Cristos, binele, adevărul spre o teologie mai aproape de real

Răzvan Alexandru Petre

CRISTOS, BINELE, ADEVĂRUL
spre o teologie mai aproape de real
Culegere de texte publicate de autor

în website-ul www.spiritus.ro,

despre frumuseţea şi erorile teologiei creştine, spiritualitatea şi religia universală, credinţa şi ateismul,
binele şi răul

SPIRITUS.RO

Bucureşti, 2014
Colecţia RELIGIE ŞI SPIRITUALITATE


CRISTOS, BINELE, ADEVĂRUL

SUMAR
1. PIEDICILE TEOLOGIEI CREŞTINE

Înţelepciunea ascunsă a BIBLIEI (2002) 5

Ce înţelegea Isus prin „Învierea morţilor” 5

Este Dumnezeu un despot? 6

Cine este duşman al lui Dumnezeu 8

Păcatul este motorul suferinţei 9

Luarea păcatelor 10

Mântuirea din lanţul reîncarnării 11

Efortul spiritual individual 13

Supraomul 13

De ce teologia creştină respinge REÎNCARNAREA? (2002) 16

Spiritismul în creştinism (2002) 19

Dialog virtual despre reîncarnare şi karmă (2009) 22

Obiecţii raţionaliste şi creştine faţă de problema reîncarnării 22

Nemurirea „sufletului” sau a „spiritului”? 26

Biserica Catolică admite comunicarea cu spiritele (traducere 2011) 28

Interviu cu spiritul episcopului Helder 29

Talibanii creştini (2011) 34

Ereticul Francisc, pictat printre Sfinţii ortodocşi 34

Dumnezeu este personal sau impersonal? 36

Răspunsuri pentru Octavian (2012) 38

Isus nu ne-a lăsat nimic scris. A doua venire a lui Isus (2012) 41

Creştinismul „reanimaţionist” (2013) 45

2. METAMORFOZELE SPIRITUALITĂŢII

Spre o religie universală (2011) 48

Imposibila „A doua Venire” (2012) 51

De ce spiritualitatea (2012) 55

Progresul înseamnă spiritualizare 55

Separarea spiritualităţii de religie 56

Isus Cristos ne scapă de religie 56

Atragerea Graţiei divine 57

Depistarea unui mistic 58

Religie versus spiritualitate 58

Deosebiri generale între religie şi spiritualitate 59

Spiritualitatea pură 62

Prejudecăţi dogmatice (2012) 64

Trufia creştină 64

Calea călugăriei 65

Mântuirea şi reîncarnarea 66

Spiritismul creştin în Brazilia (2012) 68

Recunoştinţa, floare rară  (2012) 71

3. CREDINŢĂ ŞI ATEISM

Sarcofagul lui ISUS ?! (2007) 74

Avem nevoie de miracole? (2009) 78

Ateul mai evoluat decât credinciosul (2011) 82

Căinţă şi smerenie (2011) 84
4. BINELE ŞI RĂUL

Bine fără rău? (2009) 87

Drumul spre iad este pavat cu bune intenţii (2011) 96

Filosofând despre rău - replici metafizice (2008) 101

Unde-s numai picioare, vai de cap! (2008) 109

Blestem şi binecuvântare (2011) 112

Pe cine binecuvântezi tu? 112

Pe cine blestemi tu? 116

Atitudinile corecte 117

Negarea Negaţiei (2012) 120

Negaţia este prima abstracţiune 120

Satanismul este mental 120

Demonii se exprimă în două feluri 122

De la zeii antici la lupta spirituală de astăzi 123

5. DIALOGURI CU CITITORII

Între religie şi karmă 125

Mesajele unui pastor creştin 126

Răspuns unui „teolog ortodox” 127

6. PANSEURI ŞI AFORISME (2008-2014) 131


1. PIEDICILE TEOLOGIEI CREŞTINE

ÎNŢELEPCIUNEA ASCUNSĂ A BIBLIEI

 

NOUL TESTAMENT poate fi citit cu înţelepciune şi altfel decât în maniera preoţilor creştini, devotaţi dogmelor tradiţionale. Iată, mai jos, cum putem naviga cu ajutorul raţiunii pe căile încâlcite ale cuvintelor de acum 2000 de ani. Cu o minte deschisă, în Biblie pot fi găsite apropieri semnificative cu doctrinele orientale care vorbesc despre lumea spiritelor, legea karmei şi a reîncarnării şi alte subiecte spirituale dificile.

CE ÎNŢELEGEA ISUS PRIN „ÎNVIEREA MORŢILOR”?

«După ce vor învia din morţi nici nu se vor însura, nici nu se vor mărita, ci vor fi ca îngerii din ceruri. În ce priveşte învierea morţilor, oare n-aţi citit în cartea lui Moise, în locul unde se vorbeşte despre „Rug”, ce i-a spus Dumnezeu când a zis : „Eu sunt Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac şi Dumnezeul lui Iacov”? Dumnezeu nu este un Dumnezeu al celor morţi, ci al celor vii. Tare vă mai rătăciţi ! » (Marcu 12, 25-27)

Isus spunea clar că sufletele morţilor trăiesc după ce părăsesc corpul pământesc.

„Morţii vor fi ca îngerii” înseamnă că nu vor mai avea caractere sexuale, dar poate fi ceva mai mult. Morţii pot chiar deveni îngeri. Dacă corpul spiritual, sau „trupul duhovnicesc”, în care trăieşte sufletul după moarte, este asemenea celui al îngerilor înseamnă că , probabil, şi îngerii au fost cândva oameni pe Pământ. Oare, dacă Fiul lui Dumnezeu s-a încarnat ca om şi apoi a putut să-şi reia locul pe tronul ceresc, de ce un înger oarecare n-ar putea să-şi ia un corp de carne, iar după moarte să rămână înger ?

«Tatăl vostru Avraam a săltat de bucurie că are să vadă ziua Mea: a văzut-o şi s-a bucurat. » (Ioan 8.56)

Această nouă viaţă a sufletului nu este doar un somn „de moarte” în aşteptarea vreunui eveniment viitor. Nu este o toropeală, o vegetare, ci este o viaţă plină de sentimente şi gânduri. „În-vierea” morţilor este, de fapt, „viaţa” morţilor, o stare şi nu un eveniment.

«Şi îndată perdeaua dinlăuntrul Templului s-a rupt în două, de sus până jos, pământul s-a cutremurat, stâncile s-­au despicat, mormintele s-au deschis şi multe trupuri ale sfinţilor care muriseră au înviat... şi s-au arătat multora. » (Matei 27.51-53)

Morţii nu dorm, ci uneori intervin copleşitor în existenţa oamenilor. Fie că apariţiile acelor sfinţi la moartea lui Isus au fost nişte fantome, fie că au fost chiar materializări palpabile, aici ne interesează că acei sfinţi evrei, de mult decedaţi, au acţionat sincronizat, la porunca superiorilor, pentru mustrarea oamenilor. Ei n-au aşteptat să-i „învie” Isus, ci erau deja „în viaţă”.