Cuprins Sumar executiv IV Crearea bazei pentru o creştere economică durabilă şi incluZivă 11


Sectorul tehnologii informaţionale şi de comunicare (TIC)



Yüklə 0,62 Mb.
səhifə20/24
tarix26.10.2017
ölçüsü0,62 Mb.
#14739
1   ...   16   17   18   19   20   21   22   23   24

Sectorul tehnologii informaţionale şi de comunicare (TIC)

Context



Figura 7. Penetrarea pieţei internetului de bandă largă în regiune
Chiar dacă în Moldova sectorul TIC a crescut în ultimii zece ani şi este supraponderat în raport cu PIB-ul, Moldova rămâne în urma vecinilor în accesul la utilizarea serviciilor TIC. TIC pot cataliza creştere economică globală prin investiţii şi crearea de locuri de muncă. Telecomunicaţiile în sine au atras în toată Europa şi Asia Centrală din anul 1997 circa 150 miliarde dolari în investiţii private – 65 la sută din total. Activitatea de export în domeniul TIC a creat peste 200 mii locuri de muncă la nivel global numai în 2007. Moldova poate obţine rezultate similare cu un răspuns strategic care ar deschide sectorul TIC.

În timp ce serviciile de telefonie sunt larg răspândite, accesul la TIC, cum ar fi cel avansat de bandă largă este limitat. Estimările sugerează că 67 la sută din populaţie este abonată la servicii de telefonie mobilă, şi 32 la sută subscrie la serviciul de telefonie fixă. Servicii de telefonie acoperă 90 la sută din populaţie; cu toate acestea, piaţa de penetrare a conexiunilor de internet în bandă largă este mai mică de 2 la sută, cea mai mare parte a acesteia concentrate în Chişinău (Figura 7). Moldova astfel este în urma vecinilor săi regionali în accesul şi utilizarea unor tehnologii avansate în domeniul TIC şi a serviciilor conexe. Veniturile din sector sunt egale cu 10 la sută din PIB, cu mult mai mare decât în alte zone ale regiunii. Acest lucru sugerează ineficienţele care tergiversează competitivitatea economică pe plan general.

Tehnologiile informaţionale din Moldova sunt în prezent foarte mici în comparaţie cu vecinii săi şi nu pot în mod eficient beneficia de oportunităţi de afaceri. Sectorul este format din aproximativ 150 companii, din care cea mai mare au aproximativ 200 de angajaţi. În plus, un număr nedeterminat de contractori individuali export servicii TI în mod neformal. În prezent în întreaga lume există un potenţial de 450 miliarde dolari SUA de servicii de piaţă neagră. Sectorul TI din Moldova, ajutat de o tradiţie puternică în domeniul ştiinţei şi tehnologiei educaţiei din ţară, are potenţialul de a creşte şi a captura o cotă de piaţă, crea locuri de muncă bine plătite şi spori creşterea veniturilor de export. Mediul corectă de politici şi strategie de promovare a industriei este necesară pentru a permite această creştere.


Figura 8. Gradul de pregătire pentru serv. electr.
Sectorul mic de TI şi accesul limitat TIC avansate constrânge dezvoltarea şi utilizarea de servicii electronice de către cetăţeni, companii şi autorităţi. Moldova se realizează scoruri scăzute pe plan internaţional în pregătirea pentru servicii electronice. Potrivit sondajului Naţiunilor Unite pentru guvernare electronică din 2008, Moldova s-a clasat printre ultimele în comparaţie cu vecinii din Europa de Est, şi pe locul 93 din 182 de ţări din întreaga lume (Figura 8). Acest lucru indică oportunităţi ratate de a extinde raza de acţiune a serviciilor publice, cum ar fi educaţia şi sănătatea, reducând totodată costurile pentru astfel de servicii. De asemenea, mai indică faptul că Moldova este o economie în care lipseşte competitivitatea.

Provocările principale


Moldova nu-şi poate realiza întregul său potenţial în sau prin intermediul sectorului TIC ca urmare a trei constrângeri: (i) o ineficientă a pieţei de telecomunicaţii, (ii) un sectorul TI subdezvoltat, şi (iii) disponibilitatea redusă şi acceptarea de servicii electronice de către cetăţeni, întreprinderi şi autorităţi. Fiecare din aceste constrângeri provocări rezultă din provocările menţionate în continuare.

Prestatorii dominanţi de servicii, un mediu de reglementare slab, şi conectivitatea limitată frânează creşterea economică în diferite segmente ale pieţei de telecomunicaţii.

Prestatorii dominanţi de servicii. Telefonie prin cablu, telefonie wireless, şi piaţa Internetului de bandă largă sunt toate concentrate masiv, având un puternic prestator dominant în fiecare serviciu. Predominanţa constrânge concurenţă, distorsionează aceste pieţe, încetineşte dezvoltarea, creşte plăţile. Mediul inegal care a rezultat împiedică investitorii să intre pe piaţă sau să o extindă, şi face economia mai puţin competitivă în comparaţie cu vecinii din regiune. Cel mai mare impact pentru Moldova este că creşterea competitivităţii serviciilor de internet este stagnantă, ceea ce reduce crearea de locuri de muncă şi difuzarea TIC de avansate, în special în afara Chişinăului.

Un mediu de reglementare slab. Mediul de reglementare rămâne slab, amplificând ineficienţele existente pe piaţă. Agenţia de reglementare a industriei, ANRCETI, are un rol critic în a asigura un tratament echitabil al tuturor jucătorilor de pe piaţă. Cu toate acestea, capacitatea tehnică internă limitată şi limitările autonomie sale previn ANRCETI de la exercitarea funcţiilor în mod eficient. Diferite ministere şi instanţe judecătoreşti pot modifica deciziile ANRCETI, diminuând credibilitatea, în timp ce autoritatea executivului de angajare a şi concediere a Directorilor ANRCETI reduce independenţa acesteia.

Conectivitate internă şi internaţională slabă. Atât conectivitate internă cât şi cea internaţională sunt limitate în livrarea serviciului. Aceasta duce la preţuri mai ridicate pentru aceste resurse importante, o concurenţă redusă şi, în consecinţă, o calitate mai slabă. Creşterea economică în telecomunicaţii este afectată în mod direct, precum şi competitivitatea din sectorul TI şi cel economic sunt afectate negativ. Conectivitatea internaţională fiabilă şi necostisitoare este critică pentru comerţul cu servicii, inclusiv servicii de activate TI. Fără acestea, rata de inovaţii în rândul firmelor şi a ofertei de servicii moderne eficiente reduce şi stagnează creşterea serviciilor. Gradul redus de conectivitate modernă limitează accesul la pieţe de către comunităţile rurale şi îngreunează furnizarea eficientă de servicii publice pentru localităţile mai îndepărtate.

Dezvoltarea sectorului TI este tergiversată din cauza forţei de muncă calificate, prezenţa unei companie dominantă de stat care marginalizează firmele private, şi de absenţa unei strategii coerente de dezvoltare şi de promovare a industriei.

Insuficienţa forţei de muncă calificate. Cea mai importantă constrângere care se confruntă sectorul TI din Moldova insuficienţa înaltă a forţei de muncă calificate pe care firmele de TI o pot angaja. În timp ce Moldova se poate lăuda cu o puternică tradiţie în domeniul învăţământului ştiinţei şi tehnologiei, unele părţi interesate estimează că în prezent, doar circa 10 la sută de absolvenţi ai programelor legate de TI pot fi angajaţi. În consecinţă, firmele TI se confruntă cu mari costuri de post-formare, ceea ce reduce avantaj de cost pe care Moldova l-ar putea altfel avea. Două motive cheie pentru acest decalaj de competenţe sunt (i) utilizarea limitată a TIC în educaţie în general, şi (ii) limitări în universităţile tehnice, inclusiv programe limitări de învăţământ, precum şi un sistem de cote învechite care nu oferă stimulente pentru universităţi de a promova concurenţa sănătoasă în rândul studenţilor.

Marginalizarea sectorului privat. Întreprinderea de stat Registru SA deţine încă statutul de preferinţă pentru contractele TI angajate de guvern. Aceasta marginalizează firmele TI private, care ar putea oferi servicii similare eventual la un cost mai mic. Aceasta are, de asemenea, ca efect reducerea competitivităţii de Registrului, care la rândul său limitează capacitatea sa de a participa şi câştiga contracte internaţionale. Global experienţa arată că guvernele pot conduce la creşterea economică a sectorului TI prin licitarea contractelor firmelor locale private, care cresc ca răspuns la cerere.

Lipsa unei strategii în sectorul TI. Lipsa unei strategii naţionale clare de dezvoltare şi de promovare a industriei TI a condus la o multitudine de iniţiative necoordonate şi reciproc conflictuale. De asemenea, a condus la dezvoltarea unui anumit număr de întreprinderi mici care au coeziune limitată în industrie de – există puţină coordonare între aceste firme pentru a atrage şi de a distribui volume de lucru.

Moldova rămâne în spatele vecinilor săi din Europa de Est la adoptarea de servicii electronice din cauza unei strategii informaţionale slabe a societăţii, distribuire inegală de acces pe întreg teritoriul ţării, precum şi integrarea limitată a TIC în alte sectoare.

O strategie slabă a societăţii informaţionale. Guvernul a elaborat în anul 2005 o strategie pentru e-Moldova. Cu toate acestea, ea nu a avut succes din cauza integrării incomplete cu strategiile naţionale de dezvoltare şi o lipsă generală de capacitate de implementare. Mai mult decât atât, agenţiile guvernamentale şi întreprinderile utilizează servicii electronice pur şi simplu pentru a automatiza procesele existente, mai degrabă decât ca un instrument de a-şi transforma şi re-modela procesele lor.

Distribuţia inegală a accesului. În timp ce Chişinău are o reţea de bandă largă destul de bine dezvoltată, numai câteva alte oraşe şi chiar mai puţine zonele rurale au acces la serviciile de bandă largă de cost redus. În medie, rata de penetrare a conexiunilor de bandă largă în întreaga regiune este de 6.85 la sută din populaţie, dar pentru Moldova este de mai puţin de 2 la sută. Majoritatea conexiunilor de acest tip de acces este concentrată în Chişinău. Aceasta înseamnă mai puţine oportunităţi pentru diversificarea economică a oraşelor mici şi pentru economia rurală.

Integrarea limitată a TIC în alte sectoare. TIC poate servi ca un instrument de transformare care susţine îmbunătăţirea şi extinderea serviciilor în alte sectoare. De exemplu, serviciile financiare pe baza telefonului mobil care permit transferuri de bani şi de plăţi au fost foarte de succes într-o serie de pieţe. Aplicaţiile E-sănătate care permit diagnosticul la distanţă şi gestionarea pacientului pot ajuta la reducerea costurilor şi lipsa necesităţii de a călători, aducând beneficii prestatorilor de servicii şi cetăţenilor. Accesul la informaţii privind preţurile la bunuri cu ajutorul telefoanelor mobile sau computere a fost o acţiune foarte reuşită pentru creşterea veniturilor comunităţilor agricole. Cu toate acestea, Moldova a beneficiat de puţine din ele din cauza integrării limitate a TIC în economie, care la rândul său limitează perspectivele de realizare a Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului.


În timp ce Moldova îşi dezvoltă strategiile legate de TIC, intervenţiile de îmbunătăţire a conectivităţii, şi a instituţiilor moderne, totodată ar putea învăţa din experienţa ţărilor OECD şi UE, cât şi a vecinilor cum ar fi Slovenia, Grecia şi Turcia.
Strategii societăţii informaţionale. Implicarea profundă la nivel înalt a conducerii precum şi a părţilor interesate este esenţială pentru a pune în aplicare aceste strategii de succes. În Slovenia, prim-ministrul a condus Consiliul strategic pentru societatea informaţională pentru a elabora strategia din 2003 în consultare cu diferite ministere, precum şi cu aportul publicul. Singapore a elaborat şase strategii începând cu anul 1980 ca răspuns la schimbarea condiţiilor de piaţă. Fiecare din ele a fost rezultatul consultărilor cu experţii din industrie şi din departamentele guvernamentale care asigurau sprijinul necesar.
Conectivitatea. Promovarea concurenţei şi a investiţiilor private va permite creşterea rapidă în domeniul TIC şi conexiunii de acces. Intervenţiile de reglementare ar putea permite concurenţa şi deschide pieţele pentru noile tehnologii. Grecia şi Irlanda are realizat creştere remarcată a abonamentelor pe bandă largă după ce reglementatorii au de-verticalizat reţeaua celor responsabili. În Irlanda, reţelele de televiziune prin cablu şi wireless cuprind actualmente aproape jumătate din piaţa de bandă largă.
Reformele instituţionale. O serie de reforme instituţionale legate de TIC din ţările OECD şi UE au creat agenţii competente şi independente de reglementare. Acum, multe ţări sunt axate pe consolidarea capitalului uman şi aprofundarea dezvoltării competenţelor TIC. Strategie societăţii informaţionale a Turcia, de exemplu, are scopul de a creşte numărul de ingineri TIC şi revizuirea curriculei la toate nivelurile pentru a include formarea în domeniul TIC.
Caseta 5. Experienţa internaţională in TIC

Sugestii în aspect de politici


Angajamentul Guvernului într-un program de investiţii TIC contra-ciclic va permite Moldovei să depăşească provocările de mai sus şi să beneficieze de o dezvoltare accelerată în cazul în care actuala criză financiară slăbeşte. Următoarele sugestii de politici şi programe sunt grupate în trei domenii – considerente strategice, intervenţii în conectivitate, şi modernizare instituţională – fiecare din ele având acţiuni priorităţi.

Considerente strategice: O Strategie comprehensivă “e-Moldova 2.0”


Guvernul trebuie să accelereze revizuire actuală a strategiei sale privind societatea informaţională. Relevanţă maximă şi aportul tuturor părţilor interesate vor fi rezultatul unui amplu proces consultativ în timpul revizuirii, precum aliniind şi integrând această strategie cu priorităţile naţionale de dezvoltare. Completată pe termen mediu, această strategie trebuie să includă cel puţin următoarele priorităţi şi a componente:

Politicile în sectorul TIC. Finalizarea rapidă a elaborării actuale a acestor politici. Aceste politici trebuie să se axeze pe creştere sectorului ghidată de concurenţă şi participare privată, un mediu mai solid de reglementare şi extinderea accesului la internet de bandă largă, precum şi deservirii populaţiei din zonele rurale şi populaţiei social-vulnerabile.

Programul naţional de bandă largă. Fiind conceput şi implementat în termen scurt, acest program va promova accesul la servicii de internet de bandă largă atât în zonele urbane cât şi în cele rurale, cu programe complementare de dezvoltare naţională a conectivităţii de bază şi a "accesul universal" la ultima milă”.

Programul e-guvernării. Fiind conceput şi implementat în termen mediu, acest program trebuie să se axeze atât pe aspecte pe orizontală, cum ar structura guvernului tip întreprindere şi cadrul de interoperabilitate pentru facilitarea livrării coordonate de servicii electronice, precum şi pe aspecte pe verticală, în special aplicaţiile de guvernare electronică de înaltă prioritate implementate prin intermediul licitaţiilor deschise pe bază de concurs, pentru a spori participarea firmelor TI locale în furnizarea de servicii electronice.

Programul de promovare a industriei TI. Fiind conceput şi implementat în termen mediu, acest program trebuie să se axeze pe inovatori incubatori, oferirea capitalului de risc, precum şi dezvoltarea de parcuri TI, în acelaşi timp concentrându-se pe domenii de nişă în sectorul serviciilor TI, în care Republica Moldova are un avantaj competitiv.

Intervenţii de dezvoltare a conectivităţii: Implementarea Infrastructurii de bandă largă pentru viitor


Sunt necesare acţiuni specifice de reglementare şi de investiţii pentru implementarea programului naţional de bandă largă. Aceste intervenţii pentru dezvoltarea conectivităţii vor poziţiona Moldova avantajos pentru a profita de oportunităţile care vor apărea în momentul în care criza economică internaţională se va reduce. Acţiunile prioritare specifice includ:

Consolidarea reglementării concurenţei. Consolidarea imediată a capacităţii ANRCETI pentru a asigura un mediu de activitate competitiv. Prin aceasta, autoritatea de reglementare poate elabora şi implementa instrumente specifice prevăzute în politicile de sector TIC, cum ar fi regulamentele de interconectare, îndrumare pentru accesul la infrastructură, precum şi măsuri care să promoveze concurenţa, cum ar fi de-verticalizarea reţelei.

Program naţional de bază pentru dezvoltarea conectivităţii. Implementat în termen scurt, posibil ca parte a unui pachet de stimulente economice, acest program va promova dezvoltarea reţelelor generaţiei următoare de către furnizorii privaţi de infrastructură de care ţara va avea nevoie pentru a putea fi competitivă pe plan global.

Programul de servicii universale. Un program comprehensiv conceput pentru a fi competitiv neutru şi implementat în termen scurt, va (i) susţine extinderea rapidă a infrastructurii rurale şi va asigura servicii păturilor social-vulnerabile; (ii) va reduce presiune din partea "Moldtelecom" de a deservi clienţii într-o manieră financiar neviabilă, şi (iii) va orienta piaţa spre tarifare reechilibra şi un mediu competitiv egal.

Modernizarea instituţională: un sector TIC mai eficient şi mai competitiv


Guvernul trebuie să treacă la modernizarea întreprinderilor sale de stat şi a sistemului de educaţie, în paralel consolidând autonomia ANRCETI. Aceasta va permite sectorului TIC să devină mai eficient, şi va crea un număr de firme şi forţă de muncă competitive la nivel global. Acţiunile specifice includ:

Îmbunătăţirea autonomiei de ANRCETI. Implementată pe termen scurt, aceasta ar trebui să includă: (i) numirea consiliului de administraţie de către Parlament, (ii) stabilirea normelor obiective de demitere consiliului de administraţie, şi (iii) restructurarea internă în ANRCETI prin separarea consiliului de administraţie de activităţile zilnice de administrare şi operare. Aceste reforme vor alinia structura organului de reglementare cu cele mai bune practici ale UE.

Modernizarea întreprinderilor de stat. Pe termen mediu, Guvernul trebuie să implementeze modernizarea şi restructurarea atât a "Moldtelecomului" cât şi a întreprinderii Registru SA, care să le permită să concureze în mod eficient pe o piaţă bazată pe principii private, separând management lor de organele de decizie ale Guvernului.

Reformă şi modernizarea sistemul de învăţământ. Pe termen mediu, Ministerul Dezvoltării Informaţionale trebuie să conlucreze cu alte ministere relevante pentru reformarea şi modernizarea sistemului de învăţământ, cât şi pentru a îmbunătăţi utilizarea TIC în programele de educaţie şi cele tehnice. Pentru aceasta, Guvernul trebuie să elimine treptat cotele de subiect pentru studenţi din universităţile tehnice, să încurajeze instituţiile de instruire private, să modernizeze curricula tehnică, să consolideze legăturile dintre sectorul privat, firme şi universităţi, şi să extindă programul SALT pentru aprofundarea utilizării tehnologiilor informaţionale în şcoli.


Yüklə 0,62 Mb.

Dostları ilə paylaş:
1   ...   16   17   18   19   20   21   22   23   24




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2022
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə