Concursul pentru ocuparea posturilor vacante de consilier de probațiune



Yüklə 78,28 Kb.
tarix31.10.2017
ölçüsü78,28 Kb.

G3







CONCURSUL PENTRU OCUPAREA POSTURILOR VACANTE DE CONSILIER DE PROBAȚIUNE

SESIUNEA IUNIE – SEPTEMBRIE 2016

Proba scrisă, 28.07.2016

Varianta 3






Cărei teorii criminologice ii este specific următorul enunț: ”individul devine criminal datorită contactului cu paternurile criminale și izolării de paternurile non-criminale”?

a) teoriei anomiei a lui R.K. Merton

b) teoria asociațiilor diferențiale a lui E. H. Sutherland și D.R. Cressey

c) teoriei etichetării a lui H. Becker.






”Antreprenorii morali derivați”, în spiritul analizei lui Becker, pot fi:

  1. polițiști

  2. membri ai agențiilor guvernamentale

  3. persoanele aflate în supravegherea serviciului de probațiune






Precizați care din următoarele enunțuri sunt adevărate:

  1. potrivit concepției durkheimiene forța și întinderea conștiinței colective variază in funcție de tipul de solidaritate dominant

  2. E. Durkheim propune criterii de distingere a normalului de patologic în viața socială

  3. solidaritatea organică este specifică societăților tradiționale.






Disidenții politici, potrivit teoriei lui R.K. Merton, adoptă, ca mod de adaptare:

  1. inovația

  2. retragerea

  3. răzvrătirea.






Încălcarea intenționată a regulilor instituției de către deținut pentru a pune comisia de liberare condiționată în imposibilitatea de a propune liberarea și pentru a-și prelungi astfel șederea în închisoare, reprezintă potrivit lui E. Goffman:

  1. tactica minimalizării riscurilor

  2. tactica colonizării

  3. tactica convertirii.






”Caracterul delimitator” al instituțiilor totale, definit de E. Goffman se referă la caracteristici specifice ale acestor instituții, precum:

  1. activități strict programate, scopul lor fiind acela de a asigura îndeplinirea obiectivelor personale

  2. stabilirea acelorași obligații în sarcina instituționalizaților, care se supun aceleiași unice autorități

  3. uniformizarea indivizilor care populează acest tip de instituții.






Adaptările secundare la viața în instituțiile totale sunt:

  1. practici care provoacă în mod direct angajații instituției totale

  2. tactici individuale de adaptare la viața în instituția totală

  3. strategii produse de grupul instituționalizaților.






Restrângerea identității, specifică instituțiilor totale, este descrisă de E. Goffman ca fiind:

  1. restrângerea posibilității instituționalizatului de a-și controla aspectul exterior

  2. deposedarea de rolurile pe care individul le juca în viața socială (profesionale, familiale etc)

  3. limitarea spațiului personal ca urmare a suprapopulării din instituțiile totale.






Amânarea aplicării pedepsei se poate dispune:

  1. numai dacă pedeapsa stabilită de instanță este închisoarea

  2. atât în cazul în care instanța stabilește pedeapsa închisorii, cât și în cazul în care stabilește pedeapsa amenzii

  3. atât în cazul în care instanța stabilește pedeapsa închisorii, cât și în cazul în care stabilește pedeapsa amenzii, însă în situația în care stabilește numai pedeapsa amenzii, supravegherea nu se va desfășura sub coordonarea serviciului de probațiune.






  1. Dacă după amânarea aplicării pedepsei închisorii persoana supravegheată săvârșește o nouă infracțiune, cu intenție, descoperită în termenul de supraveghere, pentru care se dispune condamnarea:

  1. instanța dispune revocarea amânării aplicării pedepsei

  2. instanța dispune anularea amânării aplicării pedepsei

  3. consilierul de probațiune dispune încetarea supravegherii, prin decizie.






  1. Pe durata supravegherii după liberarea condiționată a condamnatului:

  1. instanța poate dispune modificarea măsurilor de supraveghere impuse condamnatului liberat

  2. instanța poate dispune modificarea obligațiilor impuse condamnatului liberat

  3. instanța poate dispune încetarea executării unora dintre obligațiile pe care le-a impus, când apreciază că menținerea acestora nu mai este necesară.





Pe durata termenului de supraveghere al suspendării sub supraveghere, serviciul de probațiune are obligația să sesizeze instanța, dacă:

  1. au intervenit motive care justifică fie modificarea obligațiilor impuse de instanță, fie încetarea executării unora dintre acestea

  2. persoana supravegheată și-a schimbat domiciliul fără încuviințarea instanței

  3. persoana supravegheată dorește să părăsească teritoriul României, chiar dacă nu are impusă obligația de a nu părăsi teritoriul țării.





  1. În situația în care inculpatul minor este judecat pentru o infracțiune pentru care pedeapsa închisorii prevăzută de lege este de la 1 la 5 ani, consilierul de probațiune:

  1. poate propune prin referatul de evaluare aplicarea unei măsuri educative neprivative de libertate

  2. este obligat să propună în referatul de evaluare înaintat instanței aplicarea unei măsuri educative privative de libertate

  3. este obligat să propună în referatul de evaluare înaintat instanței aplicarea unei măsuri educative privative de libertate, numai dacă până la întocmirea referatului inculpatul a devenit major.






  1. Dacă minorul nu respectă, cu rea-credință, condițiile de executare a măsurii educative neprivative de libertate a consemnării la sfârșit de săptămână, dispusă pe durata de 12 săptămâni, sau a obligațiilor impuse în cadrul acesteia, instanța poate dispune:

a) prelungirea măsurii educative, fără a se putea depăși maximul prevăzut de lege pentru aceasta

b) înlocuirea măsurii luate cu măsura educativă a asistării zilnice



c) înlocuirea măsurii luate cu internarea într-un centru educativ sau internarea într-un centru de detenție.





În caz de suspendare sub supraveghere a executării pedepsei, termenul de reabilitare:

  1. se calculează de la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare

  2. este egal cu termenul de supraveghere

  3. se calculează de la data împlinirii termenului de supraveghere.






În desfășurarea activității de probațiune, consilierii de probațiune:

  1. realizează numai evaluarea inculpaților minori, a minorilor aflați în executarea unei măsuri educative, din oficiu sau la solicitarea organelor judiciare, potrivit legii

  2. coordonează procesul de supraveghere a respectării uneia dintre următoarele măsuri educative neprivative de libertate: stagiul de formare civică, supravegherea, consemnarea la sfârșit de săptămână, asistarea zilnică

  3. coordonează procesul de supraveghere a respectării măsurilor și executării obligațiilor stabilite în sarcina persoanelor față de care instanța a dispus internarea într-un centru de detenție.





Este competent să coordoneze procesul de supraveghere a respectării măsurii educative neprivative de libertate a stagiului de formare civică:

  1. serviciul de probațiune în a cărui circumscripție teritorială își are locuința minorul

  2. serviciul de probațiune în a cărui circumscripție își are domiciliul minorul, chiar dacă minorul se află internat într-un centru educativ

  3. exclusiv serviciul de probațiune din circumscripția instanței de judecată care a dispus măsura.






Evaluarea minorilor aflați în executarea unei măsuri educative se realizează de consilierul de probațiune:

  1. în vederea modificării obligațiilor stabilite de instanță în cadrul unei măsuri educative neprivative de libertate

  2. numai în cazul executării unei măsuri educative privative de libertate

  3. la schimbarea regimului de executare a măsurii educative neprivative de libertate.






Baza de date constituită la nivel național cu privire la instituțiile din comunitate abilitate să participe, sub coordonarea serviciului de probațiune, la executarea pedepselor și a măsurilor neprivative de libertate:

  1. conține și lista instituțiilor din comunitate în cadrul cărora poate fi prestată muncă neremunerată în folosul comunității și tipurile de activități care pot face obiectul acesteia

  2. conține lista serviciilor de probațiune în cadrul cărora instanța poate dispune executarea sancțiunilor neprivative de libertate

  3. nu conține cursurile, programele sau activitățile care pot fi impuse în conținutul unor obligații sau al unor măsuri educative.






În cazul în care instanța a aplicat minorului măsura educativă a consemnării la sfârșit de săptămână:

  1. consilierul de probațiune poate stabili în planul consemnării la sfârșit de săptămână ca minorul să participe la un program de reintegrare socială

  2. numai instanța poate dispune ca minorul să participe la un program de reintegrare socială

  3. consilierul de probațiune nu poate stabili ca minorul să participe la un program de reintegrare socială.






Persoana supravegheată poate formula plângere, adresată șefului ierarhic superior al consilierului:

  1. împotriva evaluărilor efectuate de consilierul de probațiune

  2. împotriva deciziilor consilierului de probațiune

  3. împotriva avertismentelor emise de consilierul de probațiune.






În cazul în care, pe durata termenului de supraveghere al suspendării sub supraveghere a executării pedepsei, persoana supravegheată dorește să părăsească teritoriul țării, în condițiile în care prin hotărârea judecătorească are impusă obligația de a nu părăsi teritoriul României:

  1. solicită consilierului de probațiune încuviințarea părăsirii țării

  2. solicită judecătorului delegat cu executarea încuviințarea părăsirii țării

  3. solicită instanței de executare acordul părăsirii țării.






În cazul în care nu este menționată în hotărârea instanței instituția în care urmează să aibă loc controlul, tratamentul sau îngrijirea medicală a persoanei supravegheate cu privire la care s-a dispus să se supună măsurilor de control, tratament sau îngrijire medicală, consilierul de probațiune:

  1. sesizează instanța de judecată pentru completarea hotărârii

  2. sesizează judecătorul delegat pentru lămuriri suplimentare

  3. decide instituția în care urmează să aibă loc controlul, tratamentul sau îngrijirea medicală.






Supravegherea și îndrumarea minorului în executarea măsurii educative a supravegherii se realizează:

  1. de regulă, de către părinții minorului, cei care l-au adoptat sau tutore

  2. de către o persoană de încredere, de preferință o rudă mai apropiată a minorului, la cererea acesteia, dacă părinții minorului, cei care l-au adoptat sau tutorele nu pot asigura supravegherea în condiții satisfăcătoare

  3. de către judecătorul delegat cu executarea.






Modificarea conținutului unora dintre obligațiile impuse de către instanță, impunerea unor noi obligații sau încetarea executării unora dintre cele dispuse în conținutul măsurii educative neprivative de libertate:

  1. se poate dispune și la cererea minorului

  2. se poate dispune numai la sesizarea consilierului de probațiune

  3. nu se poate dispune la cererea persoanei vătămate.






Consilierii de probațiune participă în mod obligatoriu:

  1. la lucrările consiliului educativ din cadrul centrului educativ, în toate cazurile

  2. la comisia pentru stabilirea, individualizarea și schimbarea regimului de executare a măsurii internării din cadrul centrului de detenție, în toate cazurile

  3. la lucrările consiliului educativ din cadrul centrului educativ, atunci când se formulează propunerea de liberare din centrul educativ.






Pentru încălcări minore, care nu aduc atingere scopului pentru care au fost dispuse măsurile de supraveghere sau obligațiile persoanei supravegheate, consilierul de probațiune manager de caz:

  1. poate emite avertismente

  2. solicită modificarea obligației respective

  3. sesizează judecătorul delegat cu executarea






Executarea muncii neremunerate în folosul comunității, în cazul unei persoane față de care instanța a dispus executarea amenzii prin muncă neremunerată în folosul comunității se desfășoară:

  1. într-un interval de cel mult un an de la data începerii prestării muncii

  2. într-un interval de cel mult 6 luni de la data începerii prestării muncii

  3. într-un termen de maximum 2 ani de la rămânerea definitivă a hotărârii de executare.






Supravegherea persoanei condamnate printr-o hotărâre judecătorească străină recunoscută în România încetează:

  1. dacă persoana condamnată s-a sustras supravegherii și nu este găsită în România

  2. dacă serviciul de probațiune constată că nu este competent teritorial să coordoneze supravegherea

  3. dacă persoana condamnată nu este cetățean român.






Hotărârile instanțelor penale:

  1. sunt executorii chiar dacă nu au rămas definitive, atunci când legea dispune aceasta

  2. se pun în executare de către prima instanță care le-a pronunțat, numai dacă sunt rămase definitive la aceasta

  1. rămase definitive la prima instanță de judecată sau la instanța ierarhic superioară ori la instanța de apel, se pun în executare de către prima instanță de judecată.





Sunt consilieri de probațiune definitivi:

  1. consilierii de probațiune care s-au reangajat în sistemul de probațiune și care au mai exercitat anterior funcții în sistemul de probațiune cel puțin un an, dar au părăsit sistemul din motive neimputabile

  2. persoanele care au îndeplinit anterior funcția de inspector de probațiune și care s-au transferat în funcția de consilier de probațiune

  3. numai consilierii de probațiune care au gradul I sau II.





Dacă un consilier de probațiune suferă de o boală psihică ce îl împiedică să își exercite funcția în mod corespunzător:

  1. este obligatoriu să se dispună eliberarea din funcție a consilierului de probațiune

  2. se poate dispune suspendarea din funcție a consilierului de probațiune, la inițiativa ministrului justiției

  3. se poate dispune eliberarea din funcție a consilierului de probațiune, dacă se constată prin decizie a organelor de expertiză medicală că starea sănătății psihice nu îi mai permite acestuia să își îndeplinească atribuțiile corespunzătoare funcției deținute.





Alegeți afirmația/afirmațiile corectă dintre cele de mai jos:

  1. colegiul de conducere este organ cu rol consultativ constituit la nivelul Direcției Naționale de Probațiune din reprezentanți ai sistemului de probațiune și alte categorii de specialiști.

  2. consiliul consultativ funcționează la nivelul Direcției Naționale de Probațiune și este format din directorul general, directorii generali adjuncți, precum și conducătorii departamentelor din direcție

  3. consiliul consultativ are ca scop elaborarea strategiei naționale în domeniul probațiunii, monitorizarea implementării acesteia, precum și stabilirea altor măsuri în vederea îmbunătățirii activității de probațiune.






Serviciul de probațiune primește solicitarea de a întocmi un raport de evaluare pentru un inculpat major care locuiește în alt stat, motiv pentru care întrevederea de evaluare nu poate fi realizată. Legea prevede în acest caz:

  1. întocmirea raportului de evaluare cu datele rezultate din colaborarea cu organele de poliție și cu membrii familiei acestuia

  2. transferul solicitării către autoritatea competentă a statului în care se află inculpatul

  3. încunoștințarea organului judiciar despre imposibilitatea întocmirii raportului de evaluare





Identificați deosebirile dintre permisiunea ce se poate acorda persoanelor supravegheate majore în ceea ce privește obligația de a nu părăsi teritoriul României, respectiv obligația persoanelor supravegheate minore de a nu depăși, fără acordul serviciului de probațiune, limita teritorială stabilită de instanță ca fiind teritoriul țării.

  1. instituția sau persoana căreia i se adresează cererea

  2. procedura de soluționare a cererii persoanei supravegheate

  3. durata permisiunii de a părăsi țara.





Identificați afirmația/afirmațiile eronate despre persoanele liberate condiționat și supravegherea acestora:

  1. execută anumite obligații pe toată durata termenului de supraveghere

  2. toate măsurile de supraveghere se execută pe toată durata termenului de supraveghere

  3. judecătorul poate impune respectarea numai a anumitor măsuri de supraveghere dintre cele prevăzute de Codul penal persoanelor liberate condiționat care au un rest de pedeapsă rămas neexecutat la data liberării de 2 ani sau mai mare.





Serviciul de probatiune A, în a cărui circumscripție teritorială se află locuința minorului CM primește solicitarea de a întocmi un referat de evaluare pentru acesta. Minorul CM se află internat în centrul educativ din circumscripția teritorială a serviciului de probațiune B. Cine are, potrivit legii, competența întocmirii referatului de evaluare?

  1. serviciul de probațiune A

  2. serviciul de probațiune B

  3. centrul educativ.






Alegeți afirmația corectă/afirmațiile corecte dintre cele de mai jos:

  1. șefii serviciilor de probațiune și șefii de birou de la nivelul serviciilor de probațiune sunt numiți pe o perioadă de 4 ani, în urma promovării unui concurs organizat în acest sens, cu posibilitatea reînnoirii mandatului în aceleași condiții.

  2. șefii serviciilor de la nivelul structurii centrale a Direcției Naționale de Probațiune sunt numiți în funcție prin decizie a directorului general, în urma promovării unui concurs organizat în acest sens, cu posibilitatea reînnoirii o singură dată a mandatului în aceleași condiții.

  3. directorii departamentelor de la nivelul structurii centrale a Direcției Naționale de Probațiune sunt numiți în funcție prin ordin al ministrului justiției, pe un mandat de 4 ani, cu posibilitatea obținerii consecutive, o singură dată, a unui nou mandat.





Consilierea psihologică gratuită a victimelor unor infracțiuni, se poate acorda potrivit Legii nr. 211/2004 privind unele măsuri pentru asigurarea protecției victimelor infracțiunilor, cu modificările și completările ulterioare, pe o perioadă de:

  1. cel mult 6 luni pentru o victimă minoră care nu este cetățean român și care nu locuiește în România și asupra căreia s-a comis pe teritoriul României infracțiunea de tentativă de omor calificat

  2. cel mult 6 luni, pentru o victimă minoră, care este cetățean român și asupra căreia un cetățean român a comis pe teritoriul Belgiei infracțiunea de tentativă de omor calificat

  3. cel mult 6 luni pentru o victimă minoră, cetățean străin care nu locuiește în România și asupra căreia s-a comis de către un cetățean român, pe teritoriul altui stat, infracțiunea de tentativă de omor calificat.





Liberarea condiționată se acordă:

    1. la cererea persoanei condamnate sau la propunerea comisiei pentru liberare condiționată

    2. numai la propunerea comisiei pentru liberare condiționată

    3. la cererea persoanei condamnate sau la propunerea consilierului de probațiune.






Cursurile de formare civică:

  1. se desfășoară exclusiv în unitățile școlare

  2. conțin unul sau mai multe module cu caracter exclusiv teoretic

  3. se elaborează în baza programei-cadru aprobate prin ordin comun al ministrului justiției și al ministrului educației în conformitate cu standardele minime de lucru în probațiune.






Constituie argumente în favoarea probațiunii și a măsurilor comunitare:

  1. costuri în general mai reduse decât cele pe care le implică măsurile privative de libertate

  2. evitarea supraaglomerării închisorilor și a aplicării programelor educative pentru cei care rămân în detenție

  3. măsurile comunitare sunt mult mai potrivite pentru anumite infracțiuni și pentru anumiți infractori






Menționați care sunt cerințele legate de fluxul conversațional în organizarea ansamblului întrebărilor interviului, în general:

  1. să fie utilizate întrebări deschise la începutul interviului și închise spre sfârșitul acestuia

  2. întrebările referitoare la aceleași teme sunt grupate în aceeași parte a ghidului de discuție și sunt ordonate în mod logic

  3. sunt utilizate fraze de tranziție de la o temă la alta.






În elaborarea întrebărilor interviului, intervievatorul va avea în vedere:

  1. evitarea termenilor de argou, jargon, a termenilor tehnici, cât și a abrevierilor

  2. să organizeze spațiul în care are loc interviul

  3. să fie precis în privința conceptelor folosite și a perioadelor la care face referire.






Principiul riscului se referă la:

  1. intensitatea și durata intervenției sau a programului trebuie sa fie corelată cu nivelul riscului estimat

  2. pentru risc crescut estimat se impun programe de intensitate crescută și durata mai lungă

  3. pericolul la care se expune consilierul de probațiune în desfășurarea activității sale.






În ce fază a ciclului schimbării se află beneficiarul care declară ”vreau sa particip la acest program”?

  1. decizie

  2. acțiune

  3. menținere






În modelarea pro-socială, feedback-ul acordat trebuie să fie:

a) specific

b) detașat

c) elaborat.






Afirmația ”Înțeleg în final că ți-ai schimbat părerea despre cei cu care ai comis infracțiunea” este specifică tehnicii:

  1. reflectării

  2. parafrazării

  3. sumarizării






Autenticitatea ca atribut al profilului consilierului se referă la:

  1. congruența între gândurile, trăirile și manifestările exterioare ale consilierului

  2. o manieră variată de abordare a relației profesionale pe tot parcursul procesului de supraveghere

  3. concordanța între concepția pozitivă despre om și comportamentul non-verbal.






În ce fază a ciclului schimbării se află persoana care revine la un anumit comportament care a avut legătură cu comiterea infracțiunii anterioare:

a) precontemplare

b) acțiune

c) recădere.






DIRECȚIA NAȚIONALĂ DE PROBAȚIUNE

Str. Apolodor nr. 17, sector 5, 050741 București, România

Tel. +4 037 204 1293



www.just.ro



Yüklə 78,28 Kb.

Dostları ilə paylaş:




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2020
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə