Cuprins Sumar executiv IV Crearea bazei pentru o creştere economică durabilă şi incluZivă 11


Infrastructura Sectorul drumurilor



Yüklə 0,62 Mb.
səhifə17/24
tarix26.10.2017
ölçüsü0,62 Mb.
#14739
1   ...   13   14   15   16   17   18   19   20   ...   24

31. Infrastructura

Sectorul drumurilor

Context


Dimensiunea reţelei de drumuri din Moldova nu are nevoie să fie extinsă sau doar puţin, luând în consideraţia suprafaţa ţării şi numărul populaţiei. Moldova are o reţea de totală drumuri de circa 16,8 mii km, din care 22% sunt clasificate ca drumuri naţionale, celelalte fiind drumuri locale. Această reţea s-a construit treptat pe durata ultimilor şaptezeci de ani prin enorme investiţii publice. Dacă Moldova nu ar avea drumuri şi reţeaua prezentă ar fi trebuit construită de la început, aceasta ar costa cel puţin 12,7 miliarde dolari SUA. Această cifră demonstrează magnitudinea considerabilă a investiţiilor şi sacrificiul făcut în trecut pentru ca azi să se poată beneficia de la reţeaua de drumuri.

Reţeaua de drumuri din Moldova nu este în stare bună. Dacă reţeaua de drumuri s-ar fi menţinut adecvat, majoritatea drumurilor ar fi în stare bună, unele în stare satisfăcătoare, şi nici unul în stare proastă. În acel caz ipotetic, valoarea reţelei de drumuri din Moldova va costa circa 12 miliarde dolari SUA. Totuşi, 58% din drumurile naţionale este considerată în stare rea. Pentru drumurile locale situaţia este şi mai rea, circa 75% estimate a fi în stare rea. Numai 10% din drumurile naţionale şi circa 5% din drumurile locale se estimează a fi în stare bună. Pentru orice ţară, dar mai cu seamă pentru o ţară europeană, această situaţie este una foarte rea. Aceasta este rezultatul direct al neglijării considerabile a reţelei de drumuri, mai ales în ultimii 15 ani. Foarte puţine resurse s-au cheltuit pentru întreţinerea şi reabilitarea drumurilor începând cu 1991. Circa 400 km de drumuri anterior asfaltate şi-au pierdut acoperământul de asfalt şi au devenit la drumuri de prundiş sau de pământ. Figura 6 reprezintă starea drumurilor în anii recenţi.

Figura 6. Starea drumurilor naţionale

70%

60%

50%

45%

30%

7%

30%

40%

50%

55%

70%

93%

0%

20%



40%

60%


80%

100%


1992

1994


1996

1998


2001

2006


Bună sau satisf.

Rea sau foarte rea



Lipsa întreţinerii şi reabilitării drumurilor din ultimii 15 ani a condus la o deteriorare fizică considerabilă a acestora şi prin urmare la pierderi enorme a valorii fondurilor fixe în drumuri. Valoarea prezentă a fondurilor reţelei de drumuri în Moldova este de numai 8,4 miliarde Solari SUA, în loc de 12 milioane Solari SUA în caz că ar fi fost întreţinută în mod adecvat. Aceasta însemnă că pierderea valorii fondurilor în reţeaua de drumuri din cauza întreţinerii şi reabilitării insuficiente este de circa 3,6 miliarde dolari SUA, sumă echivalentă cu aproape întreg PNB al Moldovei în ultimii cinci ani.

Este nevoie de un efort urgent şi considerabil în încercarea de a salva ceea ce a rămas şi de a îmbunătăţi treptat reţeaua de drumuri, fără de care o dezvoltare economică şi socială durabilă nu va fi posibilă. Nu poate exista nici un dubiu că reţeaua din Moldova reprezentă pe departe patrimoniul naţional cel mai important pentru Moldova, având o valoare mai mare decât toate centralele energetice, căile ferate şi reţelele electrice împreună.

Provocările principale


Pe durată de timp scurt şi medie, există patru provocări principale pentru Guvernul Republicii Moldova în sectorul drumurilor: (i) de a mobiliza investiţiile necesare pentru reabilitarea reţelei de drumuri; (ii) de a mobiliza în paralel finanţarea necesară pentru întreţinerea curentă drumurilor; (iii) de a reorganiza modul de petrecere a întreţinerii drumurilor; şi (iv) de a stabili un sistem de control al sarcinii pe osie pentru a nu permite camioanelor supraîncărcate să distrugă drumurile. Toate patru provocări sunt interconectate şi au fost definite drept priorităţi majore de către guvern în Strategia infrastructurii transportului terestru elaborată în 2007, cât şi în Strategia de Dezvoltare Naţională pentru 2008-2011.

Provocarea 1. Mobilizarea fondurilor pentru investiţii în drumuri. Moldova nu poate mobiliza investiţiile masive necesare pentru reabilitarea drumurilor numai din surse interne. Sunt necesare surse externe de finanţare. Dat fiind circumstanţele prezente datorate crizei financiare internaţionale, este puţin probabil ca cel puţin în perioada apropiată să se poată atrage surse private de finanţare. Prin urmare Instituţiile Financiare Internaţionale (IFI) rămân unele surse disponibile pentru finanţarea investiţiilor de scară largă necesare pentru sectorul drumurilor. De fapt, începând cu anul 2005 câteva instituţii partenere externe au s-au mobilizat pentru oferirea unei finanţări coordonate pentru sectorul drumurilor din Moldova. Acestea fiind: Banca Mondială, BERD, Banca Europeană pentru Investiţii (BEI), Corporaţia Provocările Mileniului (MCC) şi Comisia Europeană. Cu suportul acestor parteneri Guvernul a elaborat Strategia Infrastructurii Transportului Terestru (SITT) care include un plan prioritar de investiţii care defineşte de asemenea reformele necesare în sector. Provocarea care stă în faţa guvernului este de a asigura suportul continuu al acelor parteneri externi, prin implementarea de facto a SITT şi prin demonstrarea unui management eficient al sectorului drumurilor. Guvernul a întreprins puţine acţiuni pentru implementarea de facto a măsurilor principale de reformă a sectorului stabilite de SITT, partenerii externi fiind tot mai mult îngrijoraţi de acest fapt. Ministerul construcţiilor şi dezvoltării teritoriului (MCDT) este responsabil pentru sectorul drumurilor, dar a demonstrat capacitate redusă de a conduce implementarea de facto a reformelor stabilite în SITT a guvernului.

Provocarea 2. Mobilizarea fondurilor pentru întreţinerea drumurilor. SITT a guvernului a identificat accizul la combustibili ca fiind sursa principală de venit pentru întreţinerea drumurilor. Nivelul actual de impozitare generează suficiente venituri pentru o întreţinere adecvată. Prim Ministerul din Moldova a confirmat printr-o scrisoare din 2007 către IFI –le active în sectorul drumurilor că cel puţin 80% din accizul la combustibili vor fi alocate pentru întreţinerea drumurilor, ceea ce va constitui 450 milioane dolari SUA. Cu toate acestea, acest angajament nu s-a materializat şi bugetul de stat pentru anul 2009 aloca numai 30% din accizul la combustibili la întreţinerea drumurilor. Aceasta a subminat serios încrederea partenerilor externi în faptul că guvernul va putea asigura durabilitatea investiţiilor partenerilor externi finanţate în drumuri.

Provocarea 3. Reorganizarea sistemului de întreţinere a drumurilor. MCDT este responsabil pentru planificarea şi supravegherea generală a drumurilor din Moldova, având o direcţie pentru drumuri mică în cadrul structurii sale instituţionale. MCDT are în subordine Administraţia de Stat a Drumurilor (ASD), o întreprindere corporativă responsabilă de executarea întreţinerii drumurilor şi securitatea rutieră. ASD are în subordonare 40 de întreprinderi raionale pentru întreţinerea drumurilor (în majoritatea lor cu proprietate de stat) situate pe teritoriul întregii ţări. Fiecare an, ASD alocă sume relativ mici de mijloace financiare fiecărei din aceste întreprinderi de întreţinere prin contracte de întreţinere, pe care întreprinderile le utilizează pentru lucrări de întreţinere de rutină. Aceste întreprinderi nu sunt viabile ca entităţi comerciale sub forma lor prezentă de organizare; ele operează fără a genera profit şi nu-şi pot înlocui echipamentul învechit şi depreciat. Nu este clar cum acestea mai pot încă supravieţui. Întreprinderile raionale de întreţinere joacă totuşi un rol foarte important dat fiind că asigură întreţinerea de rutină şi întreţinerea pe timpul iernii la nivel de bază şi la costuri minime, asigurând astfel cel puţin minimul de servicii pentru utilizatorii drumurilor. O reformă a acestui sistem este de asemenea stabilită ca măsură prioritară în SITT a guvernului, dar nu s-a întreprins nici o măsură pentru realizarea acestui obiectiv încă de la elaborarea SITT.

Provocarea 4. Implementarea unui sistem de control al sarcinii pe osie pentru a nu permite camioanelor supraîncărcate să distrugă în continuare drumurile. Majoritatea drumurilor din Moldova au fost proiectate pentru sarcini pe osie de la şase la opt tone. Limita legală în prezent în Moldova este totuşi de zece tone pentru drumurile naţionale şi de la şase la opt tone pentru celelalte drumuri, şi este totuşi cert că majoritatea camioanelor rulează cu o sarcină pe osie mai mare. (Sarcina limită pe osie în UE este de 11,5 tone). În acelaşi timp, lipsa investiţiilor şi întreţinerii pe drumurile din Moldova în ultimii 15 ani a condus la slăbirea structurii drumurilor existente, făcând ca acestea să devină extrem de vulnerabile la distrugere de către camioanele supraîncărcate. Unicele staţii publice de cântărire a camioanelor în Moldova sunt situate la hotare şi sunt folosite exclusiv pentru determinarea plăţii de tranzit pentru camioane, dar nu şi pentru protejarea drumurilor. SITT a stabilita elaborarea şi implementarea unui sistem de control al sarcinii pe osie ca măsură prioritară a reformei, care urmează a fi executată în cadrul Proiectul de Susţinere a Programului în Sectorul Drumurilor finanţat de Banca Mondială. Introducerea unui sistem de control al sarcinii pe osie (probabil prin introducerea brigăzilor mobile care să efectueze controlul sarcinilor pe osie pe întregea reţea de drumuri) trebuie combinat cu introducerea unui cadru legal de protecţie a acestei activităţi şi impunerea de sancţiuni pentru supraîncărcare. Aceste măsuri trebuie să fie implementate în consultare cu utilizatorii majori ai drumurilor precum asociaţiilor transportatorilor mari auto şi a întreprinderilor care reprezintă sursa încărcăturilor mari (fabricile de ciment şi uzinele metalurgice, etc.). Va fi necesară conducerea promptă din partea MCTD pentru implementarea cu succes a acestei activităţi.

Sugestii în aspect de politici


În perioada prezentă de criză economică şi financiară, Guvernul trebuie să nu se lase condus de tentaţia de a reduce cheltuielile pentru întreţinerea şi reabilitarea drumurilor. Efectul unei asemenea politici a fost deja demonstrat în anii de după independenţa Moldovei şi a dus la o deteriorare amplă şi majoră a reţelei de drumuri, căreia îi suntem martori în prezent. Întoarcerea la o politică de finanţare redusă sau inexistentă de întreţinere sau reabilitare a reţelei de drumuri, într-un moment când drumurile sunt deja într-o stare rea, ar putea aduce la o criză şi mai profundă în infrastructura drumurilor, care ar putea împiedica redresarea economică viitoare pe mulţi ani înainte.

Guvernul trebuie să implementeze măsurile principale de politici pentru care deja şi-a exprimat angajamentul său în Strategia Infrastructurii Transportului Terestru din 2007. SITT din 2007 continue să constituie o platformă actuală validă care include toate măsurile şi direcţiile politice necesare pentru sectorul drumurilor din Moldova. SITT a fost elaborată în coordonare cu partenerii externi ai Moldovei (BM, BERD, BEI, MCC şi CE), care sunt în principiu gata să susţină guvernul prin finanţare substanţială a investiţiilor în drumuri.

Procurările de lucrări trebuie să fie executate în concordanţă deplină cu regulile aplicabile pentru achiziţii. Anunţarea recentă a de procurări eşuate în cadrul a două contracte majore de lucrări care urmau a fi finanţate de Banca Mondială şi BERD a dus la anularea unei finanţări deja angajate de fonduri externe de circa 21 milioane Euro. Aceasta a trimis un semnal foarte negativ altor parteneri deja prezenţi dar şi potenţiali, care deja încep a pune semne de întrebare implicării lor pe viitor în sectorul de drumuri din Moldova. Administraţiei de Stat a Drumurilor care este responsabilă de procesul de procurări în drumuri trebuie să i se permită să funcţioneze fără interferenţă.

Rolul de conducător al Ministerului Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului trebuie consolidat. Direcţie de drumuri foarte mică din cadrul MCDT pare să fie totalmente absorbită de sarcinile de rutină zilnică de administrare drumurilor, fără a deţine capacitatea necesară pentru aşi prelua rolul de elaborare şi implementare a politicilor şi strategiei în sectorul drumurilor. Aceasta a dus la o situaţie în care implementarea măsurilor de politici adoptate în cadrul SITT nu s-a realizat. Aceasta la rândul său a sporit dubiile partenerilor externi ai Moldovei referitor la angajamentul adevărat al guvernului vizavi de propria strategie din sectorul drumurilor. Este necesar angajarea cât mai oportună a unui personal adiţional calificat care să posede o cunoaştere a sectorului drumurilor. Această parte slabă a Direcţiei drumuri a MCDT şi necesitatea de angajare a personalului calificat adiţional este prezentă în SITT.


Yüklə 0,62 Mb.

Dostları ilə paylaş:
1   ...   13   14   15   16   17   18   19   20   ...   24




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2022
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə