Comisia europeană Bruxelles, 27 2010
Yüklə 51,92 Kb.
|
- Bu səhifədəki naviqasiya:
- Situația pregătirilor pentru trecerea la euro în estonia
- Organizarea trecerii la euro, adaptarea sistemului juridic și pregătirea sectorului public
- Pregătirile în sectorul financiar-bancar
- Prevenirea practicilor abuzive și a percepției greșite a cetățenilor asupra evoluției prețurilor
- Pregătirile pentru trecere în zonele rurale și pregătirea întreprinderilor
- Comunicarea pe tema euro
- Starea opiniei publice în noile state membre
- Viteza introducerii monedei euro
- Așteptările în privința monedei euro
|
RO
Bruxelles, 27.7.2010 COM(2010)398 final COMUNICARE A COMISIEI EUROPENE CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, BANCA CENTRALĂ EUROPEANĂ, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR Al zecelea raport privind pregătirile practice în vederea viitoarei extinderi a zonei euro SEC(2010)942 COMUNICARE A COMISIEI EUROPENE CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, BANCA CENTRALĂ EUROPEANĂ, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR Al zecelea raport privind pregătirile practice în vederea viitoarei extinderi a zonei euro
De la ultima extindere a zonei euro în Slovacia la 1 ianuarie 2009, grupul statelor membre UE care utilizează moneda unică este format din 16 membri. Ca urmare a deciziei Consiliului din 13 iulie 2010 privind îndeplinirea de către Estonia a condițiilor pentru adoptarea monedei euro, cu începere de la 1 ianuarie 2011 zona euro va avea 17 membri. Estonia are la dispoziție mai puțin de 6 luni pentru a-și finaliza pregătirile pentru trecerea la moneda euro. Prezentul raport evaluează starea pregătirilor practice realizate în vederea introducerii monedei euro și progresele înregistrate în pregătirea campaniei de comunicare legate de trecerea la această monedă. El prezintă de asemenea o imagine concisă a rezultatelor celui mai recent sondaj de opinii pe tema părerii publicului față de moneda euro, desfășurat în opt state membre care nu au adoptat încă moneda euro (cu excepția Suediei, dar incluzând Estonia). Documentul de lucru al serviciilor Comisiei anexat oferă detalii cu privire la pregătirea introducerii monedei euro în alte țări UE care nu au adoptat încă această monedă și nu beneficiază de derogare (cu excepția Estoniei, dar incluzând Suedia).
Din grupul țărilor care au aderat la UE în 2004, Estonia va fi cea de-a cincea care adoptă moneda unică. La momentul aderării la UE, pregătirile practice pentru introducerea monedei euro erau deja demarate. Primul „Plan de adoptare a monedei euro” a fost adoptat la 1 septembrie 2005. Data prestabilită pentru trecerea la euro, 1 ianuarie 2007, a fost ulterior modificată, însă pregătirile au continuat. Cea de-a opta versiune a „Planului de adoptare a monedei euro”, în care s-a stabilit data de 1 ianuarie 2011 pentru trecerea la euro, a fost adoptată în aprilie 2010.
Pregătirile practice pentru adoptarea monedei euro în Estonia sunt coordonate de Comitetul Experților Naționali, prezidat de secretarul general al Ministerului de finanțe. Comitetul are șapte subcomitete în care sunt reprezentate atât sectorul public, cât și cel privat. Spre deosebire de majoritatea statelor membre prezente în zona euro, Estonia nu a numit de-a lungul evoluției sale către euro un reprezentant „Dna/Dl Euro”, adică o persoană care să se ocupe permanent de coordonarea pregătirilor pentru trecerea la euro, care să fie principalul punct de contact în relațiile cu presa pentru întrebările legate de trecere și să reprezinte personificarea procesului de trecere în ochii marelui public. În aprilie 2010, împreună cu modificările aduse Codului comercial și Legii taxelor de stat, a fost adoptat un cuprinzător „Act privind introducerea monedei euro”, care expune principiile de bază ale trecerii la euro (respectiv durata circulației paralele a monedelor, procedurile de schimbare a coroanelor în euro și de scoatere din circulație a coroanelor, regulile de rotunjire a prețurilor, principiul continuității contractelor etc.) și prezintă lista textelor de lege care trebuie modificate în vederea adoptării monedei euro. Legea de funcționare a Băncii Centrale (Eesti Pank) a fost de asemenea modificată și adusă în conformitate cu regulile de funcționare a Băncii Centrale Europene și a Sistemului European al Băncilor Centrale. În ceea ce privește regulile de bază ale trecerii la euro, Comisia a insistat, în „Recomandarea privind măsurile de facilitare a viitoarelor treceri la moneda euro”1 ca unitățile de vânzare să fie obligate să dea restul exclusiv în euro de la data introducerii sale, cu excepția cazurilor în care există motive de ordin practic care împiedică acest lucru. Acest principiu a fost adoptat cu ocazia tuturor trecerilor anterioare, iar implementarea sa a fost controlată temeinic. Prin aceasta s-a evitat „reciclarea” vechii monede, s-a accelerat retragerea ei din circulație și, prin urmare, au scăzut costurile de trecere suportate de detailiști prin scurtarea perioadei de manipulare simultană a două monede. În câteva dintre statele membre prezente în zona euro, în perioada de circulație paralelă, era interzis prin lege să se dea restul în moneda veche. Estonia nu are în vedere interzicerea restului în coroane și doar recomandă, deloc ferm, să se dea restul în euro. Pentru ca trecerea să fie lină și rapidă, recomandarea deloc fermă a autorităților estoniene referitoare la restul în euro trebuie întărită, în cadrul campaniei de comunicare, de mesaje clare care să îndemne la o implementare cât mai amplă a acestui principiu. Aplicarea sa trebuie monitorizată, în special în zonele unde nu există sucursale bancare și unde detailiștii joacă adesea rolul de birou de schimb valutar. Este în interesul acestora din urmă să fie bine aprovizionați cu numerar în euro înainte de ziua euro și, astfel, să sprijine retragerea rapidă a coroanelor din circulație. Administrația estonă utilizează la scară largă tehnologia informației pentru a interacționa cu marele public (de exemplu, 70-80% dintre cetățeni își transmit electronic declarațiile de impozite). Eurocompatibilizarea sistemelor IT este, așadar, una dintre cele mai mari provocări în cursa către euro. Fiecare minister a identificat modificările care trebuie efectuate în propriul domeniu de competență. Sistemele IT ale majorității instituțiilor publice trebuie să se adapteze la euro până la 1 iulie 2010, respectiv cu șase luni înainte de ziua euro. Cele trei instituții cu sistemele informatice cele mai complexe (Administrația fiscală și vamală, Casa de Asigurări Sociale și Centrul IT al Ministerului de Interne) trebuie să își eurocompatibilizeze sistemele până la 1 noiembrie 2010 cel târziu. Progresele înregistrate de diferite instituții publice în pregătirea adoptării monedei euro sunt evaluate periodic în cadrul întrunirilor lunare ale subgrupului responsabil de pregătirea tehnică a instituțiilor publice din cadrul Comitetului Experților Naționali.
Estonia are în vedere un scenariu „big bang” de trecere la euro, cu o perioadă de circulație paralelă de două săptămâni2. Estonienii sunt utilizatori avansați de mijloace electronice de plată (aproximativ 95% din populația adultă dețin conturi bancare și aproape 30% din plățile din segmentul de vânzare cu amănuntul se fac electronic), ceea ce ar trebui să facă trecerea mai ușoară și să reducă sarcina plasată asupra instituțiilor financiare în perioada de trecere. Deoarece Estonia nu are propria sa monetărie, a organizat o licitație pentru achiziționarea de monede euro. Pe baza rezultatelor licitației, monedele euro estoniene vor fi bătute de Monetăria Finlandei. Modelul fațetei naționale a monedelor euro estoniene a fost ales în urma unei competiții publice. Modelul câștigător, care reprezintă harta Estoniei, va fi folosit pentru toate cupiurile monedei euro. Bancnotele vor fi împrumutate din stocurile Eurosistemului. Pentru trecere, Eesti Pank a comandat bancnote în valoare de 42 de milioane de euro și monede în valoare de 194 de milioane de euro, în diferite cupiuri. Din cauza diferențelor puternice între structura subdiviziunilor coroanei și ale monedei euro, estonienii va trebui să se obișnuiască să plătească mai frecvent cu monede. Mai mult de 98% din coroanele aflate în circulație reprezintă bancnote și mai puțin de 2% din numerarul aflat în circulație reprezintă monede. Cea mai mică subdiviziune a bancnotelor este 1 kroon (coroană) (aproximativ 6 eurocenți), iar cele mai mici monede au o foarte slabă putere de cumpărare și, prin urmare, sunt rareori folosite de estonieni. Este așadar extrem de important ca până la adoptarea euro să li se explice cetățenilor valoarea și utilizarea monedelor euro (conform rezultatelor celui mai recent sondaj realizat de Comisie3, aproximativ 93% din estonieni ar dori să obțină informații referitoare la valoarea monedei euro în moneda locală) și să se încerce să li se disipeze temerile referitoare la a avea prea multe monede euro în portofel. Alimentarea anticipată cu monede euro a instituțiilor de credit ar trebui să înceapă în septembrie, iar cea cu bancnote euro în decembrie 2010. Actualmente, instituțiile de credit își finalizează estimările pentru necesarul de alimentare anticipată cu numerar euro. Conform primelor estimări generale, necesarul pentru alimentarea anticipată este aproximativ 240 de milioane de euro (mai puțin de jumătate din valoarea coroanelor aflate în circulație), ceea ce reprezintă o sumă mai mică decât la trecerile anterioare. Dată fiind probabilitatea destul de mare a existenței unor condiții meteo nefavorabile în preajma zilei euro, volumele de alimentare anticipată trebuie foarte bine chibzuite. Alimentarea anticipată secundară cu monede a clienților importanți ai băncilor comerciale ar trebui să înceapă în septembrie, în vreme ce utilizatorii mai mici vor fi aprovizionați numai începând cu luna decembrie 2010. Estonia va fi prima țară care utilizează noile norme simplificate ale BCE pentru alimentarea anticipată secundară4 pe baza experienței dobândite în unele din trecerile anterioare. Detailiștii care semnează un contract simplu de alimentare anticipată secundară vor fi aprovizionați cu până la 10 000 €, cu cinci zile înainte de ziua euro5 . Cea mai mare companie de transport de fonduri din Estonia își va spori capacitatea cu mai mult de o treime pentru a reuși să facă față volumului de muncă suplimentar. Ținând cont de volumul semnificativ de numerar euro care va fi transportat în jurul zilei euro, este de dorit să se ia măsuri suplimentare în vederea asigurării securității corespunzătoare în toată perioada de trecere. Marele public va avea posibilitatea de a obține primele monede euro estoniene prin achiziționarea de mini-pachete de monede euro, disponibile de la începutul lunii decembrie, contra sumei de 200 de coroane. Nu s-a stabilit încă numărul total de mini-pachete care urmează a fi furnizate de Eesti Pank. Pe baza experienței de la trecerile anterioare, se recomandă să se producă în jur de 50 000 de pachete speciale de monede6 pentru alimentarea anticipată secundară a detailiștilor care nu au în vedere semnarea unui contract de alimentare anticipată secundară cu banca lor. Se pot avea în vedere dispoziții speciale pentru detailiștii care se află într-o situație financiară dificilă și care ar putea să întâmpine dificultăți în a obține o alimentare anticipată secundară. Autoritățile estone planifică să lanseze o campanie de informare pentru publicul general, cu scopul de a colecta lichiditățile tezaurizate înainte de ziua euro. Se estimează recuperarea a aproximativ 50% dintre monedele coroană și a 80% dintre bancnote. Băncile comerciale planifică să utilizeze aparate speciale pentru monedele coroană depozitate în sediile lor. Eesti Pank și transportatorul de numerar își modulează capacitățile de depozitare, numărare și ambalare pentru a face față unor volume extrem de mari de numerar ce urmează a fi manevrate în perioada de trecere. Începând cu o lună înainte de ziua euro și până la șase luni după această dată, la băncile comerciale trebuie să se permită schimbul valutar la rata de conversie și fără comision7. După aceea, Eesti Pank va schimba sume nelimitate de coroane în euro, pe o perioadă nelimitată. Practic toate cele 921 de ATM-uri din Estonia vor distribui numai bancnote euro din primele ore ale zilei de 1 ianuarie. Ajustările terminalelor POS au fost deja lansate de băncile comerciale responsabile în vederea comutării instantanee la 1 ianuarie. Băncile comerciale au în vedere încărcarea ATM-urilor în principal cu bancnote de 10€ și 50€ în primele zile de la trecere. Ținând seama de necesitatea de facilita darea restului exclusiv în euro în sectorul detailist și de obișnuința estonienilor de a retrage numai bancnote cu valori mici, se recomandă să se evite temporar alimentarea ATM-urilor cu bancnote de 50€. De asemenea, băncile trebuie să se abțină de la introducerea de bancnote cu valori mari în săptămânile de dinainte și de după trecerea la euro. Pe piața bancară estoniană (dominată de trei bănci comerciale), numărul sucursalelor bancare este puțin mai mic de 190. Băncile au în vedere prelungirea programului de lucru în perioada de trecere și deschiderea punctelor de lucru pe 1 și 2 ianuarie. Ele intenționează de asemenea să suplimenteze personalul de la ghișee cu angajați din back-office. În prezent se analizează capacitatea sucursalelor de a depozita cantități de numerar extraordinar de mari în perioada de trecere este analizată, iar angajații băncilor urmează cursuri pe tema elementelor de securitate a numerarului euro. Ajustările sistemelor IT ale băncilor sunt în desfășurare; testele finale sunt prevăzute pentru octombrie-noiembrie 2010.
Conform rezultatelor celui mai recent sondaj Eurobarometru, estonienii se numără printre cei mai sceptici cetățeni ai zonei non-euro în ceea ce privește impactul trecerii la euro asupra prețurilor (pentru detalii despre Flash EB nr. 296 a se vedea partea 3). În consecință, autorităților estoniene nu le va fi deloc ușor să schimbe părerea consumatorilor. Ele trebuie să ia toate măsurile necesare pentru a preveni practicile abuzive în perioada de trecere. Conform unei decizii guvernamentale oficiale, perioada de afișare paralelă a prețurilor (în coroane și în euro) începe la 1 iulie 2010 și se încheie la 6 luni de la ziua euro. De vreme ce rata de conversie se stabilește definitiv și irevocabil abia după adoptarea Deciziei Consiliului privind abrogarea derogării acordate Estoniei, este recomandabil ca lansarea afișării paralele a prețurilor să înceapă de la data determinării oficiale a ratei de conversie. Din aprilie 2010, Oficiul estonian de protecție a consumatorului (un organism public) a crescut coșul prețurilor bunurilor și serviciilor scanate lunar de la 96 la 126 pentru a furniza o imagine cât mai completă a evoluției prețurilor. În perioada de trecere, Oficiul are în vedere monitorizarea prețurilor în aproximativ 800 de puncte de vânzare. Inspectorii vor verifica și dacă regulile de trecere (de exemplu, regulile de rotunjire, regulile de afișare paralelă a prețurilor) sunt aplicate corect. Rezultatul acestor controale trebuie colectat prin intermediul unui software special și publicat în comunicate de presă și pe website-ul național dedicat monedei euro. Camera de Comerț Estoniană redactează Acordul privind tarifarea echitabilă, orientându-se după inițiativele voluntare folosite cu succes la trecerile anterioare. Semnatarii acordului (detailiști, instituții financiare, magazine virtuale etc.) se angajează să nu profite de pe urma trecerii, să respecte regulile de trecere și să ofere asistența necesară clienților lor. Autoritățile estoniene au în vedere lansarea apelului pentru semnarea acordului la sfârșitul lui august, adică la aproape două luni de la începerea afișării obligatorii a prețurilor în paralel. La trecerile anterioare, majoritatea greșelilor la afișarea prețurilor în cele două monede și multe creșteri nejustificate ale prețurilor au fost depistate înainte sau imediat după începerea afișării paralele. Prin urmare, începerea mai devreme a inițiativei de tarifare echitabilă trebuie bine cântărită. Un semnatar care încalcă regulile acordului de tarifare echitabilă poate primi o amendă de maximum 50 000 EEK (aproximativ 3200 EUR). Oficiul pentru protecția consumatorului va utiliza toți cei 40 de inspectori ai săi și cel puțin tot atâția voluntari pentru monitorizarea conformității cu acordul. În cazurile de încălcare evidentă a regulilor, amenda poate fi impusă în termen de 48 de ore. În cazurile mai complicate, procedura poate dura până la o lună. Pentru a combate percepția eronată a cetățenilor în legătură cu evoluția prețurilor, neregularitățile depistate trebuie tratate cu promptitudine. Creșterile suspecte de prețuri depistate de inspectori, precum și cele semnalate de consumatori la linia telefonică dedicată a Oficiului pentru protecția consumatorilor trebuie investigate minuțios, iar rezultatele trebuie publicate. Dacă se constată o creștere de preț nejustificată, participantul la acord își pierde dreptul de a utiliza logoul inițiativei pentru tarifarea echitabilă.
Estonia are o densitate foarte mică a populație față de media UE8. Țara este formată din 226 de entități teritoriale, dintre care 33 sunt urbane și 193 rurale. Mai mult de două treimi din aceste entități au mai puțin de 3 000 de locuitori. Una din provocările majore ale acestei treceri este ca ea să se desfășoare fără incidente în zonele rurale slab populate, cu infrastructură limitată. Gradul de penetrare a internetului și a operațiunilor bancare fără numerar este ridicat (de exemplu, toate pensiile sunt plătite prin transfer bancar), ceea ce ușurează întrucâtva răspândirea informațiilor și schimbarea monetară. Totuși, trebuie instituite în toate zonele puncte de schimb al coroanelor în euro și de recuperare a lichidităților tezaurizate. Mai mult de o treime din sucursalele băncilor comerciale se află în capitală. Prin urmare, în perioada de trecere, oficiile poștale care prestează o gamă limitată de servicii bancare trebuie ca, în colaborare cu una dintre băncile comerciale, să presteze și servicii de schimb de monedă în entitățile teritoriale unde nu există sucursale bancare. Prestarea acestor servicii de către oficiile poștale trebuie planificată cu atenție (alimentarea anticipată și alimentarea anticipată secundară, programul de lucru, personalul suplimentar, chestiuni de securitate). Angajații Eesti Post, mai ales cei care lucrează cu publicul, trebuie pregătiți corespunzător pentru a manevra două monede în același timp și pentru a informa cetățenii. Băncile comerciale trebuie de asemenea să aibă în vedere utilizarea unor ghișee de schimb mobile, pe lângă ATM-urile mobile existente. În afară de mijloacele de comunicare și de internet, autoritățile locale vor reprezenta singurul furnizor de informații în zonele îndepărtate. Prin urmare, și ele trebuie pregătite și instruite în amănunt. Aproape 75% din entitățile teritoriale au același provider de IT. Adaptările de software trebuie foarte bine programate pentru ca unicul provider să aibă suficient timp pentru a servi toți clienții deodată. Ministerul de finanțe trimite periodic tuturor entităților e-mail-uri cu instrucțiuni referitoare modificările necesare. Eesti Pank organizează sesiuni de pregătire pe tema elementelor de securitate ale monedei euro și a prevenirii falsificării. Organizațiile umbrelă pentru entitățile teritoriale urbane și rurale trebuie să raporteze Ministerului de finanțe asupra evoluției pregătirilor. Pentru a se asigura că toate autoritățile locale sun realmente pregătite, evoluția trebuie monitorizată regulat și structurat. Se recomandă să se transmită entităților o listă de verificare care să conțină sarcinile și termenele în care acestea trebuie realizate. Coordonatorul responsabil din fiecare entitate trebuie să raporteze periodic organizațiilor umbrelă pe tema progreselor realizate în acest sens. Întruniri periodice între coordonatori le-ar oferi posibilitatea de a face schimb de experiență în pregătirea pentru introducerea monedei euro. Sucursalele locale ale asociațiilor consumatorilor, agențiilor și ONG-urilor trebuie să fie activ implicate în pregătiri, pentru a accentua importanța locală a trecerii la euro. Din cauza experiențelor anterioare (abandonarea datei trecerii la euro în 2006), majoritatea întreprinderilor au amânat pregătirile până în momentul unei mai mari certitudini. Activitățile de informare (broșuri, seminare) planificate de Camera de Comerț, Asociația traderilor, Eesti Pank și Asociația bancară ar trebui să ajute întreprinderile să se pregătească corespunzător și în timp util. Trebuie să se asigure că toate întreprinderile, inclusiv cele care nu vor căuta activ informațiile, sunt pregătite corespunzător.
Strategia de comunicare pentru adoptarea monedei euro în Estonia a fost aprobată de Comitetul Național pentru schimbarea monetară la 15 martie 2010. Aceasta include o privire de ansamblu asupra organizațiilor, obiectivelor, grupurilor-țintă, mesajelor și canalelor de comunicare despre euro și introducerea sa. Principalul obiectiv este să se poată asigura ca cel puțin 90% din rezidenții estonieni să fie bine informați cu privire la aspectele practice ale trecerii la euro. Planurile de comunicare sunt bine structurate, echilibrate și acoperă perioada de implementare din martie 2010 până în ianuarie 2011. Comisia intenționează, în cadrul unui Acord de parteneriat, să sprijine implementarea planurilor de comunicare atât prin contribuții în natură, cât și prin intermediul unui acord de grant a grant agreement de până la 50 % din costurile eligibile precum salariile experților în comunicare, campania mediatică, sondajele de opinie, seminarele și sesiunile de pregătire, precum și materiale informative distribuite tuturor gospodăriilor. Deși Comisia a insistat pe lângă autorităților estoniene să accelereze implementarea planurilor de comunicare, activitățile de comunicare la scară largă nu vor începe decât după adoptarea Deciziei Consiliului, la data de 13 iulie. Informații furnizate la timp despre schimbare, programul acesteia, măsurile menite a atenua frica creșterii prețurilor și a practicilor abuzive ale detailiștilor în perioada de trecere, precum și măsuri de sprijin pentru pregătirea întreprinderilor sunt vitale. Până acum, autoritățile estoniene s-au concentrat asupra multiplicatorilor de informații, prin intermediul unor prezentări orientate și asupra relațiilor cu presa. Impactul acestor măsuri nu este cunoscut. Prin intermediul website-ului național dedicat euro are loc diseminarea pasivă a informațiilor.
Din 2004, Comisia Europeană a comandat sondaje Eurobarometru în țările care au aderat la UE în 2004 și 2007 și nu au adoptat încă moneda euro, în scopul de a afla care este atitudinea cetățenilor față de introducerea monedei euro și cât de multe cunosc aceștia despre întregul proces. Sondajul „NMS-8”9 din primăvara 2010 (Flash EB nr. 296) este al zecelea de acest fel. Munca de teren pentru realizarea sondajului a fost efectuată între 17 si 21 mai 2010. În scopul prezentului raport, rezultatele celui mai recent sondaj Eurobarometru au fost comparate în principal cu rezultatele sondajului anterior realizat în noile state membre (Flash EB nr. 280, septembrie 2009). Trebuie remarcat că în ciuda actualului climat economic dificil, ultimele rezultate au demonstrat doar o ușoară deteriorare a sprijinului cetățenilor din cele 8 noi noi state nemembre ale zonei euro (SNM-8) pentru introducerea monedei unice față de situația din septembrie 2009. În prezent, sprijinul este mai important decât în primele două valuri ale acestui sondaj, realizate în 2004 și în 2005.
Între septembrie 2009 și mai 2010, încrederea cetățenilor din cele 8 noi state membre față de introducerea monedei euro în țările lor a scăzut doar foarte puțin. Majoritățile relative ale respondenților se așteaptă ca introducerea euro să aibă consecințe pozitive pentru țara lor (49%, -3pp) și pentru ei înșiși (48%, nicio schimbare); 37% (+2pp) și, respectiv, 39% (+1pp) din respondenți se așteaptă la un impact negativ. Aproximativ jumătate (51%) din respondenți sunt de părere că euro a avut un impact pozitiv în țările aflate în prezent în zona euro. Aproape jumătate (48%, -1pp) din toți respondenții au afirmat că sunt mulțumiți de faptul că euro ar urma să le înlocuiască moneda națională, iar 41% (+3pp) au afirmat că nu le-ar conveni trecerea la euro. În vreme ce era de așteptat ca respondenții români (55%, -4pp), maghiari (54%, nicio schimbare) și bulgari (51%, +2pp) să se declare cei mai încântați de trecerea la euro, cei estonieni (56%, +7pp), letoni (56%, +6pp) și cehi (58%, +4pp) erau cei mai susceptibili de a declara că sunt nemulțumiți de faptul că euro urmează să le înlocuiască moneda națională. Cea mai importantă creștere a proporției cetățenilor care s-au declarat nemulțumiți în privința euro s-a înregistrat în Lituania (+10pp, ajungând la 47%).
Majoritatea relativă a cetățenilor SNM-8 ar dori ca euro să fie introdus pe termen mediu („după o anumită perioadă”, 39%, +3 pp). Aproximativ o treime (32%, -1pp) au optat pentru prelungirea cât mai extinsă a termenului, iar aproximativ un sfert (24%, -1pp) au afirmat că doresc ca trecerea să se realizeze cât mai rapid. Republica Cehă și Letonia au avut cea mai mare cotă de respondenți care au dorit să adopte euro cât mai târziu posibil (47%, nicio schimbare; și, respectiv, 44%, +1pp). În Estonia, aproximativ un sfert din respondenți (23%, nicio schimbare) doresc să adopte euro cât mai rapid, 37% (+1pp) după o anumită perioadă și 34% (-2pp) cât mai târziu posibil.
În ansamblu, majoritatea cetățenilor SNM-8 sunt de părere că nu sunt bine informați cu privire la euro (59%, nicio schimbare), în vreme ce 40% (nicio schimbare) simt că sunt bine informați. Estonienii se simt mult mai bine informați decât în septembrie 2009 (50% se simt bine informați, +6pp).
Ca în valurile anterioare, o majoritate copleșitoare a cetățenilor SNM-8 sunt de acord cu mai multe afirmații pozitive referitor la efectele practice ale euro: 90% (-2pp) sunt de acord că adoptarea euro este avantajoasă pentru cei care călătoresc în alte state membre care folosesc euro; 86% (-1pp) sunt de acord că euro va facilita cumpărăturile în alte țări are folosesc moneda unică etc. Totuși, două treimi din respondenți manifestă temeri în privința creșterii prețurilor după introducerea euro (66%, -1pp), iar aproape un sfert (23%, nicio modificare)cred în efectul stabilizator pe termen lung al euro asupra prețurilor. Totuși, deși valul anterior de sondaje părea să demonstreze o creștere a scepticismului, această tendință nu s-a perpetuat în 2010. De fapt, față de septembrie 2009, în puține țări s-a manifestat o scădere a proporției cetățenilor care se tem că introducerea euro ar genera creșterea prețurilor: în Republica Cehă (de la 75% la 69%; -6 pp) și în Ungaria (de la 66% la 62%; -4 pp). Respondenții estonieni și polonezi sunt în continuare extrem de sceptici cu privire la impactul euro asupra prețurilor: mai mult de trei sferturi dintre ei se așteaptă la o creștere a prețurilor (77%, respectiv -1pp). 1Recomandarea Comisiei 2008/78/CE din 10 ianuarie 2008 privind măsurile de facilitare a viitoarelor treceri la moneda euro, JO L23, 26.1.2008, p.30-32. 2În primele 12 țări care au adoptat euro, moneda unică a fost introdusă inițial ca bani electronici, iar numerarul a fost introdus abia 3 ani mai târziu. În Estonia, bancnotele și monedele euro vor fi introduse în aceeași zi în care euro devine moneda națională. Scenariul de trecere „big bang” a fost folosit în toate țările care au aderat la zona euro după 2002. 3Flash Eurobarometer nr. 296 4Orientarea BCE (BCE/2008/4) din 19 iunie 2008 de modificare a Orientării BCE/2006/9 privind anumite pregătiri în vederea substituirii monedei fiduciare cu moneda euro și privind alimentarea anticipată și alimentarea anticipată secundară cu bancnote și monede metalice euro în afara zonei euro. 5Experiența a subliniat necesitatea unei proceduri mai simple, cu scopul principal de a convinge micii detailiști să participe la alimentarea anticipată secundară. Un contract standard de alimentare anticipată secundară impune sancțiuni dure pentru darea în circulației a numerarului euro alimentat anticipat secundar înainte de ziua euro, necesită consolidarea securității incintelor companiilor etc. Prin urmare, este o variantă mai bună pentru companiile mai mari care au nevoie de volume mari de numerar euro. 6Valoarea setului de monede pentru detailiști va fi de aproximativ 200 EUR. 712 luni de la ziua euro într-un număr limitat de sucursale 9Sondajele Eurobarometru prezintă rezultatele pentru noile state membre, nemembre ale zonei euro la data realizării sondajului. Cel mai recent sondaj a avut ca obiect Polonia, Republica Cehă, Ungaria, Bulgaria, România, Letonia, Estonia și Lituania. Cipru, Malta, Slovenia și Slovacia nu sunt incluse în sondaj, deoarece au aderat deja la zona euro. În total, au fost chestionați aproximativ 8000 de cetățeni selectați în mod aleatoriu. RO Yüklə 51,92 Kb. Dostları ilə paylaş:
|
