SCHIȚĂ SERBARE FINAL CLS I
Ruse: Dragi părinți și oaspeți, stimați profesori,
Bună ziua și bine ați venit la cea mai importantă sărbătoare a clasei I E, „ Adio, drag Abecedar!”!
Constantinescu: Ne-am adunat astăzi aici la sărbătoarea celei mai scumpe cărți, începutul tuturor începuturilor.
Ruse: Abecedarul, ca o minunată cheiță de aur, ne-a deschis ușa Palatului Cunoștințelor, unde trăiesc toți eroii poveștilor lui Ion Creangă, versurile marelui poet Mihai Eminescu și toate înțelepciunile lumii.
Constantinescu: Pentru a vă convinge de faptul că ne-am însușit cu brio toate cunoștințele, invităm în scenă cei mai bravi actori ai sărbătorii noastre, elevii clasei I E!
Neacșu: Şcoala este o cetate,
în care urcă fiecare cât poate.
Urcuşul începe într-o zi de toamnă,
cu frunze argintii,
când o mulţime de copii,
la porţile cetăţii se adună
şi o aşteaptă pe Zâna cea Bună.
Cântec: Învățătoarea
Cântec: Școala mea
Țigănilă: Cu cireșe la urechi/Clasa-ntâi vă spune-acum/Anul care a trecut/A fost unul FOARTE BUN!
Timiță: Anul de PREGĂTITOARE/Ne-a ajutat foarte tare!/Literele-am învățat/Calcule am exersat/Am cântat și am dansat/Totul a fost minunat!
Zanfir: Dar,din clasa-ntâi,se pare/C-am luat-o pe-o cărare/Unde nu mai merge așa!/Am văzut,e ...altceva!
Cântec: Sunt școlar
Marina: Voi știți câte-am învățat?/Câte lucruri am aflat?/Scris,citit și socotit/Pe toate le-am dibuit.
Mocanu: Silabe și propoziții/Probleme și exerciții/Credeți că mi-a fost ușor?/Mi-era somn...credeam că mor!
Comăneci: Eu,voiam o tură-două/să mă dau cu bicicleta/Da de unde?nu e vreme/Mi-a luat chiar și...tableta.
Tudor Rareș: Eu,doresc să stau pe-afară/Nu să scriu,să socotesc/Se face repede seară/Și repede obosesc.
Slate: Dar,după liniuțe,.bastonașe,bucle/ Pe care cu efort le-am ”desenat”/Am înțeles că scrierea de mână/Este un lucru minunat.
Chiriță:
Să începem nu putem,
Căci pe scenă nu avem
Prietenul ce am avut
În anul care a trecut.
Haideți să-l strigăm!
A-BE-CE-DAR! A-BE-CE-DAR! A-BE-CE-DAR!
Abecedarul (Bîrlea): Bună ziua, dragi prieteni!
TOŢI: - Bună ziua, prietene Abecedar!
Simion: Bun găsit, abecedar!
Auzisem doar de tine;
Cum arăţi n-aveam habar,
Azi te ştiu, şi-mi pare bine.
Mult iubite-abecedar,
Tu m-ai învăţat pe mine
Şi chiar foarte, foarte bine
Să mă port ca un şcolar,
Să vorbesc frumos, corect,
Să am grijă de caiet,
Să ne-ajutăm între noi
La măruntele nevoi.
Cântec: Abecedarul
Abecedarul: - Vă mai amintiţi de prima zi de şcoală?
TOŢI: - Da, da!
Taraivan: Era întâia zi de şcoală
Când am primit frumosul dar:
Doritul meu Abecedar.
Cu-atâta drag eu îl priveam!
Filă cu filă învăţam!
Sunt fericit că l-am sfârşit,
Că mintea mi-am îmbogăţit,
Că ştiu să scriu şi să citesc,
Să socotesc şi să gândesc.
Mîrzac: Te-am primit cu drag în dar
Minunat abecedar!
Mi-ai devenit prieten bun
Şi tot ce ştiu ţie îţi spun.
Te strâng la piept acum duios,
Abecedarul meu frumos.
Cușneviciu:
Cu poezii şi poze colorate,
Cu litere şi lecţii minunate.
Cu tine-am învăţat să scriu şi să citesc,
Cu tine am simţit cum noi puteri îmi cresc.
Giugiucă: Încă de la început
Liniuţe am făcut.
Bastonaşe aplecate,
Noduleţe ne-nnodate,
Cifre uneori greşite,
Litere îngrămădite.
Ion: Până când am învăţat
Scrisul ordonat
Am tot scris, am exersat
Şi bine şi apăsat,
Uneori chiar şi pătat.
Chiriță: La-nceput când eu scriam
Mâna-mi tremura
Cu stiloul apăsam
Vai, ce greu era !
Puiu: Voi nu ştiţi, n-aveţi habar
Tare-i greu să fii şcolar
Este, pe cuvântul meu
De şcolar de-a –ntâia,
Este foarte greu!
Nedelea: Dar nu şcoala mă apasă,
Ci profesorii de-acasă,
Ce-mi pândesc orice mişcare:
Mama, tata, mama-mare,
Tanti Puşa, unchiul Gicu,
Nenea Tache şi bunicul;
De atâţia, nu mai poţi
Nici un cuvinţel să scoţi!
Mama-mi spune să mănânc,
Tata-mi strigă să mă culc,
Tanti Puşa - să citesc,
Unchiul Gicu – să mai cresc,
Bunicuţa s-o ajut,
Nenea Tache – să-l ascult.
Badea: Fii atent şi stai cuminte!
Fii atent şi ţine minte
Adunările-nvăţate!
Măi, băiete, treci la carte!
Zanfir: Fără zece să nu vii!
Primu-n clasă vreau să fii!
Toată ziua să înveţi,
Să nu scoţi nasul din cărţi!
Fii atent la traversare!
Ai luat punga cu mâncare?
Mîrzac:
Să nu fugi, să fii atent,
Pe hol tu să mergi încet!
Vezi să nu mai scrii cu pete
Şi să rupi foi din caiete!
Bicu: Eşti mare, să cumperi pâine,
Să te scoli devreme mâine!
Poezia s-o înveţi
Şi pe X să-l mai repeţi!
Găină: Fii atent şi fii cuminte,
E un rău cel care minte!
Nu păta când scrii acasă!
Nu mai alerga prin clasă!
Anghel: N-o mai bate pe Alina,
Nu copia de la Adina!
Spune tare tot ce spui!
Să nu vii cu vreun cucui!
Roșu: Spală-ţi mâinile murdare,
Să te speli şi pe picioare!
Nu uita cartea acasă!
Stai frumos când stai la masă!
Ruse: Asta-i virgulă? Ha! Ha!
Mai curând e-o acadea…
Vrei să zici c-aşa e 3?
E codiţa lui Grivei!
Bicu: 4-ul ăsta-i nemâncat,
5-ul pare spânzurat,
Iar de 8, ce să mai zic!
Seamănă cu un covrig.
Țigănilă: Nu se face – aşa un „plus”!
Strigă tata la Ionuţ.
Nu se scrie-aşa, Maria!
Te apucă nebunia.
Neacșu: Spune repede, Andrei, cât fac nouă fără trei?
Fără numărat, băbeşte, doamne, cât se mai gândeşte!
Vai, copilu-i anormal, îl vom duce la spital!
De greşea şi adunarea, aduceam, pe loc, salvarea!
Nedelea: Nu aşa şi nu aşa, cât se poate îndura?
Bietu-mi cap, de mic şcolar, mi-l făcuse calendar!
Ştiu că ce spun toţi e bine,
Dar uitaţi-vă la mine!
Sunt eu mare, dar nu prea
Şi-mi mai place-a mă juca.
Am crescut, dar tot sunt mic,
Nu mă credeţi un voinic!
Iordache: Zace tristă bicicleta,
Rugineşte trotineta,
Iar jucăriile, frate,
Prăfuite şi uitate
Stau departe, aruncate…
Toţi: Jocurile să-ţi mai placă?
Nu prea mai ai timp de joacă…
Roșu: Chiar bine ştiu să citesc,
Însă mai silabisesc.
Scriu frumos, pe îndelete,
Uneori… mai fac şi pete.
În recreaţie, pe hol,
Fiindcă alerg – cad,
Dar mă scol.
La prânz nu prea pot să dorm,
Însă noaptea, zău, am somn!
Gheorghe: Foarte bine socotesc,
Uneori mai şi greşesc,
Transform minusul în plus
Şi rezultatul... s-a dus!
În ore-s atent, citesc,
Dar mă mai şi răsucesc.
Tudor Rareș: După avioane mor,
Mă voi face-aviator!
Plâng caietele-n ghiozdane
Că s-au subţiat prea tare,
C-am rupt foi de avioane.
Nedelea: Ce să fac, aşa sunt eu,
Of! Să fii şcolar e greu!
Să ai lecţii de-nvăţat,
De socotit, de copiat.
Cântec: Dacă părinții ar fi copii
Abecedarul: Eu socot că este timpul să vedem ce-aţi învăţat.
Gheorghe: Ştim poveşti, poezii, jocuri, ghicitori şi snoave.
Ba-ţi putem aduce-n dar
Tot ce e-n abecedar.
ABECEDARUL:
Ia priviţi colea la ele
Cum vor toate să mă-nşele?
De-abia-s alfabetizate
Şi se cred emancipate!
Credeţi că puteţi pleca
Fără a vă examina?
TOŢI – Nu cerem aşa ceva!
ABECEDARUL:
Sau credeţi că mi-i totuna
De nu-i pregătită vreuna ?
Simion: Nu, şi te rugăm noi toate
Ca să fim examinate!
Vrem să fie repetentă,
Cea care nu-i competentă!
Găină: Ne-am luptat cu abecedarul
Ca nişte voinici,
Dar acum, ce bucurie!
Literele mari şi mici
Le cunoaştem toţi prea bine.
ABECEDARUL:
Vreţi examen la moment?
Drepţi! Alinierea-ncet,
Cum sunteţi la alfabet!
Că trec la examinare,
Şi v-ascult pe fiecare!
Să-mi răspundeţi rar şi tare,
Fără vreo intimidare!
Fiţi atente, deci, vă rog,
Că trec nota-n catalog!
Ce e alfabetul oare ?
3. Ce e alfabetul oare?
Şi-acum literele toate
Din Abecedar, buchet,
Să vină să ne arate
Ce înseamnă ALFABET!
-
A-ul e delicat ca o albină
-
Ă e-un A cu pălărie
Şi e bine să se ştie
Fiindcă Ă dacă n-ar fi
Nici nu am putea citi:
Casă, ladă, pălărie,
Cucoană şi jucărie.
-
Și B-ul e bondoc ca un bondar
-
D-ul e-un dromader cu o cocoașă plină
-
Iar F-ul e un fluture sprințar.
-
C-ul este o casă,colo-n vale.
-
E-ul, un evantai micuț și frumușel,
-
G-ul e-o gâscă ce îți iese-n cale
-
Constantinescu: H-ul e hora ce în sat se joacă/
-
Iar I-ul este Ion cel mititel.
Î/Â
Țigănilă
Î seamănă cu o săgeată
Către ceruri îndreptată.
Cu Î/Â e mai complicat
Fiindcă e reprezentat
De două semne.
Neapărat
Cu î scriem la început
Cum ar fi în „împrumut”;
Ruse: Dar când este în cuvânt
Îl vom scrie â, ca-n „sfânt”.
Țigănilă: La sfârşit, regula o știm,
Tot pe î îl folosim.
-
Cușneviciu: Iar J-ul de la jocul nostru bun/
-
K de la kilogramul de căpșune
-
Iar P-ul de la pietrele din drum.
-
L-ul e luna ce pe cer apare
-
/Iar M-ul de la mama mea iubită
-
/N de la norul mic din depărtare/
-
Iar O e de la: Of,sunt fericit!
-
R e de la renul cel cu nasul roșu/
-
S e de la sărbătoare,sunet,stol/
-
T de la tata ce mereu mă-nvață/Să fiu om bun și harnic și...domol.
-
U este de la ursul din pădure/
-
Iar V e veverița cea roșcată
W:
W, Y şi Q, litere de împrumut,
Să le uit, cum am putut?
Walt Disney cum pronunţam
Literele de nu ştiam ?
Y: De yacht nici că pomeneam
Pe y de nu-l aveam.
Q: Sau Quebec, oraş frumos.
Mă uitam de sus în jos
Şi nu ştiam cum să-i zic,
Motivând că eu sunt mic!
Iar despre Z,vă vom spune pe dată.
Z este de la nota ZECE/Pe care toți o vrem, că e FB/
Dacă ai ZECE,nimeni nu te-ntrece/
Ești cel mai bun și meriți laude!
Abecedarul: Acum, atenție mare! (Copiii formează cuvintele îngroșate.)
Alfabetul voi îl știți,
Acum ,încet și chibzuit,
Vreau ca să îmi spuneți negreșit
De ce la școală ați venit,
Dragi fetițe și băieți?
Pentru că aici
Despre toate ÎNVEȚI!
Ești acum la școală
Nu mai este loc
de pozne și glume
Nici măcar de JOC!
Pe fereastră încălzea
Soarele cel luminos
Și pe toți vă ajuta
Să scrieți FRUMOS.
Apoi doamna învățătoare
La lectură, cu răbdare,
Te-a învățat să citești
Cele mai hazlii POVEȘTI!
Apare Păcală (Buga)
Păcală: Bună ziua, fraților!
Cușneviciu: Dar tu cine ești?
Păcală: Cum, nu mă cunoașteți?
Sunt Păcală cel vestit
Din comuna Păcălici,
Din județul Șmecherici.
Am și-un frate pe măsură
Toți îi zic doar cască-gură.
E grozavul de Tândală
Cel ce lumea toată-nșală.
Apropo, l-ați văzut?
Copiii: Nuuuuuuuuuu!
Păcală: Pe la voi nu a trecut?
Cușneviciu: Poate că l-am și văzut
Însă nu l-am cunoscut.
Păcală: Nu-l cunoașteți pe Tândală
Care s-a pornit spre școală
C-un papuc și c-o sandală?
Apare Tândală (Tudor Rareș)
Tândală: Noroc, frate Păcală!
Păcală
Noroc, jupâne Tândală!
Da-ncotro așa iute?
Tândală: Of, frate Păcală, am dat peste belea!
S-a zis cu școala și cu clasa I!
Păcală: De ce, mă?
Tândală: Mi-a spus că sunt maaare de statură, dar slăbuț la minte.
Păcală: Dar câți ani ai?
Tândală: Apăi, când s-or coace cireșele împlinesc 8 ani.
Poate oi reuși și eu să învăț câte ceva până la toamnă că învățătoarea mi-a zis că dacă nu pun burta pe carte, mă lasă repetent. Mă fac de rușine!
Păcală: Dar de ce nu ai învățat, măi Tândală?
Tândală: Păi, n-aveam eu chef de carte, mă tot țineam de șotii. Știii ce-am pățit la oree?
Păcală: Ceee?
Tândală: Știi ce-am pățit la o lecție de limba română?
Păcală: Ce?
Tândală: Învățătoarea m-a pus să citesc o propoziție, iar eu nu am citit-o de la stânga la dreapta, ci de la dreapta la stânga. Și să vezi! În loc să citesc „Iepurașul mănâncă morcovii.”, eu citesc „Morcovii mănâncă iepurașul.”
Păcală: Ia să facem o examinare, să vedem cât de pregătit ești de școală!
Spune, capra este animal domestic, sau sălbatic?
Tândală: De pădureee! Se năpustește asupra oamenilor! Chiar la mine a săriiit! Taaaare m-am speriat!
Păcală: Cum? Dar lupul?
Tândală: Nu știi că lupul s-a făcut gospodar la casa caprei?
Păcală: Văd eu că la tine toate se întâmplă anapoda! Nu știu de ce? Știi ceva? Ia mănâncă tu niște morcovi care sunt carotenă și ajută la întinerirea minții !
Tândală:Ce aree? Scarlatină?
Păcală: Am zis carotină.
Tândală: Uraaaaaaa! La școală este carantină iar doamna are scarlatină!
Păcală: Văd că ești într-o ureche! Ce să fac eu cu tine?
Abecedarul: Ahaa! Mai ai o singură șansă: Să te întrebe câte ceva colegii tăi, iar, dacă treci testul și te pregătești, poate promovezi!
Cușneviciu: Să vedem dacă știi măcar zilele săptămânii!
Toți spun versurile, Tândală spune ziua săptămânii.
De la unu-ncepi s-aduni
Prima zi se cheamă LUNI.
Unu şi cu unu-s fraţi,
Cea de-a doua zi e MARŢI.
Trei broscuţe saltă-n cercuri,
Cea de-a treia zi e MIERCURI.
Patru greieraşi vioi
Cântă pân’ se face JOI.
Cucu-nvaţă-a număra,
Cu-cu! Cu-cu!
Cu-cu! Cu-cu!
Ziua-a cincea-i VINEREA.
Cocostârcu-n apă stă,
Ziua-a şasea-i SÂMBĂTĂ.
Furnicuța harnică
Spală și DUMINICĂ.
Abecedarul: Cred că mai ai o șansă să treci în clasa a II-a!
Tândală:
De acord! Mă voi strădui, că nu vreau să mor chiar prost!
Abecedarul:
Cu drag eu v-am privit
Cunoștințe-ați însușit
Pentru aceasta, așadar,
V-am adus ceva în dar.
Am o bombonică dulce
Ce copiilor le-aduce
Bucurie, poftă mare,
O iubesc cu toții tare!
Bombonica (Mîrzac):
Las să știe mic și mare
Că de dulce-s amatoare
Nu vreau pâine, nici colac,
Nici legumele nu-mi plac.
Mie-mi zice Bombonica!
Îndulcesc pe fiecare,
De-mi răspunzi la ghicitoare!
Are burtă și e gras,
Seamană cu contrabas.
E litera B!
E ca P însă el are
Nu unul, ci două picioare
Aceasta face balet,
Prima e în alfabet!
Ce literă e?
A!
Pare-o pasăre în zbor
Ce e?
V!
Este ca o roată
Bine, bine umflată?
B!
Să vedem acum îndat
Ce cuvânt nou ați format?
BRAVO!
BRAVO!
Alfabetul voi îl știți
Și meritați îndulciți!
ABECEDARUL:
Bravo, bravo, dragii mei
Silitori şi frumuşei!
Aţi răspuns toţi minunat,
Cum nici nu m- am aşteptat.
Meritaţi ca să plecaţi
Şi- alte cărţi să învăţaţi.
„Foarte bine” v-am notat
Şi pe toţi v-am promovat.
Badea: Tu m-ai văzut şi veselă şi tristă
Ştergându-mi, pe furiş,
O lacrimă-n batistă.
De-acum te las acolo în sertar
Ne despărţim, iubit abecedar,
Să ştii că tare rău îmi pare
Dar vezi, eu am crescut un pic mai mare
Şi vreau să-nvăţ mai mult, mai bine
Dar nu te voi uita pe tine.
Slate: Dar despre X, că e necunoscută/N-ați spus aici nimic?/Oare de ce?
Gheorghe: Că matematica din 0 spre 100/Ne-a pus capac/Și asta e!
Cușneviciu: Nu cred! Eu știu că termenul necunoscut/Se află simplu,dacă știi formula!
Giugiucă: Cu DESCĂZUT și SCĂZĂTOR și REST?/Cu TERMEN 1,TERMEN 2 și SUMĂ?
Vai,Doamne! Asta e o glumă bună!
Marina: Termen 1,Termen 2/Vino să te joci cu noi/Pe rând dacă lipsesc/Prin scădere îi găsesc.
Chiriță: Descăzutul, frățioare/la SCĂDERE-i el mai tare/Te-ntrebi:Cum îl aflu, oare?/Spunem noi: prin adunare!
Taraivan: SCĂZĂTORUL de-ți lipsește/E ușor,hai socotește!/Împreună în tăcere/Ne gândim:totprin SCĂDERE!
Timiță: Dac-ați avut 12 banane /câte ați mâncat aseară/de sunt 7 în cămară?
TOȚI : 5
Timiță: Păi, vedeți că știți copii? Matematica nu-i grea/dacă știi a număra!
Timiță: Câte rațe-au fost pe lac/Dacă 9 au plecat/Și-au rămas 15 mac,mac?
TOȚI: 24
Constantinescu: Matematica, se pare/Nu-i prea grea, măi, frățioare!/Dacă ești atent în clasă/Și lucrezi un pic și-acasă, /Lucrurile-or merge strună/Vei lua și-o notă bună!
Cântec: Matematica
Gheorghe: Mie-mi place MUZICA!Și MIȘCAREA tot așa!
În ”Pădurea muzicală”spiriduși am întîlnit/ pe :Vivaldi și Ceaikovschi/ și pe Mozart,negreșit.
Am aflat că despre SUNETE poți să simți lucruri noi : că-s înalte sau mai joase/ că sunt mai vesele,sau triste/sunt așa cum suntem noi/
Cușneviciu: La Dezvoltare Personală despre ce simțim am vorbit/Și tot ce-am povestit ne-a folosit.
Bicu: Am învățat că,dacă suntem buni/Primim aceeași bunătate/Că binele și răul nu e poate/Să fie frați.Nu pe același drum!
Cântec: 7 ani de-acasă
Iordache: Nu mă cunoaşteţi ? NU ?!
Atunci mă voi prezenta
Ca să ştiţi şi dumneavoastră,
Cine e persoana mea !
Nu că mă laud,
Dar de la noi din clasă
EU SUNT CEL MAI CUMINTE..
Toţi: Minte,minte,minte!
Neațu: Iar eu pe cei mici, nu-i bat niciodată
Şi de la principiul acesta,
Nu mă voi ABATE.
Toţi:Bate,bate,bate!
Mitrea: Cu frăţiorul mă-nţeleg foarte bine,
Suntem ca două TURTURELE.
Toţi: Rele,rele,rele!
Slate: La masă mă sacrific pentru el.
Îi las bucăţile cele mai GUSTOASE.
Toţi: Oase,oase,oase!
Barbu: Când merg în vizită la mătuşa
Nu sparg vaza, şi nu pun niciodată
Dulceaţă pe televizor.
De aceea nu mă mir,
De dragostea ce mi-o poartă MĂTUŞA.
Toţi: Uşa,uşa,uşa!
Comăneci: Când a văzut mama
Cum îi ocrotesc pe cei mici,
M-a felicitat şi mi-a spus:
,,Ai să vezi tu, Costele!”
Toţi: Stele,stele,stele!
Iordache: De aceea vă spun încă odată
Că povestea e adevărată !
Şi-o spun uşor din minte
Că sunt un copil CUMINTE !
Toţi: Minte, minte, minte!
Zanfir: Tot ce v-am spus aici/S-a întâmplat în clasa-ntâi/Și asta-i minunat!/Dar noi n-am terminat!
Constantinescu: Ne pregătim de un drum nou/De clasa-doua ce ne-așteaptă,iată/Cu alte provocări,/C-un nou ecou/Și de-o vacanță bine-meritată!
Ruse: Vă mulțumim că ați avut răbdare/Să ne-ascultați/Dar vine pe cărare,cu pas grăbit/VACANȚA MARE!
Cântec: Vacanța
Dostları ilə paylaş: |