Cuprins Sumar executiv IV Crearea bazei pentru o creştere economică durabilă şi incluZivă 11



Yüklə 0,62 Mb.
səhifə14/24
tarix26.10.2017
ölçüsü0,62 Mb.
#14739
1   ...   10   11   12   13   14   15   16   17   ...   24

29. Mediul de afaceri

Context


Între anii 2000 şi 2008 economia Republicii Moldova a înregistrat o creştere medie de peste 6 la sută. Această creştere a fost înregistrată în pofida şocurilor exogene din anii 2006 şi 2007 (în particular, majorarea preţurilor la gazele naturale, embargoul vinurilor şi recolta modestă). Această creştere a fost condiţionată de expansiunea rapidă a sectorului privat intern, companiile de servicii raportând cea mai rapidă creştere, fiind urmate de industrie şi agricultură. Cota investiţiilor private s-a majorat de la 14 la sută din PIB în anul 2003 până la peste 22 la sută către anul 2007, demonstrând sporirea încrederii sectorului privat în economie. A sporit şi încrederea străină în economie, investiţiile străine directe (ISD) majorându-se de la 3 la sută din PIB în anii 2003-2004 până la valoarea estimativă de 10 la sută din PIB către anul 2007.

Autorităţile din Moldova, cu asistenţa oferită de Banca Mondială şi alţi donatori, au urmărit un program ambiţios de reformă, axat pe realizarea unei creşteri economice durabile, determinate de sectorul privat, în ultimii cinci ani. La temelia eforturilor depuse de Guvern a stat reforma exhaustivă axată pe un mediu facilitant pentru afaceri. Această reformă include (i) revizuirea întregului sistem de înregistrare a afacerilor, (ii) optimizarea regimului de reglementare graţie exerciţiului de Ghilotină a legislaţiei existente; (iii) introducerea Evaluării Impactului de Reglementare (EIR) pentru noua legislaţie ce afectează operaţiunile de afaceri; precum şi (iv) stimulente fiscale pentru sectorul de antreprenoriat.

Deşi impactul deplin al acestor acţiuni mai urmează încă a fi resimţit, rezultatele pozitive iniţiale sunt confirmate prin studii realizate în sectorul de afaceri. Între anii 2002-2008 intervalul de timp necesar pentru înregistrarea unei afaceri a fost redus cu 5 zile, în timp ce cheltuielile s-au micşorat cu 50 la sută. În aceeaşi ordine de idei, a scăzut numărul mediu de licenţe ce revin unei companii, la fel ca şi timpul necesar pentru emiterea acestora s-ar redus până la 17,5 zile, totodată cheltuielile s-au înjumătăţit. În anul 2008 companiile intervievate au fost inspectate în mediu de 9 ori, comparativ cu 18 inspecţii efectuate în mediu în anul 2004.

Provocările principale


Pe termen scurt sectorul privat din Moldova se confruntă cu sporirea vulnerabilităţilor cauzate de criza economică şi financiară, care în prezent face ravagii în regiune. În ultimele şase luni s-a agravat subit climatul de afaceri, în particular pentru întreprinderile orientate pe export. Se observă o dinamică descendentă în numărul de comenzi de export. Noile comenzi includ presiuni de micşorare a preţurilor şi prelungire a termenelor de achitare. Exporturile, achitarea cărora de regulă dura circa 30-60 de zile, recepţionează în prezent oferte cu achitare timp de 90-120 de zile. Astfel, exportatorii necesită un volum mai mare de capital circulant pentru a fi în stare să răspundă la atare oferte, sau sunt nevoiţi să apeleze la împrumuturi temporare. Costul în ascensiune al creditelor şi profitabilitatea, la general, scăzută a exporturilor din Moldova condiţionează impracticabilitatea împrumuturilor externe. Lipsa accesului la credite, în particular pentru finanţarea capitalului circulant — capacitatea de a accepta termeni de achitare mai lungi — s-ar putea să declanşeze pierderi de pieţe, rezultând în falimentări cu efect de cascadă extinzându-se în economie.

Durabilitatea modelului de creştere economică din Moldova nu este certă pe termen mai lung. Expansiunea recentă a fost primar determinată de creşterea consumului, generată de intrările valutare masive din munca cetăţenilor peste hotare. Economia Republicii Moldova tot încă nu a realizat o realocare sistemică suficientă a resurselor de la sectoarele cu productivitate scăzută la cele înalt-productive, în anul 2006 productivitatea muncii constituind doar 63 la sută din nivelul său înregistrat în anul 1990 şi 40 la sută din media înregistrată în Europa Centrală şi de Est în anul 2006. Indicatorii de tranziţie ai Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), care evaluează progresul realizat de economiile în tranziţie la capitolul reforme structurale în diverse domenii, relevă că tranziţia Republicii Moldova spre o economie de piaţă rămâne considerabil în urmă în aşa domenii, ca restructurarea întreprinderilor, politicile de competitivitate, dezvoltarea instituţiilor financiare nebancare,  infrastructură etc.

În pofida eforturilor de reformă a cadrului de reglementare, poziţia Republicii Moldova în clasamentul Mediul de afaceri al Băncii Mondiale rămâne în continuare mic comparativ cu vecinii săi din Europa Centrală (clasamentul 103, potrivit raportului din anul 2008). Comerţul transfrontalier, licenţierea (permisele de construcţie), accesul la credite şi achitarea impozitelor au fost identificate ca fiind aspectele cele mai problematice. Ca urmare a reformelor structurale incomplete, producţia industrială şi exporturile Republicii Moldova sunt dominate în continuare de produsele tradiţionale, cu valoare adăugată scăzută, iar contul său curent este cronic în deficit. De asemenea, exporturile nu sunt suficient de diversificate din punct de vedere al pieţelor de destinaţie, fapt ce sporeşte riscul şocurilor externe, similare celui cu care ţara s-a confruntat în anul 2006. potrivit Raportului Mondial asupra Competitivităţii pentru anii 2008-2009, clasamentul Republicii Moldova la capitolul competitivitate generală pe plan mondial a fost 99.

Sporirea competitivităţii globale a economiei este esenţială pentru realizarea unei creşteri pe termen lung într-o economie mică şi deschisă, ca cea a Republicii Moldova. Competitivitatea este definită ca fiind abilitatea unei economii să participe în reţelele comerciale şi investiţionale globale. O integrare comercială mai activă în economia globală ar putea stimula o creştere durabilă în Moldova prin îmbunătăţirea eficienţei de alocaţie, din moment ce economia se specializează în sectoarele, care îi oferă un avantaj comparativ şi care generează niveluri mai mari de productivitate. Creşterea fluxurilor de investiţii străine ar putea, de asemenea, contribui la potenţialul de creştere al economiei, deoarece investitorii străini implică noi tehnologii şi legături cu pieţele de desfacere străine, permiţându-le întreprinderilor ce colaborează cu aceştia să-şi amelioreze productivitatea şi să-şi sporească vânzările.

Moldova trebuie să producă produse noi, mai sofisticate, în sectoarele sale actuale, în care deţine avantaj comparativ şi să se reorienteze spre sectoarele ce necesită investiţii capitale şi cu forţă de muncă calificată. Aceste reforme sunt necesare pentru a asigura durabilitatea competitivităţii pe termen lung şi pentru expansiunea pieţelor de export. În primul rând, productivitatea muncii este mai mare în sub-sectoarele şi industriile, care necesită investiţii capitale şi forţă de muncă calificată, rezultând în salarii reale mai mari şi creşterea exporturilor. În al doilea rând, mizarea pe costul mic al forţei de muncă pentru a rămâne competitivi în aşa sectoare, ce necesită forţă de muncă necalificată, cum ar fi cel textil sau industria încălţămintei, s-ar putea să nu fie durabilă pe termen lung, ţinând cont de creşterea competiţiei din partea ţărilor cu salarizare mică şi majorarea costului forţei de muncă în Moldova. Experienţa statelor din Europa Centrală şi de Est şi ale ţărilor Baltice demonstrează că reorientarea structurală a producţiei spre exporturi, ce necesită investiţii capitale şi forţă de muncă calificată, de rând cu creşterea ISD în aceste sectoare, au contribuit considerabil la consolidarea integrării acestora în pieţele UE la un nivel mai sofisticat.

Normalizarea relaţiilor comerciale cu Federaţia Rusă şi introducerea de către UE a condiţiilor de comerţ preferenţial şi autonom oferă sectorului de afaceri din Moldova oportunităţi excelente de reorientare spre o creştere economică determinată de export. Aceasta ar putea fi realizată prin: (i) îmbunătăţirea calităţii şi creşterea cantităţii de exporturi din Moldova şi integrarea mai profundă a exportatorilor în reţelele globale de furnizare; (ii) atragerea unor fluxuri mai masive de investiţii străine în Moldova; precum şi prin (iii) dezvoltarea legăturilor dintre companiile locale şi cele străine deja existente în Moldova. Aceste oportunităţi nu pot fi valorificate în măsură deplină fără remedierea promptă a constrângerilor interne existente, care previn, sau limitează neargumentat, competitivitatea întreprinderilor din Moldova. Suplimentar la un cadru robust de politici macroeconomice, această implică reforme structurale continue şi îmbunătăţirea instituţiilor publice în vederea sprijinirii creării unui mediu de afaceri favorabil şi previzibil, restructurării întreprinderilor, unei protecţii mai bune a competiţiei, unui sistem financiar mai sofisticat şi a unui acces îmbunătăţit la infrastructură.


Yüklə 0,62 Mb.

Dostları ilə paylaş:
1   ...   10   11   12   13   14   15   16   17   ...   24




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2022
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə