CONTRIBUŢII ROMÂNEŞTI LA DEZVOLTAREA ŞTIINŢEI ŞI TEHNICII
La sfârşitul lecţiei elevii vor şti:
Să prezinte principalele descoperiri ştiinţifice şi tehnice din secolul al XX-lea;
Să evalueze impactul ştiinţei şi al tehnicii asupra mediului şi vieţii cotidiene;
Să precizeze consecinţele introducerii noilor tehnologii asupra comunicării dintre oameni şi a alocării timpului liber;
Să menţioneze personalităţi româneşti care au contribuit la dezvoltarea ştiinţei şi tehnicii în perioada contempoarnă;
Ştiinta românescă începe sa aducă o contribuţie la patrimoniul ştiinţei universale, iar unele dintre descoperirile noastre dobândesc o larga notorietate internaţionala.
Ştiinta românescă începe sa aducă o contribuţie la patrimoniul ştiinţei universale, iar unele dintre descoperirile noastre dobândesc o larga notorietate internaţionala.
Traian Lalescu
Academician şi matematician român, profesor universitar la Bucureşti şi la Timişoara. A înfiinţat Şcoala Politehnică din Timişoara şi a fost primul său rector. Personalitate proeminentă a şcolii matematice româneşti. Are contribuţii în multiple domenii ale matematicii pure şi aplicate. Este unul din fondatorii teoriei ecuaţilor integrale. A lăsat numeroase studii în domeniile ecuaţiilor funcţionale, seriilor trigonometrice, fizicii matematice, geometriei, algebrei, istoriei matematicii.
Lucrări de referinţă
Introducere la teoria ecuaţiilor integrale" - (1911)
Le probleme ethnographique du Banat - (1919)
Calculul algebric - (1924)
Polinoame. Fracţiuni raţionale
Tratat de geometrie analitică - (1925)
GHEORGHE ŢIŢEICA matematician
S-a ocupat în special cu studiul reţelelor din spaţiul cu n dimenisuni, definite printr-o ecuaţie a lui Laplace. Creator al unor capitole din geometria diferenţială proiectivă şi afină, unde a introdus noi clase de suprafeţe, curbe şi reţele care ii poarta numele. Prin numeroasele lucrări de matematică elementară şi de popularizare a ştiinţei, pe care le-a publicat de-a lungul întregii sale vieţi, a contribuit la ridicarea nivelului învaţământului matematic din România
Opera principală
Geometria diferenţială proiectivă a reţelelor, 1924
Introducere în geometria diferenţială proiectivă a curbelor, 1931
1960: Funcţionarea în mai mulţi timpi a schemelor cu relee ideale
1961-1962: Circuite cu tranzistori
1965: Încercări vechi şi noi în logica neclasică
1968: Elemente de logică matematică şi teoria mulţimilor.
Nicolae Teclu
Studiile în chimie efectuate până la naşterea acestuia erau încă puţine. În 1890 obţine brevet pentru realizarea invenţiei sale, arzătorul cu mecanism de reglare a raportului dintre aer şi gaz. "Becul" său produce o flacără mai fierbinte decât Becul Bunsen şi deci este superior acestuia. Folosirea acestui tip de arzător este răspândită în România, dar şi în întreaga lume.
Domeniile care au fost studiate de el includ:
Domeniile care au fost studiate de el includ:
Studii de rezistenţă a hârtiei şi a fibrelor lemnoase
Pigmenţi minerali
Uleiuri utilizate în pictură
Combustia gazelor
Tot lui îi aparţin o serie de aparate de laborator păstrate în prezent la Universitatea din Bucureşti. Cele mai importante sunt apatatul pentru detectarea metanului si un altul pentru prepararea ozonului. A analizat chimia unui meteorit găsit în 1870 la Goalpara, India.
Grigore Antipa
Naturalist, biolog darvinist, zoolog, ihtiolog, ecolog, oceanolog şi profesor universitar român. Este întemeietorul Muzeului Naţional de Istorie Naturală din Bucureşti, care îi poartă numele.
Emil Racoviţă
Savant, explorator, speolog şi biolog român, considerat fondatorul biospeologiei (studiul faunei din subteran - peşteri şi pânze freatice de apă). A fost ales academician şi preşedinte al Academiei Române.La vârsta de numai 25 de ani este ales membru al Societăţii zoologice din Franţa. Este recomandat (1897) să participe ca naturalist al Expediţiei antarctice belgiene (1897-1899) la bordul navei Belgica, condusă de Adrien de Gerlache. Această expediţie, care porneşte din Anvers la 10 august 1897, avea un caracter internaţional, pe lângă belgieni, la ea participând şi norvegianul Roald Amundsen ca ofiţer secund, medicul american Frederick Cook, meterologul polonez Antoine Dobrowolski şi geologul Henryk Arctowski.
George Emil Palade
A fost un medic şi om de ştiinţă american de origine română, specialist în domeniul biologiei celulare, Laureat al Premiului Nobel pentru Fiziologie şi Medicină în anul 1974. De asemenea, Dr. George E.Palade a fost premiat în 1986, în Statele Unite, cu Medalia Naţională pentru Ştiinţă -- în biologie(National Medal of Science) pentru: '"descoperiri fundamentale ('pioneering') a unei serii esenţiale de structuri supercomplexe, cu înaltă organizare, prezente în toate celulele vii", (inclusiv cele umane).
Victor Babeş
Nicolae Paulescu
Om de ştiinţă român, medic şi fiziolog, profesor la Facultatea de Medicină din Bucureşti, a descoperit hormonul antidiabetic eliberat de pancreas, numit mai târziu insulină.
Ana Aslan
Medic român specialist în gerontologie, academician din 1974, director al Institutului Naţional de Geriatrie şi Gerontologie (1958 - 1988).
A evidenţiat importanţa procainei în ameliorarea tulburărilor distrofice legate de vârstă, aplicând-o pe scară largă în clinica de geriatrie, sub numele de Gerovital. Numeroase personalităţi internaţionale au urmat tratament cu Gerovital: Tito, Charles de Gaulle, Hrusciov, J.F. Kennedy, Indira Gandhi, Imelda Marcos, Marlene Dietrich, Konrad Adenauer, Charlie Chaplin, Kirk Douglas, Salvador Dali. Ana Aslan a inventat (în colaborare cu farmacista Elena Polovrăgeanu) produsul geriatric Aslavital, brevetat şi introdus în producţie industrială în 1980.
Invenţii
1952 - prepară vitamina H3 (Gerovital), produs geriatric brevetat în peste 30 de ţări
1980 - a inventat, împreună cu farmacista Elena Polovrăgeanu, Aslavital, produs geriatric
Traian Vuia
Inventator român, pionier al aviaţiei. În 1906 el a realizat primul zbor autopropulsat (fără catapulte sau alte mijloace exterioare) cu un aparat mai greu decât aerul.
Aurel Vlaicu
Inginer român, inventator şi pionier al aviaţiei române şi mondiale.
În 1908 construieşte un planor cu care efectuează un număr de zboruri în 1909. În toamna lui 1909 se mută în Bucureşti şi începe construcţia primului său avion, Vlaicu I, la Arsenalul Armatei. Avionul zboară fără modificări (lucru unic pentru începuturile aviaţiei mondiale) în iunie 1910. În anul 1911 construieşte un al doilea avion, Vlaicu II, cu care în 1912 a câştigat cinci premii memorabile (1 premiu I si 4 premii II) la mitingul aerian de la Aspern, Austria. Concursul a reunit între 23 şi 30 iunie 1912 42 piloţi din 7 ţări, dintre care 17 din Austro-Ungaria, 7 germani, 12 francezi printre care si Roland Gaross, cel mai renumit pilot al vremii, un rus, un belgian, un persan şi românul Vlaicu.
Henri Coandă
Academician şi inginer român, pionier al aviaţiei, fizician, inventator, inventator al motorului cu reacţie şi descoperitor al efectului care îi poartă numele
Hermann Oberth
A fost unul dintre părinţii fondatori ai rachetei şi astronauticii
Anghel Saligny
Academician, inginer constructor, ministru şi pedagog român, este considerat unul dintre pionierii tehnicii mondiale în proiectarea şi construcţia podurilor şi silozurilor cu structură metalică, respectiv de beton armat, unul dintre întemeietorii ingineriei româneşti.
Aşa cum o dovedeşte însăşi împlinirea unui secol (1895 - 1995) de funcţionare neîntreruptă, sistemul de poduri de la Cernavodă este o adevarată operă de artă inginererască, cea mai grandioasă de acest fel din Europa continentală la ora construirii sale şi încă multă vreme după aceea.
Alexandru D. Xenopol
Academician, economist, filosof, istoric, pedagog, sociolog şi scriitor român. Alexandru D. Xenopol este autorul primei mari sinteze a istoriei românilor, filozof al istoriei de talie mondială, cel mai mare istoric român, după Nicolae Iorga. Alexandru Dimitrie Xenopol avea părinţi de origine anglo-saxonă.
Lucrări fundamentale
1888 - 1893 -- Publică monumentala lucrare Istoria românilor din Dacia Traiană, în 6 volume, prima istorie completă a românilor scrisă vreodată până la el.
1899 şi, respectiv 1908 - Publică, de pe poziţia de filosof al istoriei Les principes fondamentaux de l'histoire în 1899 şi La théorie de l'histoire în 1908.
Aceste două lucrări, scrise şi publicate în limba franceză i-au adus o faimă mondială de filozof al istoriei, recunoaştere universală şi au cântărit decisiv în alegerea sa ca membru titular al Academii de Ştiinţe Morale şi Politice din Paris.
Nicolae Iorga
Istoric, critic literar, documentarist, dramaturg, poet, enciclopedist, memorialist, ministru, parlamentar, prim-ministru, profesor universitar şi academician român. După cum a afirmat George Călinescu, Iorga a jucat în cultura românească, în primele decenii ale secolului XX, „rolul lui Voltaire”.
Iorga este autorul a 1003 volume, 12755 articole, 4963 recenzii
Lazăr Edeleanu
Chimist român, autor al procesului de rafinare selectivă a fracţiunilor de petrol pe baza solubilităţii specifice a diverselor clase de hidrocarburi în dioxid de sulf lichid. Principalele direcţii de cercetare au fost în domeniile derivaţilor acidului fenilmetacrilic si fenilizobutiric, acizilor nesaturaţi din seria aromatică, acţiunii clorurii de sulf asupra anilinei, acţiunii cloratului asupra oxiacizilor, sintetizării fenilizopropilaminei (benzedrinei), chimiei rafinării şi chimizării petrolului.
Horia Hulubei
Academician român, fizician, membru titular (1946) al Academiei Române. A elaborate metoda difracţiei razelor
Simion Mehedinţi
Spirit filozofic, format la şcoala lui Titu Maiorescu, a desfăşurat o vastă activitate culturală ca educator al maselor şi cu deosebire al tineretului, prin scrierile şi numeroasele sale conferinţe ţinute în faţa studenţimii române din centrele universitare ale ţării.Ştiinta românescă începe sa aducă o contribuţie la patrimoniul ştiinţei universale, iar unele dintre descoperirile noastre dobândesc o larga notorietate internaţionala
CITATE - NICOLAE IORGA
Ai toată viaţa un şcolar pe care niciodată nu trebuie să-l pierzi din ochi: tu însuţi.
Cuvinte goale - nori ce trec fără să lase ploaie.
Omul de geniu lucrează pentru omul de talent, iar omul de talent pentru compilator.
Priorităţi româneşti în domeniul ştiinţei şi tehnicii
descoperirea sonicităţii ( Gogu Constantinescu );
descoperirea magnetonului ( Ştefan Procopiu );
descoperirea insulinei ( Nicolae Păulescu );
întemeierea biospeologiei ( Emil Racoviţă );
întemeierea endocrinologiei moderne ( Constantin I. Parhon );
