului (calitate si importanţă, vulnerabilitate, desemnare, tipuri de proprietate a terenurilor din sit), precum şi informaţii legate de managementul sitului şi planul de management al sitului”, a explicat directorul APM Braşov, Ciprian Băncilă (foto). Acesta a mai precizat că planurile de management transmise spre aprobare către Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor vor fi analizate numai după introducerea datelor în aplicaţie. /BUNĂ ZIUA BRAȘOV, http://www.bzb.ro/stire/date-mai-exacte-despre-cele-32-de-arii-protejate-din-judet-a89416


- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"

Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38



Yüklə 303,93 Kb.

Dostları ilə paylaş:
1   ...   12   13   14   15   16   17   18   19   20




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2020
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə