Cuprins Sumar executiv IV Crearea bazei pentru o creştere economică durabilă şi incluZivă 11



Yüklə 0,62 Mb.
səhifə2/24
tarix26.10.2017
ölçüsü0,62 Mb.
#14739
1   2   3   4   5   6   7   8   9   ...   24

Obiectiv


Acest set de note de politici este menit să pună la dispoziţia noului Guvern recomandări privind acţiunile în materie de politici de remediere a diverselor provocări economice şi sociale cu care se confruntă Moldova. Notele au fost elaborate în contextul crizei economice curente, elucidând priorităţile pe termen scurt şi recomandările cu acţiuni imediate în aspect de politici. Această îndrumare pentru redresarea crizei curente este urmată de o agendă pe termen mediu, care stipulează măsurile posibile pe termen lung în aspect de politici pentru promovarea şi sprijinirea unei dezvoltări durabile.

Ţinta acestui document sunt aspectele în materie de politici economice şi sociale. Totuşi, trebuie menţionat faptul că, acţionarea eficientă pe marginea acestor note de politici va fi posibilă doar într-un climat politic consensual, în care plăgilor deschise în cadrul conflictului post-electoral li se va permite să se cicatrizeze. Aceasta va necesita reafirmarea drepturilor de bază ale omului şi ale drepturilor civile ale cetăţenilor Republicii Moldova. Comunitatea donatorilor a elaborat note paralele cu recomandări specifice în acest domeniu.

Contextul de ţară


Exportul forţei de muncă şi remitenţele rezultante au ajuns să domine viaţa economică şi socială a cetăţenilor din Moldova. Remitenţele din munca lucrătorilor migranţi au sporit venitul disponibil şi au catalizat o majorare rapidă a consumului final şi a cheltuielilor de construcţie. În anul 2008 lucrătorii din Moldova au remis acasă circa 1,9 miliarde de dolari SUA (31 la sută din PIB). Ca urmare, în ultimii câţiva ani Moldova a temperat o serie de şocuri economice. În pofida condiţiilor austere ale şocurilor din comerţ (sub formă de preţuri la energie considerabil mai mari), embargourilor asupra exportării principalului său produs de export (vinul) şi secetei cumplite care a devastat sectorul agrar, în perioada anilor 2000 – 2008 media creşterii economice oricum a depăşit 6 la sută anual.

Între anii 2006 şi 2008 au fost semnalate indicii încurajatoare cum că modelul precedent al creşterii determinate de consum s-a extins, alţi determinanţi ai creşterii exercitând un rol din ce în ce mai sesizabil. De exemplu, în anul 2007 investiţiile au început să răspundă la ameliorările realizate în climatul investiţional general. Formarea capitatului fix s-a majorat de la doar puţin peste 15 la sută din PIB în anul 2000 până la valoarea estimativă de 34 la sută din PIB către anul 2008. Similar, investiţiile străine directe (ISD) s-au majorat subit de la 3 la sută din PIB în anii 2003-2004 până la 11 la sută din PIB în anul 2008.

Totuşi, criza economică globală a obnubilat considerabil perspectiva imediată a Republicii Moldova. Partenerii economici ai Republicii Moldova se confruntă cu o recesiune economică considerabilă şi există indicii că creşterea recentă din sectorul investiţiilor a deraiat. Exporturile şi fluxurile de remitenţe sunt grav afectate de recesiunea regională, exercitând un impact direct asupra economiei interne. Apare probabilitatea ca sărăcia, care a diminuat subit începând cu anul 1999, să se accentueze odată cu scăderea volumului de remitenţe şi decelerarea creşterii economice. De asemenea, criza globală complică politicile fiscale prin contribuirea la o rată mai mică de colectare a veniturilor fiscale, concomitent sporind cererea pentru cheltuieli în reţelele de protecţie socială. Toţi aceşti factori împreună elucidează necesitatea unor politici macroeconomice consecvente şi a unei abordări strategice la stabilirea priorităţilor de dezvoltare pe termen scurt şi mediu.

Suplimentar, din cauza crizei economice globale, economia regiunii transnistrene s-a prăbuşit. În prezent Federaţia Rusă achită salariile şi pensiile funcţionarilor publici. O contribuţie importantă la reintegrarea regiunii ar fi ca Guvernul Republicii Moldova să asiste la atenuarea impactului exercitat de criză asupra păturilor pauperizate din Transnistria. FMI, Banca Mondială şi ONU sunt gata să dezbată opţiunile de sprijin, atât cu Guvernul Republicii Moldova, cât şi cu autorităţile din Transnistria.

Provocările principale


În pofida alocării a peste 40 la sută din PIB pentru cheltuielile publice, în cadrul bugetului Republicii Moldova rămân în continuare un şir întreg de cereri neîndeplinite. Infrastructura drumurilor rămâne într-o stare deplorabilă, costurile înalte ale energiei au determinat cereri sporite pentru reţelele de protecţie socială, iar salariile şi pensiile din sectorul public rămân în continuare mici. Totuşi, cota parte din PIB crescândă, ce este alocată Guvernului, expune riscului de substituire a activităţii sectorului privat şi de subminare a perspectivelor de creştere. Mai mult ca atât, din moment ce o proporţie considerabilă a spaţiului fiscal realizat ca urmare a recuperării este alocat consumului public majorat — în particular, la subvenţii, transferuri şi salarii în sectorul public — necesităţile cruciale în aspect de infrastructură sunt, în mare parte, neacoperite, iar aşa bunuri de stat, cum ar fi drumurile, instituţiile spitaliceşti şi şcolare, continuă să se deterioreze într-un ritm alarmant.

Criza economică globală a început deja să exercite un impact important asupra conturilor fiscale din Moldova. Recesiunea din activitatea economiei interne, la fel ca şi în cazul importurilor, a limitat creşterea veniturilor fiscale. Chiar dacă cheltuielile vor fi păstrate la acelaşi nivel, recesiunea sau chiar şi declinul categoric al veniturilor fiscale probabil vor rezulta în apariţia unui decalaj fiscal mai mare decât a fost anticipat anterior. Reieşind din micşorarea veniturilor şi majorarea preconizată a cheltuielilor cuprinse în bugetul pentru anul 2009, deficitul fiscal se prognozează să se majoreze până la circa 11 la sută din PIB în anul 2009. Aceasta semnalează necesitatea reducerii cheltuielilor; totuşi, situaţia precară din elaborarea bugetului şi planificarea investiţiilor publice în Moldova face dificilă clasamentul şi ulterior sistarea proiectelor investiţionale mai puţin eficiente. Mai mult ca atât, ţinând cont de necesităţile considerabile de investiţii publice existente în ţară, reducerea cheltuielilor capitale ar putea exercita un impact negativ asupra perspectivelor de creştere pe termen lung. Suplimentar, va fi necesară păstrarea finanţării pentru serviciile sociale de bază pentru minimizarea impactului exercitat de criză asupra persoanelor pauperizate.

În ultimele şase luni climatul de afaceri din Moldova a suferit un declin subit, sectorul privat confruntându-se cu tot mai multe vulnerabilităţi. Se constată tendinţe de scădere a numărului de comenzi de export, iar noile comenzi includ presiuni de reducere a preţurilor şi prelungire a termenelor de achitare. Lipsa accesului la credite, în particular pentru finanţarea capitalului circulant — capacitatea de a accepta termeni de achitare mai lungi — s-ar putea să declanşeze pierderi de pieţe, rezultând în falimentări cu efect de cascadă extinzându-se în economie.

În pofida eforturilor de reformă a cadrului de reglementare, poziţia Republicii Moldova în clasamentul Mediul de afaceri al Băncii Mondiale rămâne în continuare mic comparativ cu vecinii săi din Europa Centrală (locul 103, potrivit raportului din anul 2008). Ca urmare a reformelor structurale incomplete, producţia industrială şi exporturile Republicii Moldova sunt dominate în continuare de produsele tradiţionale, cu valoare adăugată scăzută. Exporturile nu sunt suficient de diversificate din punct de vedere al pieţelor de destinaţie, fapt ce sporeşte riscul şocurilor externe. Sporirea competitivităţii economiei — abilitatea de a participa în reţelele comerciale şi investiţionale globale — este crucială pentru realizarea creşterii pe termen lung.

În sectoarele sociale sunt necesare reforme continue pentru creşterea eficienţei şi a impactului cheltuielilor publice. În prezent sistemul de învăţământ este ineficient, cu scăderea numărului de elevi, dar cu un efectiv mare de cadre didactice şi nedidactice insuficient remunerate. Indicatorii de sănătate rămân cu mult sub mediile UE. Sistemul de asistenţă socială este fragmentat, majoritatea beneficiilor nefiind axate pe gospodăriile casnice sărace. Schema de achitare solidară a pensiilor (pay-as-you-go) nu este durabilă din punct de vedere social, cu o formulă distorsionată de calcul al beneficiilor, rate reduse de substituire, de rând cu privilegii acordate anumitor categorii selecte.

În perioada de tranziţie post-electorală vor exista riscuri considerabile pentru guvernare. Moldova se confruntă cu provocări de durată de dezvoltare, cum ar fi necesitatea instituirii unei administraţii naţionale efective, controale şi guvernări a sectorului public, statului de drept, formulării de politici, guvernări adecvate a principalelor agenţii, reglementării pieţelor şi capacităţii de gestiune a proiectelor. Urmează a fi asigurată existenţa unor instituţii robuste de audit intern şi extern şi conformarea standardelor internaţionale pentru a insufla încredere publică în modul, în care Moldova este guvernată şi poartă răspundere faţă de cetăţenii săi. Necesitatea unui răspuns ambiţios din partea Guvernului de contracarare a recesiunii economice în perioada de stabilire a desemnărilor post-electorale şi de remanieri ale cadrelor necesită acordarea unei atenţii sporite guvernării şi agendei de combatere a corupţiei.


Yüklə 0,62 Mb.

Dostları ilə paylaş:
1   2   3   4   5   6   7   8   9   ...   24




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2022
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə