Cod-f-pc-4 revista presei


Sute de hectare de teren inundate şi drumuri judeţene deteriorate de ploile torenţiale din ultimele zile



Yüklə 276,64 Kb.
səhifə21/21
tarix31.10.2017
ölçüsü276,64 Kb.
1   ...   13   14   15   16   17   18   19   20   21

Sute de hectare de teren inundate şi drumuri judeţene deteriorate de ploile torenţiale din ultimele zile


Potrivit datelor transmise de Comitetele Locale pentru Situaţii de Urgenţă, urmare a ploilor abundente care s-au abătut asupra judeţului Botoşani în perioada 06 – 09 iunie 2013, au fost inundate 17 locuinţe pentru un interval de timp cuprins între 30 şi 120 de minute, apa fiind evacuată din imobile de către echipajele Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Nicolae Iorga” al Judeţului Botoşani şi serviciile voluntare (6 – Ştefăneşti, 1 – Coşula, 7 Dângeni, 1 Drăguşeni, 2 Suliţa), 30 de anexe gospodăreşti, 133 curţi şi grădini şi două beciuri. La o instituţie de învăţământ din Cuzlău, comuna Păltiniş, au fost deteriorate acoperişul şi tavanul. Au fost colmatate 71 fântâni şi avariate opt poduri şi 109 podeţe. De asemenea, au fost degradaţi 85 km de drumuri naţionale, judeţene, comunale şi forestiere (1,5 km drum naţional în localitatea Mihăileni, 2,5 km DJ, 71,5 km DC şi 9,5 kmdrum forestier). Au fost inundate peste 800 ha teren arabil şi 282 ha păşuni.

Echipaje ale I.S.U. Botoşani şi serviciilor voluntare pentru situaţii de urgenţă din patru comune intervin pentru decolmatarea şi curăţarea a 71 de fântâni. /Botosaninews


Ploaia face ravagii în judet


Ploile abundente cãzute în ultima perioadã, lovesc tot mai mult în locuitorii judetului nostru. De aceastã datã, localitatea Otetoaia din comuna Lunca Banului, a cãzut victimã intemperiilor, acolo unde, peste 20 de case au fost inundate. Autoritãtile locale împreunã cu pompierii de la Inspectoratul pentru Situatii de Urgentã (ISU) Husi, au fãcut eforturi pentru a scoate apa din casele celor afectati de viiturã.

Ploaia torentialã cãzutã ieri dupã- amiazã, nu a rãmas fãrã urmãri, acoperind instantaneu localitatea Otetoaia. Viitura formatã a provocat numeroase pagube materiale, inundând casele si grãdinile a peste 20 de proprietari, 5 dintre gospodãrii fiind afectate mai grav unde, mâlul adus mãsoarã nu mai putin de 30 de centimetri. Aproape toatã piatra de pe drumuri a ajuns în curti sau santuri, acestea umplându-se cu materiale aluvionare. “Au fost inundate peste 20 de gospodãrii, 5 dintre ele fiind afectate mai tare unde, apa a pãtruns în încãperi. La fata locului au venit si cei de la ISU dotati cu motopompe, cu ajutorul cãrora scoatem apa din locuinte. Au fost afectate si culturile agricole, dar nu pot acum sã fac o estimare precisã, o evaluare amãnuntitã a pagubelor, urmând sã o facem în cursul zilei de mâine (n.r. miercuri)”, a spus primarul comunei Lunca Banului, Oanea Corneliu. Meteorologii anuntã cã vremea va rãmâne, în continuare, la fel de instabilã, pânã la sfârsitul sãptãmânii. /Vremea Noua


În loc sã fim inundati de mâncare, mâncarea a fost inundatã


Peste 800 de hectare de culturi agricole din judetul Vaslui au fost calamitate de ploile torentiale din ultimele zile. Gradul de afectare al plantelor este cuprins între 40 si 50%, cele mai afectate fiind culturile de porumb, floarea-soarelui, legumele de câmp etc. Comunele cu cele mai mari suprafete agricole lovite de inundatii, bîltiri si mâlire a terenurilor sunt Voinesti, Puiesti, Hoceni, Stanilesti si Ivesti.

Viiturile, inundatiile si mâlirea au compromis culturile agricole de pe sute de hectare de terenuri arabile din judetul Vaslui. Pânã la aceastã datã, la Directia pentru Agriculturã a Judetului Vaslui a fost centralizatã din teritoriu o suprafatã de 871 hectare afectate de ploile torentiale. Comunele cele mai lovite de fenomenele meteorologice severe sunt Voinesti, Puiesti, Stãnilesti, Hoceni, Ivesti. Cum operatiunea de culegerea a informatiilor de la autoritãtile locale continuã si în urmãtoarele zile, este de asteptat ca suprafata compromisã de inundatii sã creascã. Cele mai afectate culturi agricole sunt porumbul, floarea-soarelui, grâul, legumele în câmp, dar si perimetrele semãnate cu lucernã si pãsunile. De asemenea, în comuna Ivesti, au fost distruse de ploile torentiale si solariile în care erau sãdite legume. Gradul de afectare al culturilor este cuprins între 40 si 50%, dar, odatã cu retragerea apelor, specialistii în agriculturã estimeazã cã afectarea culturilor va scãdea în jurul pragului de 15%. “Ploile abundente cãzute în ultima perioadã au produs si fenomene nedorite precum bãltirea, mâlirea, spãlarea stratului superficial de pãmânt, acolo unde culturile agricole si terenul au favorizat acest fenomen. Tot din cauza ploilor torentiale, pe unele perimetre agricole s-au format pe alocuri ravene si santuri prin culturi. Noi, ca si reprezentanti ai Directiei Agricole, ne dorim ca productiile agricole preconizate a fi bune si foarte bune la culturile de grâu, orz, rapitã sã nu fie diminuate din aceste cauze. Tot pe fondul ploilor din ultimele zile, au apãrut probleme si la plantatiile de cires, unde, din cauza umiditãtii crescute, fructele crapã, astfel diminuându-se productia”, a spus Ionel Bunea, director al DAJ Vaslui. La nivelul judetului Vaslui, suprafata totalã de teren agricol programatã pentru înfiintarea culturilor de primãvarã a fost de 175.567 hectare (ha). Pânã la sfârsitul lunii mai, erau semãnate urmãtoarele culturi: legume – 24% din total program 5.690 ha, ceapã uscatã 100% din total suprafatã programatã de 481 ha, usturoi uscat 100% din total 253 ha, legume rãdãcinoase 100% (morcov 100% din total suprafatã programatã de 184 ha), mazãre pãstãi 100% – 145 ha, mazãre boabe 100% din total program 223 ha, alte legume 32% din total 373 ha, bob 100% pe suprafata 79 ha, orzoaicã de primãvarã 86% din total suprafatã programatã de 3.745 ha, plante de nutret 35% din total programat 7.647 ha, ovãz 68% din total program 2.311 ha, mustar 100% – 58 ha, plante aromatice (coriandru) 100% – 98 ha etc. /Monitorul de Vaslui



Taxa de poluare plătită de ArcelorMittal rămâne aceeaşi până în toamnă


Colosul siderurgic nu a reuşit să obţină rapid o reducere semnificativă a taxei de poluare, aşa cum îşi dorea, Consiliul Local înregistrând ieri două victorii la Curtea de Apel Galaţi. ArcelorMittal Galaţi ceruse Curţii de Apel să reducă semnificativ taxa de poluare, care în 2011 şi 2012 a fost stabilită de Consiliul Local la 7.885.100 de lei pe an (peste 1,85 de milioane de euro), pe motiv că aceasta nu se justifică. Majorarea taxei a fost decisă prin HCL 462/24 noiembrie 2011, iar un an mai târziu combinatul dădea în judecată Consiliul Local Galaţi, cerând reducerea taxei de poluare pe motiv că a închis principalele surse de poluare de pe platforma siderurgică şi că astfel nu s-ar mai justifica plata celor peste 1,85 de milioane de euro pe an. „Pentru a diminua efectele crizei, a fost regândită strategia de funcţionare a Combinatului şi au fost oprite unele capacităţi de producţie precum Uzina Cocso-Chimică, Laminorul de Tablă Groasă nr.1, Furnalul nr. 2 şi Aglomerare 1. S-a redus astfel semnificativ impactul asupra mediului, cantitatea de pulberi scăzând de patru ori faţă de 2007”, susţineau reprezentanţii Combinatului.

Două procese cu acelaşi obiect

Pentru a fi mai convingători, reprezentanţii ArcelorMittal Galaţi au deschis un al doilea proces vizând reducerea taxei de poluare, dar Curtea de Apel Galaţi a decis ieri să conexeze cele două dosare, deoarece au acelaşi obiect. A doua lovitură a venit pentru colosul siderurgic tot ieri, când Curtea de Apel Galaţi a amânat pronunţarea unei decizii privind reducerea taxei de poluare pentru luna septembrie 2013. Consilierii locali au majorat constant taxa de poluare pentru ArcelorMittal Galaţi, de la patru milioane de lei în 2006 la aproape opt milioane de lei în 2011. Problema a pornit de la administraţia Combinatului, care le ceruse judecătorilor să reducă taxa pe motiv că forul deliberativ local nu a stabilit-o în funcţie de o analiză a nivelului de poluare asupra mediului înconjurător, dar acest lucru nu a fost făcut nici de către ArcelorMittal. Pentru a se lămuri asupra acestui aspect, magistraţii au dispus efectuarea unei expertize, care să stabilească clar nivelul de poluare produs de combinat şi, în funcţie de acesta, dacă se justifică majorarea taxei de poluare sau, dimpotrivă, e necesară o reducere a acesteia. Cert este că exact când judecătorii vor stabili dacă taxa de poluare ar trebui sau nu redusă, consilierii locali vor decide noua taxă de poluare pentru 2013, ce ar putea însemna un nou proces între ArcelorMittal şi Consiliul Local. /Monitorul de Galati


Efectele ploilor în judeţul Botoşani: case inundate, gospodării afectate, sute de hectare de teren sub ape


Ploile torenţiale cazute la finele săptămânii trecute au dat bătăi de cap localnicilor dar şi autorităţilor, care au fost nevoite să intervină în mai multe situaţii.

Potrivit reprezentanţilor Inspectoratului Judetean pentru Situaţii de Urgenţă „Nicolaie iorga” Botoşani, în urma precipitaţiilor căzute în perioada 6-9iunie, numai puţin de 17 case din mai multe localităţi judeţul Botoşani au fost inundate pentru cel mult 120 de minute. Şase locuinţe in oraşul Ştefăneşti, şapte în comuna Dângeni, câte una în Coşula şi Drăguşeni şi două în Suliţa. Totodată au fost afectate şi 30 de anexe gospodăreşti, 133 curţi şi grădini şi două beciuri. Afectate au fost şi 70 de fântâni, avariate opt poduri şi peste 100 de podeţe. Şi drumurile din judeţ au avut de suferit în urma ploilor . Astfel aua fost degradaţi 85 de kilometri de drum judeţean, comunal şi forestier. În plus, mai spun autorităţile au fost inundate 800 de hectare de teren arabil şi aproape 300 de hectare de păşuni. Din cauza infiltraţiilor, acoperişul unei şcolu din localitatea Cuzlău din localitatea Păltiniş a căzut. Veştile pentru botoşăneni nu sunt deloc bune. Meteorologii au emis o avertizare de cod galben de ploi galben de ploi torenţiale, grindină şi intensificari de vânt pentru judeţul Botoşani. /Adevarul de Botosani



ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ MUREŞ

Teme ABA

Administraţia Bazinală de Apă Mureş monitorizează Mureșul, pe fondul codului galben


Administraţia Bazinală de Apă (ABA) Mureş a anunţat luni că monitorizează râul Mureş, de la izvoare, din judeţul Harghita, până în Arad, precum şi afluenţii acestuia, pe fondul atenţionării de Cod Galben conform căreia este posibilă căderea unor cantităţi importante de precipitaţii. ’În această dimineaţă (luni – n.r.), Institutul de Meteorologie a emis o avertizare de cod galben valabilă în întreg bazinul hidrografic al râului Mureş, adică din Harghita până la Arad, deci cuprinde şi judeţul Mureş. O avertizare conform căreia este posibilă căderea unor cantităţi importante de precipitaţii (…) însoţite de furtuni şi de grindină. Din acest punct de vedere Administraţia Bazinală de Apă Mureş a intensificat monitorizarea şi supravegherea cursurilor de apă şi, de asemenea, cu foarte mare atenţie sunt verificate lucrările hidrotehnice cu rol de apărare: îndiguiri, prize de apă şi acumulări de apă permanente şi nepermanente să putem fi pregătiţi în orice clipe în eventualitatea apariţiei unor fenomene (…) Probabil că va fi lansată şi avertizare hidrologică, Cod Galben, dar asta înseamnă că acea apă curge între maluri’, a declarat purtătorul de cuvânt al Administraţiei Bazinale de Apă Mureş, Călin Fokt. Acesta a precizat că ABA Mureş a constatat că, până în prezent, nu au existat motive de îngrijorare, deşi precipitaţiile din ultima săptămână au fost însemnate cantitativ. ’În ultima săptămână am asistat la importante cantităţi de precipitaţii – ploaie în întreg judeţul Mureş. Cantităţi mai mari au căzut în zona de Nord şi de Est a judeţului Mureş, asta însemnând Stânceni, Răstoliţa, Sovata, Bălăuşeri, Sighişoara şi Târnăveni. Şi cealaltă parte a judeţului a beneficiat de cantităţi importante de ploaie. Cu toate acestea debitele în cursurile de apă principale – râul Mureş, cele două Târnave, Niraj etc. – debitul nu a crescut spectaculos, este de două ori, de două şi jumătate faţă de debitul mediu multianual pentru această perioadă, asta însemnând că sunt mult sub cotele de atenţie. Nu s-a pus nici un moment problema revărsării cursurilor de apă. Sigur că în cele două acumulări permanente de pe Târnava Mare şi pârâul Cuşmed-Bezid am acumulat importante cantităţi de apă şi am putut gestiona eficient volumul de apă apărut la un moment dat’, a subliniat reprezentantul ABA Mureş. Călin Fokt a precizat că luni, debitul râului Mureş la Târgu Mureş era de 88 de metri cubi/secundă, de două ori media multianuală pentru această perioadă, care e de 46 metri cubi/secundă. ’Până acum în judeţul Mureş nu au fost înregistrate inundaţii, dar săptămâna trecută, în localitatea Blăjel, judeţul Sibiu, aflată la graniţa cu judeţul Mureş, a plouat în 45 de minute 50 l/mp astfel încât pârâul Balta şi cele două pâraie din comună s-au revărsat inundând 32 de case, 72 de gospodării şi au fost distruse poduri, podeţe şi căi de comunicaţie’, a mai precizat Călin Fokt. /Agerpres MS şi Punctul MS, http://punctul.ro/2013/06/11/aba-monitorizeaza-muresul-pe-fondul-codului-galben/

Zeci de localităţi din 14 judeţe afectate de inundaţii


Aproape 200 de angajaţi ai Ministerului Afacerilor Interne (MAI) au intervenit, în ultimele 24 de ore, cu peste 50 de mijloace tehnice, în sprijinul populaţiei afectate de fenomenele hidrologice şi meteorologice periculoase.

Potrivit situaţiei centralizate la nivelul Centrului Operaţional al MAI, duminică, la ora 11.00, 44 de localităţi din 14 judeţe au fost afectate de inundaţiile cauzate de precipitaţiile abundente.  Astfel, în urma inundaţiilor, o casă din localitatea Războieni (Neamţ) a fost avariată, iar alte 16 locuinţe din judeţele Botoşani, Iaşi, Maramureş, Vaslui şi 33 de anexe gospodăreşti din Botoşani, Călăraşi, Galaţi au fost inundate. De asemenea, a fost necesară intervenţia autorităţilor pentru salvarea a şase persoane din comunele Războieni şi Horia (judeţul Neamţ). Totodată, în Botoşani şi Neamţ circulaţia rutieră a fost îngreunată pe opt drumuri judeţene. Nu au fost înregistrate, deocamdată, situaţii de persoane izolate, nici localităţi în care să fie întreruptă alimentarea cu energie electrică. În localităţile din judeţul Neamţ în care accesul a fost îngreunat din cauza acestor fenomene, autorităţile locale, cu sprijinul angajaţilor ISU, au asigurat alimentarea cu apă şi alimente a populaţiei, precum şi optimizarea accesului la persoanele care au solicitat asistenţă medicală. Pentru gestionarea situaţiei, la nivelul structurilor teritoriale ale MAI sunt activate patru comandamente operaţionale, în judeţele Suceava, Galaţi, Botoşani, Neamţ. Efectivele serviciilor profesioniste pentru situaţii de urgenţă sunt pregătite să intervină în sprijinul autorităţilor administraţiei publice locale şi a populaţiei din zonele ce pot fi afectate de aceste fenomene periculoase. De asemenea, structurile specializate pentru intervenţii în situaţii de urgenţă au intervenit în judeţul Neamţ (comuna Horia) pentru salvarea a cinci persoane şi a 130 de animale rămase blocate pe o insula în albia râului Siret. În judeţul Ialomiţa, între localităţile Borduşani şi Făcăieni, a avut loc o eroziune a malului drept al braţului Borcea, pe o lungime de aproximativ 25 m, acţionându-se pentru remedierea acestei situaţii. Totodată, a fost necesară intervenţia autorităţilor în judeţul Iaşi, pentru repararea unei breşe produse în digul pârâului Ruja, care a cauzat inundarea a 50 de hectare de fâneaţă şi culturi agricole. /Agerpres şi Zi de Zi MS, http://www.zi-de-zi.ro/zeci-de-localitati-din-14-judete-afectate-de-inundatii/



Viitura de pe Dunăre ajunge în ţară în 3-4 zile


Viitura de pe Dunăre va ajunge în zona Bulgariei şi României la 13-14 iunie, dar nu există pericol de inundaţii în zonă, potrivit comisarului european pentru Cooperare internaţională, ajutor umanitar şi gestionarea crizelor, Kristalina Gheorghieva, anunţă Agerpres, citand The Sofia Globe. Gheorghieva a declarat că ţările deja afectate de inundaţii – Germania, Austria, Cehia, Ungaria şi Slovacia – i-au contactat echipa, cerând informaţii prin satelit, o analiză a impactului inundaţiilor, precum şi previziuni privind evoluţia acestora. Ea a precizat, citată de agenţia bulgară de ştiri Focus, că, deşi există victime iar pagubele sunt extinse, investiţiile din acest an în activităţile de prevenţie au produs rezultate. Gheorghieva a adăugat că, în prezent, în Ungaria au loc operaţiuni de evacuare preventivă. Reprezentanta CE a afirmat de asemenea că nivelul Dunării va atinge maximul în noaptea de duminică spre luni în Ungaria, urmând ca viitura să ajungă în regiunea Bulgariei şi României la 13-14 iunie. În ciuda declaraţiei comisarului european pentru Buget Janusz Lewandowski că UE nu are bani pentru ţările afectate de inundaţii, Kristalina Gheorghieva a precizat că există fonduri disponibile, deoarece banii nu ar veni de la bugetul comunitar, ci din fondul de solidaritate al Uniunii Europene. /Agerpres şi Zi de Zi MS, http://www.zi-de-zi.ro/viitura-de-pe-dunare-ajunge-in-tara-in-3-4-zile/

Teme similare


43 de ani de la inundaţiile catastrofale din anul 1970. Apa, ca un bivol negru (V)
În cei cinci ani care au trecut de la prima cerere de mutare din munte către apă, am făcut toate relele pe care le poate face un tânăr ofiţer când îşi "taie craca de sub picioare”. Am intrat în conflict personal cu Valentin Ceauşescu. Am început o prietenie cu o colegă de facultate care a venit la studii la silvicultură tocmai din Botswana. Am refuzat continuarea studiilor la "Ştefan Gheorghiu” pentru care am fost selecţionat alături de lt. maj. Bălan (ulterior colonel sociolog la Academie). Am "bătut” politiştii la mustaţă în cadrul probelor de coastă desfăşurate la Poiana Braşov, în cadrul raliului Carpaţi. Am trecut pe Diesel Volga personală a unui stimat coleg. Am făcut muncă patriotică la ICSPITA în loc de "fleici şi berici” pe la gărzile patriotice din Braşov. Am reparat capital autoturismul Renault al generalului P. Cheler în loc să mă duc la un simpozion la Casa Armatei. Şi altele. Toate acestea l-au determinat pe fostul meu comandant (şi mentor în acelasi timp la B.21.V.M.) Cucu Aristotel să-mi "bage minţile în cap” şi după o critică mai mult părintească decât ierarhică, să mă asculte, să mă înţeleagă şi, în sfârşit, în septembrie 1975, să mă lase lângă ape. Nu a uitat că am fost primul care am călcat cu roata Vârful Omu din Bucegi, primul care am urcat mitraliera AA tractată de camion pe Tâmpa, nici momentele în care antrenam şoferii pe pista de motocros de la Răcădău. Mi-a intins mâna (dar nu în semn de adio), mi-a înmânat un plic în care era o rezervare de zece zile de "alint” la hotelul Dorna din Mamaia şi ne-am despărţit. "Ciucul te mai asteaptă în cazul in care te-ar apuca dorul de munte” – au fost ultimele cuvinte care au încheiat şapte ani de carieră ăn randul vânătorilor de munte. Ajuns la Târgu-Mureş, am simţit o emoţie aparte. Nu cunoşteam decât doi ofiţeri din tot batalionul de geniu. Poarta metalică uriaşă vopsită în vernil (pe care a intrat bunicul în 1905, tata în 1936, unchiul şi naşul meu în 1942 şi foarte mulţi alţii) mi-au amintit de cuvintele colonelului Was Tamas, fost şef al Comisariatului Judeţean Mureş: "Poarta unei cazarmi are ceva aparte. Cand intri esti intr-un fel, cand iesi pe poarta esti altfel, si cu siguranta ceva mai mult.” In dreapta portii era placa memoriala a celor care in timpul inundatiilor din mai 1970 au trecut in nemurire, ca eroi ai neamului, ai poporului si ai ostirii. Nimeni si nimic in aceasta lume nu-i mai poate schimba, nu le mai poate da si nici nu le mai poate lua din "opera vietii”. Raman pe veci in slujba patriei si a poporului, pentru care au jurat credinta nestramutata si au devenit barbati. Acest lucru ii deosebeste pe eroii militari de ceilalti eroi ai neamului si pentru aceasta merita suprema si vesnica cinstire. Ar fi bine sa ia aminte ce-i care pun "la naftalina” placile memoriale, care dau cu graffity pe cladirile in care au muncit si s-au instruit, care darama cu propria mana cazarmi seculare incarcate cu istorie si toti aceia care au "alta treaba” cand poporul le aduce un omagiu indreptatit. Nu exista cuvinte de lauda sau de rugaciune suficiente pentru a da multumire pentru viata lor. Singurul dar pe care le da Dumnezeu este amintirea si nemurirea lor in sufletele celor dragi si in memoria poporului roman. De trei ori "am vazut moartea cu ochii” in cei opt ani in care am fost incadrat in Batalionul 441 Ge, şi ştiu că această "sperietoare” nu alege, nu programează, nu negociază şi nu plăteşte când întrerupe firul unei vieţi. Ceea ce ne este însă la îndemână pentru a o "îmbuna” este doar modul de viaţă în care ne prezentăm în faţa noastră, în faţa semenilor, în faţa neamului şi în faţa lui Dumnezeu. /Cuvântul Liber MS http://www.cuvantul-liber.ro/articol.asp?ID=7040

Yüklə 276,64 Kb.

Dostları ilə paylaş:
1   ...   13   14   15   16   17   18   19   20   21




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2020
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə