Cod-f-pc-4 revista presei


Lacul Morii, soartă tragică. Ce se întâmplă cu cel mai mare lac al Capitalei. GALERIE FOTO-VIDEO



Yüklə 303,93 Kb.
səhifə6/20
tarix31.10.2017
ölçüsü303,93 Kb.
1   2   3   4   5   6   7   8   9   ...   20

Lacul Morii, soartă tragică. Ce se întâmplă cu cel mai mare lac al Capitalei. GALERIE FOTO-VIDEO


Cel mai mare lac al Capitalei, Lacul Morii, arată deplorabil. Gunoaie plutind pe apă, deşeuri care înconjoară apa, mobilier stradal deteriorat sau inexistent, infrastructura pietonală dezafectată şi foste zone de agrement lăsate în paragină - acesta este peisajul pe care bucureştenii îl întâlnesc când merg la Lacul Morii. Deşi autorităţile au dezvoltat planuri de amenajare, acestea au rămas pe hârtie. Bucureştenii sunt nemulţumiţi de starea în care se află zona şi atrag atenţia că potenţialul imens al acesteia se va pierde.

Lacul Morii, cel mai mare lac din Bucureşti, atrage sute de bucureşteni, care aleg să se plimbe pe aleea pietonală care înconjoară ochiul de apă. Cu toate acestea, cei care preferă această zonă pentru a se relaxa, sunt nemulţumiţi de condiţiile pe care arealul le oferă. Imaginea zonei este una dezolantă, cu gunoaie care plutesc pe apă, deşeuri lăsate în spaţiile din vecinătatea acestuia, mobilier stradal deteriorat, trotuare pline de gropi şi crăpături, scări de acces denivelate şi foste zone de agrement lăsate în paragină de autorităţi. Autorităţile au venit, de-a lungul timpului, cu mai multe propuneri de amenajare a zonei. Acestea nu au fost, însă, implementate, fiind, de multe ori, uitate în sertare.

Lacul Morii (luciul de apă) este administrat de Administraţia Naţională Apele Române, care are în îngrijire şi insula de pe lac, alături de baraj (digul interior). Aleea de promenadă din jurul apei şi digul exterior se află în administraţia Primăriei Sectorului 6. Bucureştenii se plâng de faptul că autorităţile nu curăţă zona în mod eficient, dar şi de faptul că unii dintre cei care vin să se relaxeze în zonă nu păstrează curăţenia. De asemenea, printre nemulţumirile oamenilor se numără faptul că cei care administrează zona (Apele Române şi Primăria Sectorului 6) nu au implementat proiecte de amenajare a zonei.

Insula de pe Lacul Morii, paradis în paragină

Candva una dintre cele mai de succes zone de agrement din acest areal, insula de pe Lacul Morii, se află astăzi în paragină, fiind complet uitată de autorităţi. Spaţiul izolat, înconjurat de apă, ar putea deveni o adevărată atracţie turistică dacă ar fi amenajată, sunt de părere cei din zonă. Insula, cu o arhitectură deosebită, a ajuns acum pajişte pentru cai şi loc de depozitare al gunoaielor. Clădirile se apropie de dărâmare, iar buruienile şi deşeurile fac acum parte din peisaj. Administraţia Apele Române susţine că a demarat un proiect care prevede modernizarea lucrărilor hidrotehnice aferente Lacului Morii. Cu toate acestea, în răspunsul la solicitarea B365.ro, reprezentanţii instituţiei susţin că insula nu este prevăzută în proiectul de modernizare a amenajării hidrotehnice.

Oamenii vin cu soluţii şi propuneri pentru insulă: parc, zonă de agrement amenajată modern şi întreţinută, sau chiar spaţiu pentru festivaluri şi alte evenimente culturale.

Cu toate acestea, reprezentanţii Administraţiei Apele Române au precizat, pentru B365.ro, că zona nu este declarată zonă de îmbăiere, la acest moment: "În conformitate cu prevederile H.G. nr. 546/2008 privind aprobarea normelor de calitate pentru apa din zonele naturale amenajate pentru îmbăiere, lacul de acumulare Lacul Morii nu este declarat zona de îmbăiere şi deci sunt interzise activităţi de îmbăiere sau scufundări în acest lac, nu are o zona amenajată pentru agrement nautic deoarece H.G. nr. 452 din 2003 privind desfăşurarea activităţii de agrement nautic, prevede la art. 3 că "activitatea de agrement nautic se poate desfăşura numai în zone de agrement nautic, stabilite în baza planului de urbanism al zonei, în perimetre delimitate ca spaţii pentru agrement stabilite de primari, cu avizul Ministerului Turismului, al Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului, al Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei, Ministerului Sănătăţii şi Familiei, Ministerului de Interne şi cu consultarea asociaţiilor profesionale din domeniul turismului şi federaţiilor sportive de specialitate, la solicitarea ti.tularului zonei respective", iar în conformitate cu H.G. nr. 665/2008 pentru stabilirea nominală şi pe porţiuni a căilor navigabile interioare ale României, Lacul Morii nu este cale navigabilă interioară."



Slalom printre gunoaie

Una dintre problemele semnalate cel mai des de bucureşteni, în ceea ce priveşte zona Lacului Morii, este cea a gunoaielor şi deşeurilor.

Într-un răspuns la solicitarea B365.ro, reprezentanţii Primăriei Sectorului 6 dau asigurări că firma de salubritate care curăţă zona intervine de două ori pe săptămână. Aceştia sunt, însă, contrazişi de unii bucureşteni, care spun că nu se face curăţenie şi dacă se face, aceasta este ineficientă. Nici barajul Lacului Morii nu este ferit de deşeuri. În imediata vecinătate a barajului pot fi observate peturi de plastic, pungi şi alte deşeuri, care murdăresc apa şi zona de promenadă din jur.

Autorităţile îşi pasează responsabilitatea între ele

Într-un răspuns la solicitarea B365.ro, Administraţia Apele Române susţine că deşeurile trebuie curăţate de Primărie: "Deşeurile a căror prezenţă este semnalată pe suprafeţele adiacente terenului administrat de instituţia noastră sau în cuveta lacului de acumulare nu provin din activitatea noastră sau din resursa de apă a râului Dâmboviţa, acestea fiind în totalitate "aportul" nedorit al concetăţenilor noştri, fiind deşeuri provenite de la locuinţele din zonă sau din depozitele ilegale existente pe terenurile neîmprejmuite din zona adiacentă. Precizăm că din art. 8, al O.G. nr. 21/2002 aprobată cu completări şi modificări prin Legea nr. 515/ 2002 rezultă că menţinerea curăţeniei în zonele malurilor acumulării Lacul Morii revine autorităţilor locale, iar stoparea descărcării deşeurilor în aceste zone se poate face numai cu ajutorul organelor locale abilitate să constate şi să sancţioneze pe cei care comit asemenea fapte, readucând astfel spiritul civic în limitele normale", se arată în răspunsul remis B365.ro.

În 2014, Admintraţia Apele Române a acordat 276.365 lei pentru activităţile de întreţinere luciu de apă, defrişare de arboret, întreţinere platforme şi cosire taluze şi jardiniere aferente formaţiei Lacul Morii.

De asemenea, într-un răspuns la solicitarea B365.ro, Primăria Sectorului 6 susţine că "aleea de promenadă care mărgineşte Lacul Morii a fost amenajată de Primăria Sectorului 6, prin Administraţia Domeniului Public şi Dezvoltării Urbane (ADPDU) Sector 6 iar curăţenia în zonă este realizată de lucrătorii ADPDU 6, iar frecvenţa intervenţiilor este bisăptămânală". Cu toate acestea, se poate observa că marea parte a deşeurilor sunt mult mai vechi. Aleea de promenadă care înconjoară luciul de apă este şi ea plină de gunoaie, în timp ce spaţiul din imediata vecinătate a aleii, în special în zona care merge spre insulă, are grămezi de deşeuri care seamănă cu adevărate gropi de gunoi. Acestea nu sunt doar inestetice, dar reprezintă un adevărat focar de infecţie pentru locuitorii din zonă şi pentru cei care aleg zona pentru a se recrea. O mare parte a gropilor şi canalelor sunt pline de gunoaie şi nu sunt semnalizate.



Mobilierul stradal, insuficient şi aflat în stare proastă

Aleea de promenadă din imediata vecinătate a apei (în zona Crângaşi a lacului) are un mobilier vechi şi neîntreţinut. Băncile sunt deteriorate de temperaturi şi ploi iar unele coşuri de gunoi sunt rupte. Oamenii se plâng de faptul că acestea nu au mai fost schimbate de autorităţi de ani de zile. Nici iluminatul public nu este punctul forte al zonei. Acesta există doar pe o porţiune mică a zonei, din dreptul blocurilor din zona Crângaşi, până la baraj. Stâlpii existenţi, însă, sunt ineficienţi, întrucât cei mai mulţi dintre ei au becuri lipsă, despre care oamenii spun că au fost rupte sau furate. Nici acestea nu au fost, încă, înlocuite de primăria de sector.



Infrastructura pietonală: trotuare crăpate, scări denivelate, alee plină de buruieni

Pe lângă scopul utilitar, pentru care a fost amenajat Lacul Morii, oamenii se raportează la zonă ca la un spaţiu de recreere. Deşi foarte mulţi bucureşteni aleg să îşi petreacă timpul liber în acest areal, foarte mulţi dintre aceştia sunt nemulţumiţi de infrastructura pe care o au la dispoziţie. Trotuarele vechi, într-un stadiu avansat de degradare, pline de crăpături, la care se adaugă scările cu denivelări, trepte rupte, fac parte din peisajul unei zone despre care locuitorii Capitalei spun că ar putea fi amenajată pentru a deveni o atracţie atât pentru bucureşteni, cât şi pentru turişti. Gardurile decorative sunt şi ele rupte şi ruginite, nefiind recondiţionate de către autorităţi. De asemenea, mai multe guri de canal sau gropi din trotuare sunt nesemnalizate şi pline de gunoaie.



Despre Lacul Morii

Cel mai mare lac din Bucureşti, Lacul Morii, este un lac de acumulare de pe râul Dâmboviţa. Principalul scop pentru care a fost construit iniţial lacul, alături de baraj, este protecţia Capitalei împotriva indundaţiilor. Construcţia lacului a început în 1985, iar în 1986, apele râului Dâmboviţa au început să se adune în spatele barajului, potrivit wikipedia.org. Este cel mai mare lac din Bucureşti, cu o suprafaţă de 246 hectare. Lacul se află la circa 6 km de centrul oraşului şi este situat între cartierul Crângaşi la est şi sud-est, cartierul Giuleşti la nord şi nord-est şi satul Roşu (comuna Chiajna) la sud-vest. /B365.ro, http://www.b365.ro/lacul-morii-soarta-tragica-ce-se-intampla-cu-cel-mai-mare-lac-al-capitalei-galerie-foto-video_234994.html


Debitul Dunării, la jumătate faţă de media lunii august. Specialiştii anunţă că acesta va creşte
În ultimele 24 de ore, debitul Dunării la intrarea în ţară (secţiunea Baziaş) a fost în jurul valorii de 2.300 de metri cubi pe secundă, adică aproape jumătate faţă de media multianuală a lunii august (4.300 de metri cubi pe secundă). Specialiştii precizează că acesta va începe să crească în următoarea săptămână.

Potrivit unui comunicat emis de Administraţia Naţională „Apele Române”, având în vedere situaţia hidrometeorologică actuală din bazinul Dunării, amonte de intrarea în ţară şi precipitaţiile prognozate, pentru perioada 18 – 22 august 2015, se estimează instalarea unei tendinţe de uşoară creştere a debitelor pe Dunăre la intrarea în ţară, începând cu data de 19 august 2015. Pe baza informaţiilor actuale se prognozează o creştere până la un debit de 2.700 metri cubi pe secundă, pe 24 august, urmând ca tendinţa de creştere uşoară să se menţină până la sfârşitul lunii august. Pe sectorul românesc al Dunării, aval de sistemul hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de Fier, se va menţine tendinţa actuală de uşoară scădere a nivelurilor şi în următoarele trei - patru zile, după care se va înregistra treptat şi pe acest sector o tendinţă de creştere, ca urmare a propagării debitelor de la intrarea în ţară şi a aportului de debite al afluenţilor Dunării de pe acest sector, situat pe teritoriul României şi Bulgariei. Conform ANAR, nivelurile minime prognozate în secţiunile staţiilor hidrometrice reprezentative de pe sectorul românesc al Dunării, se situează la nivelul valorilor minime înregistrate în august 2007 şi sunt în general mai mari cu 10 - 30 centimetri faţă de valorile minime de niveluri înregistrate în august 2012 şi 2013. În ultimii ani, valori deosebit de scăzute ale debitelor şi nivelurilor pe sectorul românesc al Dunării s-au înregistrat în luna decembrie 2011 (un debit minim de 1.800 m3/s la intrarea în ţară), iar valori minime apropiate de valorile minime istorice s-au înregistrat în perioada august – septembrie 2003 (un debit de 1.500 m3/s la intrarea în ţară). ANAR mai precizează că nu sunt probleme în alimentarea cu apă a municipiului Bucureşti deoarece există o rezervă de apă suficientă în acumulările de pe râurile Argeş şi Dâmboviţa: râul Argeş - 20 mc/s, râul Dâmboviţa: acumularea Văcăreşti - 5 mc/s, canal aducţiune 2 - 2 mc/s, acumularea Vidraru: 307,81 mil. mc. / coeficient de umplere: 68,03%, acumularea Goleşti: 33,85 mil. mc. / coeficient de umplere: 75,3% şi acumularea Văcăreşti: 3.5 mil. mc. / coeficient de umplere: 63,41%. Debitele principalelor cursuri de apă, precum şi gradul de umplere al acumulărilor, asigură, în prezent, cerinţele utilizatorilor de apă din surse de suprafaţă. Exploatarea acumulărilor se face în conformitate cu regulamentele de exploatare şi nu sunt semnalate situaţii de încadrare sub limita de funcţionare în regim asigurat, subliniază ANAR. /Adevarul, http://adevarul.ro/news/societate/debitul-dunarii-jumatate-fata-media-lunii-august-specialistii-anunta-creste-1_55d34fa8f5eaafab2cb218bf/index.html



/Ultimele stiri, http://www.ultimele-stiri.eu/articol/debitul-dunarii-la-jumatate-fata-de-media-lunii-august-specialistii-anunta-ca-acesta-va-creste/1205887

/Alfa, http://alfa.qwerty.ro/2015/08/18/debitul-dunarii-la-jumatate-fata-de-media-lunii-august-specialistii-anunta-ca-acesta-va-creste/



Yüklə 303,93 Kb.

Dostları ilə paylaş:
1   2   3   4   5   6   7   8   9   ...   20




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2020
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə