Cuprins Sumar executiv IV Crearea bazei pentru o creştere economică durabilă şi incluZivă 11


Reacţia de răspuns la criza curentă



Yüklə 0,62 Mb.
səhifə3/24
tarix26.10.2017
ölçüsü0,62 Mb.
#14739
1   2   3   4   5   6   7   8   9   ...   24

Reacţia de răspuns la criza curentă


Comunitatea donatorilor a identificat acele acţiuni în materie de politici care ar putea fi considerate drept măsuri urgente pe termen scurt. Aceste recomandări se axează în particular pe gestiunea cheltuielilor publice, reforma sectorului financiar şi protecţia socială. Întregul set al acţiunilor de scurtă durată în materie de politici în funcţie de sector este prezentat în tabelul de la finele acestui sumar.

Restabilirea echilibrului fiscal reprezintă o etapă timpurie importantă pentru agenda de dezvoltare a Republicii Moldova în cadrul noului Guvern. Dimensiunea relativ mare a Guvernului limitează perspectivele de creştere şi trebuie să fie redusă. În prezent remunerarea angajaţilor din sectorul public consumă circa o-treime din sursele guvernamentale totale. Optimizarea structurii de angajare în câmpul muncii în sectorul public printr-o organizare mai adecvată a unui sistem instituţional de prestare a serviciilor publice, aplicând principiile pe bază de merite la desemnări şi alinierea sistemului de remunerare cu calificarea şi performanţa – reprezintă factorii cheie pentru raţionalizarea cheltuielilor publice. Mai mult ca atât, o axare mai adecvată a proporţiei considerabile a transferurilor bugetare, care s-au constatat ca fiind slab axate, va conduce la o eficientizare a cheltuielilor. Recomandările în aspect de politici, prezentate pe tot parcursul acestui set de instrucţiuni, evidenţiază oportunităţile pentru asigurarea unei utilizări mai eficiente şi echitabile a veniturilor fiscale reduse. Cu timpul, atare îmbunătăţire a cheltuielilor publice ar putea spori resursele disponibile pentru investiţii în infrastructura de bază a ţării.

Pe termen scurt, un deficit fiscal considerabil invocă necesitatea reducerii cheltuielilor cuprinse în bugetul pentru anul 2009. Măsurile de ajustare fiscală recomandate pe termen scurt (rezultând în economii fiscale de până la 6,8 la sută din PIB) sunt precum urmează:

Cheltuieli capitale – reducerea cheltuielilor capitale cu circa 2,5 la sută din PIB, totodată păstrând cheltuielile destinate pentru renovarea şi întreţinerea drumurilor.

Asistenţa socială şi pensii – eliminarea programelor de compensaţii nominale, care sunt precar axate, cu redirecţionarea acelor resurse (circa 0,3 la sută din PIB) la noua schemă de asistenţă socială axată (efectiv dublând-o).

Salariile din sectorul public – reducerea cheltuielilor de salarizare cu circa 1,8 la sută din PIB prin suspendarea majorărilor preconizate ale salariilor.

Bunuri şi servicii – eliminarea ajustării excesive a inflaţiei în bugetul pentru anul 2009; accelerarea optimizării reţelei şcolare; plus eliminarea subvenţiilor agricole orientate pe altceva decât creşterea, cum ar fi subvenţiile TVA pentru resurse şi produse intermediare.

Taxe – majorarea taxelor de acciz pentru ţigări, băuturile spirtoase tari şi automobilele de lux (0,2 la sută din PIB).

Asigurarea stabilităţii sectorului financiar din Moldova va ajuta ţara să reziste crizei economice şi financiare globale curente. În această ordine de idei, Banca Naţională a Moldovei (NBM) urmează imediat să realizeze o evaluare sistematică a sistemului bancar, la nivel de fiecare bancă în parte, şi să fie pregătită să intervină oportun şi în mod sistematic. Intervenţiile ar putea să includă fie expansiunea sprijinului temporar cu lichidităţi al BNM asupra sistemului bancar, fie pregătirea instrumentelor pentru băncile problematice, implicând autorităţile în ajutorarea băncilor să sporească finanţarea la termen la un cost rezonabil, în particular din partea instituţiilor financiare internaţionale.

Sunt necesare acţiuni de protecţie a populaţiei pauperizate din Moldova pe durata crizei curente. Guvernul urmează să examineze modul în care noul program axat de asistenţă socială ar putea fi utilizat pentru contracararea impacturilor adverse ale crizei economice globale asupra cetăţenilor săraci din Moldova. Sistemul de asigurări ale şomerilor prezintă lacune considerabile şi nu cuprinde sectorul agrar, sectorul urban oficial şi lucrătorii migranţi ce revin în ţară, care au de suferit de pe urma recesiunii economice. Programele de lucrări publice ar putea servi drept un mecanism eficient de angajare în câmpul muncii a lucrătorilor calificaţi să activeze în domeniul investiţiilor planificate în infrastructura prioritară. Aceste şi alte opţiuni urmează a fi examinate minuţios pentru a asigura o protecţie socială eficientă moldovenilor pe durata acestor timpuri de venituri publice scăzute. S-ar putea să fie necesar de acordat o atenţie deosebită adaptărilor menite să asigure protecţia continuă a acelor cetăţeni vulnerabili din Moldova, care sunt în afara pieţei forţei de muncă – copii, persoane cu dizabilităţi, persoanele în etate.

Guvernul ar putea imediat dicta tonul pentru o abordare coordonată şi transparentă a dezvoltării. Practica de organizare semestrială a forurilor de donatori de nivel înalt, sub preşedinţia prim-ministrului, ar lansa semnalul potrivit privind gradul de implicare al ţării şi cooperarea şi coordonarea reînnoite cu donatorii. Pentru facilitarea acestui proces, urmează a fi fortificat rolul Comitetului pentru Planificare Strategică în stabilirea priorităţilor şi coordonarea politicilor la nivel intern. De asemenea, pentru Guvern ar fi important să semnaleze angajamentul său faţă de aspectele strategice de guvernare prin susţinerea unor aşa beneficii rapide posibile, cum ar fi reformele juridice, standardele medicale şi prevenirea corupţiei vamale. O importantă prioritate multilaterală este fortificarea capacităţilor sistemelor ţării, care urmează a fi tot mai mult valorificate şi fortificate în vederea consolidării simţului de proprietate asupra procesului al ţării şi poziţionării ţării la cârma procesului.

Agenda pe termen mediu


Protecţia persoanelor pauperizate din Moldova, de rând cu promovarea dezvoltării economice, va solicita o combinaţie strategică de măsuri de asistenţă socială şi generare a locurilor de muncă. Pentru reformarea reţelei de protecţie socială este necesară o agendă structurală pe termen mediu. Odată ce au fost realizate măsurile pe termen scurt de implementare şi extindere a noului program axat de asistenţă socială, vor fi necesare eforturi continue de îmbunătăţire, modernizare şi consolidare a registrelor de beneficiari pentru multiplele programe, perfecţionând coordonarea între programe. Formarea locurilor de muncă trebuie să continue graţie investiţiilor Guvernului în proiectele de lucrări publice, precum şi prin intermediul dezvoltării economiei rurale în afara sectorului agrar, în particular prelucrarea produselor agricole. Ameliorarea mediului de afaceri pentru factorii implicaţi în prelucrarea produselor agricole (de exemplu, reducerea obstacolelor pentru licenţiere, obţinerea permiselor şi traversarea frontierelor) probabil va contribui mult la reducerea emigrării şi absorbţiei migranţilor reveniţi în ţară.

Urmează a fi soluţionate, pe principii durabile, necesităţile cruciale de infrastructură pentru a sprijini perspectivelor de creştere pe termen lung. Agenda de dezvoltare ar putea valorifica potenţialul de creştere al Republicii Moldova pentru a deveni un centru de servicii pentru UE. Aceasta este şi mai veridic din punct de vedere al tehnologiilor de informare şi comunicare (TIC), turismului, transporturilor şi logisticii. În domeniul TIC Guvernul urmează să revizuiască strategia sa naţională de edificare a societăţii informaţionale, să fie în relaţii de parteneriat cu sectorul privat în vederea creării unei infrastructuri naţionale de conexiuni cu un diapazon larg de lungimi de undă (broadband) şi să sporească abilitatea de angajare în câmpul muncii prin fortificarea dezvoltării deprinderilor TIC. În sectorul transporturilor, Guvernul urmează să implementeze principalele măsuri în materie de politici, faţă de care deja şi-a asumat un angajament în cadrul Strategiei Infrastructurii Transportului Terestru din anul 2007. Mai mult ca atât, vor fi necesare investiţii considerabile pentru reducerea vulnerabilităţii energetice a Republicii Moldova, ameliorarea eficienţei sale energetice, reducerea risipei şi diversificarea surselor de aprovizionare cu energie. Implementarea agendei reformei energetice va implica axarea pe cadrele juridic şi de reglementare.

Promovarea integrării Europene va solicita modernizarea sectorului public. Acţiunile prioritare pentru reformarea sistemului de management al finanţelor publice, deja în derulare, vor armoniza practicile de planificare, elaborare a bugetului, contabilitate şi audit cu standardele internaţionale. Totuşi, Moldova se confruntă cu deficienţe persistente la capitolul administraţia publică, de aceea urmează să păstreze reforma administraţiei publice în calitate de prioritate în aspect de politici. Măsurile sugerate pe termen mediu includ implementarea reformei serviciului public, continuarea formării profesionale determinate de cerere, introducerea sistemelor de control intern pentru administraţia publică, dezvoltarea bazei legale pentru stabilirea unei ierarhii în cadrul sectorului public, analiza eficacităţii şi eficienţei sistemelor de prestare a serviciilor şi introducerea consultaţiilor publice în aspecte de politici.

Ameliorarea în continuare a coordonării între donatori ar putea maximiza impactul eforturilor de dezvoltare. Guvernul urmează să conlucreze cu donatorii în vederea reînnoirii principiilor de parteneriat aferente schimbului cu regularitate de informaţie, fortificare a sistemelor naţionale de contabilitate, raportare şi achiziţii, precum şi îmbunătăţirea sistemelor de monitorizare şi evaluare pentru a urmări progresul realizat în cadrul Strategiei Naţionale de Dezvoltare, inclusiv în vederea realizării valorilor trasate în cadrul Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului (ODM) naţionale.
Priorităţile sugerate pe termen scurt în materie de politici pentru Guvernul Republicii Moldova

Sector / domeniu

Recomandări pe termen scurt în aspect de politici

Gestiunea cheltuielilor publice

  • Măsurile pe termen scurt de ajustare fiscală ar putea genera economii fiscale de până la 6,8 la sută din PIB: reducerea cheltuielilor capitale, concomitent păstrând repararea şi întreţinerea drumurilor; eliminarea programelor de compensaţii nominale care sunt insuficient de axate; reducerea salariilor din sectorul public; eliminarea ajustării excesive a inflaţiei; precum şi majorarea taxelor de acciz.

Sectorul financiar

NBM urmează să realizeze o evaluare a vulnerabilităţilor din sistemul bancar, să fie pregătită să pună lichiditate temporară la dispoziţia sistemului bancar şi să pregătească instrumentele de intervenţie în cazul băncilor problematice, după caz.

Autorităţile urmează să încerce să ajute băncile să-şi majoreze finanţarea la termen la un cost rezonabil.



Asistenţa socială, serviciile de asistenţă socială şi asigurarea şomerilor

  • Guvernul urmează să implementeze şi să extindă noul program axat de asistenţă socială şi să prevină reducerea bugetului destinat persoanelor pauperizate.

  • Urmează a fi realizat un Program pentru elaborarea unui sistem integrat de servicii sociale.

  • În scopul absorbţiei lucrătorilor calificaţi din construcţii, Guvernul ar putea accelera investiţiile guvernamentale planificate în infrastructură. Un program ce investeşte în educaţia şi formarea competenţelor tineretului ar putea mobiliza tineretul pentru lucrări publice corespunzătoare.

Sistemul de pensii

  • Guvernul urmează să stabilească prioritatea remedierii primului său pilon: utilizarea datelor privind salarizarea pentru a stabili prestaţiile de pensii, iniţiind măsuri de ameliorare a conformităţii şi colectarea, prelungirea vârstei de pensionare, reintroducerea participării obligatorii a producătorilor agricoli individuali, la fel ca şi eliminarea privilegiilor la pensii.

Buna guvernare şi combaterea corupţiei

  • Beneficii rapide posibile includ reformele juridice, monitorizarea standardelor medicale, simplificarea procedurilor pentru achiziţionarea publică în serviciile medicale, crearea echipelor de monitorizare mobile pentru prevenirea corupţiei şi contrabandei, împuternicirea Parlamentului cu atribuţii de supraveghere a CCCEC, de rând cu finalizarea consolidării politico-administrative.

Migraţia

  • Guvernul urmează să evite reducerea programului axat de asistenţă socială, să planifice lucrări publice pentru a absorbi lucrătorii calificaţi din construcţii şi să lanseze un program pentru tineret în vederea pregătirii acestora pentru piaţa forţei de muncă.

Managementul finanţelor publice

  • Revizuirea metodologiei de pregătire a bugetului şi executare a bugetului va continua şi pe parcursul anilor 2009-2010.

Reforma administraţiei publice şi a serviciului public

  • Urmează a fi elaborat şi către anul 2010 introdus un nou sistem de remunerare în sectorul public.

  • Urmează a fi fortificată capacitatea de coordonare a Aparatului Guvernului.

Mediul de afaceri

  • Dezvoltarea efectivă a sectorului privat va implica facilitarea angajării oficiale în câmpul muncii prin intermediul simplificării iniţierii afacerilor / operaţiunilor, facilitarea fluxului de credite, înlăturarea barierelor neargumentate pentru comerţ, îmbunătăţirea dialogului dintre sectoarele public-privat şi accelerarea reformei sistemului de măsurări, standarde, testări şi asigurare a calităţii.

Educaţie / învăţământ

  • Ameliorării calităţii şi eficienţei implică revizuirea normelor şi procedurilor învechite din învăţământ.

  • Urmează a fi promovate măsurile de recuperare a costurilor.

  • Strategia de reformă a sistemului rezidenţial de îngrijire a copilului urmează a fi implementat în proporţie de sută la sută.

  • Urmează a fi revizuită activitatea comisiilor psiho-pedagogice.

Sănătate / asistenţă medicală

  • Principalele programe naţionale de sănătate publică trebuie să fie protejate de reducerea bugetului în eventualitatea crizelor financiare.

  • Reformele în derulare trebuie să continue, inclusiv creşterea acoperirii cu asigurări şi îmbunătăţirea axării contribuţiilor de stat la CNAM; fortificarea capacităţii de achiziţionare a CNAM; promovarea eficienţei, calităţii şi satisfacţiei consumatorului în reţeaua prestatorilor; la fel ca şi reducerea cheltuielilor din cont propriu pentru remediile medicamentoase.

Sub-sectorul drumurilor

  • Guvernul urmează să se abţină de la reducerea cheltuielilor pentru reparaţia şi întreţinerea fondului de drumuri.

  • Urmează a fi implementate principalele măsuri în materie de politici din Strategia infrastructurii transportului terestru din anul 2007.

  • Achiziţia lucrărilor de renovare a drumurilor urmează să fie gestionată în conformitate absolută cu ghidul de achiziţii aplicabil.

  • Urmează a fi consolidat rolul de lider al Ministerului Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului (MCDT).

Energetică

  • La prima etapă reforma energetică trebuie să se axeze pe cadrele juridic şi de reglementare.

  • Urmează a elabora o rezoluţie vizavi de problemele de termificare în raioane şi consumul energetic în Chişinău.

Alimentarea cu apă şi salubrizare

  • Soluţia pentru recuperare şi dezvoltare durabilă va include ameliorarea eficienţei energetice, restructurarea politicilor privind tarifele şi îmbunătăţirea coordinării donatorilor.

Tehnologii informatice şi de comunicare

  • Guvernul urmează să accelereze revizuirea în derulare a strategiei sale naţionale de edificare a societăţii informaţionale.

  • Sunt necesare acţiuni specifice investiţionale şi de reglementare pentru implementarea programului naţional de acces la conexiuni rapide cu frecvenţe multiple de tip broadband.

  • Guvernul urmează să realizeze acţiuni de modernizare a întreprinderilor sale proprii şi a sistemului de educaţie, concomitent îmbunătăţind autonomia Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei (ANRCETI).

Agricultură

  • Imperativă este elaborarea urgentă a politicilor stabile pro-piaţă şi pro-comerţ în scopul asigurării unui mediu favorabil pentru dezvoltarea afacerilor de-a lungul lanţului agroalimentar.

  • Este necesar a elabora o strategie privind securitatea produselor alimentare, stipulând perspective pe termen scurt, mediu şi lung.

Silvicultură

  • Planul naţional de acţiuni pentru combaterea tăierilor ilicite şi ameliorarea guvernării silvicole, recent elaborat, identifică acţiunile prioritare.

Gestiunea resurselor naturale

  • Ca priorităţi ar trebuie să servească prevenirea poluării surselor acvatice şi valorificarea eficientă a acestora.

  • De asemenea, gestiunea deşeurilor merită o atenţie deosebită.

Coordonarea între donatori

  • Urmează a fi realizaţi paşi în vederea îmbunătăţirii în continuare a coordonării donatorilor prin intermediul schimbului de informaţii, realizat cu regularitate, diviziunii muncii, sistemelor naţionale consolidate şi plasării accentului pe monitorizare şi evaluare.




Yüklə 0,62 Mb.

Dostları ilə paylaş:
1   2   3   4   5   6   7   8   9   ...   24




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2022
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə