Conferintele focus energetic – focus minier

Reprezentant Rosia Montana Gold Corporation: Suntem dispusi la orice discutii pentru impartirea beneficiilor cu statul roman, dar deja participatia acestuia este competitiva

de Claudia Pirvoiu HotNews.ro

Joi, 8 septembrie 2011, 14:05 Economie | Energie

Repartizarea profitului din exploatarea aurului de la Rosia Montana intre statul roman si Gabriel Resources este un subiect care se poate negocia, a declarat Alexandru Patruti, presedintele Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale (ANRM) in cadrul unei conferinte organizate de Focus Energetic. "Repartizarea profitului intre statul roman si companie este un subiect care se poate discuta si negocia, dar pentru asta trebuie sa avem in vedere un raport corect in ceea ce priveste repartitia acestui beneficiu si o estimare a evolutiei pretului aurului, care este foarte de facut", a spus Patruti. La randul sau, Cecilia Szenesy, director tehnic la Rosia Montana Gold Corporation (RMGC) a spus ca "suntem dispusi la orice fel de discutii, dar deja participatia statului este competiviva".

Szenesy sustine ca ca 56% din beneficiile acestui proiect raman in Romania. "Acest procent de 56% este comparativ cu cele obtinute de tari din Europa de vest", a spus reprezentantul SMGC. Szenesy a mai spus ca valoarea zacamantului de la Rosia Montanta este evaluata la 7,5 miliarde de dolari, la un pret mediu al aurului de 900 de dolari uncia. Insa ar putea fi si mai mare daca s-ar calcula la un pret mai mare a unciei de aur.

In urma explotarii, s-a putea obtine 1,8 miliarde de dolari din impozite si redevente, iar 2,4 miliarde de dolari ar ajunge in economia romaneasca, a mai spus Cecilia Szenesy. Potrivit acesteia, "peste 56% din venituri raman in economia romaneasca (...) Efectul care se prograga in economia romaneasca este de circa 19 mld dolari", a mai spus reprezentantul RMGC.
Toate aceste cifre reprezinta estimarile facute de investitor.

La RMGC, Gabriel Resources detine 80,7% din actiuni, iar compania de stat Minvest 19,3%.

Rosia Montana Gold Corporation va imprumuta 700 milioane de dolari pentru investitia din Romania. / "Daca lucrurile merg cum trebuie, primul lingou de aur va fi turnat in 2014"

de Alina Neagu HotNews.ro

Joi, 8 septembrie 2011, 14:26 Economie | Companii

Rosia Montana Gold Corproration va imprumuta de 700 milioane de dolari, reprezentand doua treimi din valoarea investitiei in exploatarea aurului si argintului la Rosia Montana, de la un consortiu international de banci condus de Royal Bank of Canada: "Aproximativ doua treimi din valoarea investitiei, adica echivalentul a 700 milioane de dolari, vor fi imprumutati de la un consortiu international de banci condus de Royal Bank of Canada", a declarat directorul tehnic al RMGC, Cecilia Szentesy, citata de Mediafax.

Ea a afirmat joi, intr-o conferinta, ca "daca lucrurile decurg conform planului, primul lingou de aur va fi turnat la Rosia Montana in 2014".

Rosia Montana Gold Corporation este controlata de firma canadiana Gabriel Resources, care detine 80,46% din capitalul social.
Sorin Gaman, director in Ministerul Economiei, a afirmat ca Minvest Deva, compania controlata de Ministerul Economiei si care detine 19,31% din RMGC, are datorii totale de 40 milioane dolari catre Gabriel Resources: "Este vorba de doua imprumuturi, in valoare totala de 40 milioane de dolari, care nu sunt purtatoare de dobanda. Daca exploatarea de la Rosia Montana nu va incepe niciodata, Minvest Deva nu va trebui sa returneze sumele datorate Gabriel Resources", a afirmat Gaman.

In spatele companiei canadiene Gabriel Resources se regasesc nume mari din business-ul mondial, precum miliardarii John Paulson, Beny Steinmetz si Thomas Kaplan.

Rosia Montana Gold Corporation poate vinde in avans aurul si argintul pe care le va extrage, pentru finantarea operatiunilor companiei, iar statul nu va incasa dividende atat timp cat Minvest Deva, actionar minoritar, va avea datorii fata de Gabriel Resources rezultate din majorari de capital.

Romania cauta uraniu in Kazahstan, Iordania si statele africane pentru reactoarele 3 si 4 de la Cernavoda

de Claudia Pirvoiu HotNews.ro

Joi, 8 septembrie 2011, 16:09 Economie | Energie

Autoritatile romane sunt in discutii cu Kazahstanul, Iordania si tarile africane in vederea dezvoltarii colaborarii in domeniul uraniului, a declarat Nicu Popa, directorul general al Companiei Nationale a Uraniului, in cadrul unei conferinte organizate de Focus Energetic. Romania trebuie sa caute noi resure de uraniu in vederea functionarii reactoarelor 3 si 4 de la Cernavoda. Zacamintele exploatabile ale Romaniei sunt spre final. Romania poate asigra uranium pentru unitatile 1 si 2 de la Centrala de la Cernavoda, dar pentru a acoperi si celelalte doua reactoare trebuie gasite resurse in afara tarii.

"Problema identificarii de noi resurse de uraniu pentru a asigura functionarea reactoarele 3 si 4 este destul de apasatoare. Suntem in zona de tatonare cu Kazahstanul, pentru crearea unei societati mixte kazaho-romana (...)Urmatoarea intalnire a comisiei mixte va avea loc in Romania la sfarsitul lunii septembrie- inceputul lunii octombrie", a afirmat la randul sau Sorin Gaman, director general al Directiei Resurse Minerale din cadrul Ministerului Economiei.

"Incercam sa intram in tari in care producatorul francez de uraniu Areva este mai putin implicat. Pentru durata de viata a reactoarele nucleare 1 si 2, de circa 40-50 de ani, uraniul este suficient. Pentru functionarea reactoarelor 3 si 4 cautam fel de fel de demersuri. Am avut discutii si cu Iordania, dar este alt tip de zacamant acolo. Am avut inclusiv discutii cu tarile africane, in tarile unde Areva, principalul producator de uraniu, nu este prezent", a precizat Gaman.
Autoritatile romane recunosc ca este destul de dificila gasirea unor zacaminte in alte state, in conditiile in care "productia mondiala este de 50.000 tone, iar consumul de 67.000 tone", a spus Popa. Potrivit acestuia, fiecare stat incearca sa procure combustibil si sa-l stocheze. "Sucursala de la Feldioara livreaza acum pentru unitatile 1 si 2 de la Cernavoda inclusive din rezervele realizate incepand cu anul 1978", a mai aratat Popa.