Cuprins Sumar executiv IV Crearea bazei pentru o creştere economică durabilă şi incluZivă 11



Yüklə 0,62 Mb.
səhifə7/24
tarix26.10.2017
ölçüsü0,62 Mb.
#14739
1   2   3   4   5   6   7   8   9   10   ...   24

Sugestii în aspect de politici


22. Pe termen scurt (până la şase luni), se recomandă ca autorităţile să întreprindă următoarele acţiuni, în ordinea aproximativă a priorităţii, axate pe atenuarea impactului negativ exercitat de criza financiară regională asupra sectorului bancar din Moldova:

BNM urmează să realizeze o evaluare sistematică a vulnerabilităţilor din sistemul bancar în scopul prognozării evoluţiilor negative pentru fiecare bancă în parte. Cvintesenţa fiecărei evaluări urmează a fi testarea diagnostică de stres, ce urmează a fi efectuată în conformitate cu metodologia standard aprobată de BNM. Principalul obiectiv al acestui exerciţiu ar fi să depisteze deficitul potenţial de capital în cazul agravării situaţiei economice (diminuarea creşterii şi exporturilor, fluctuaţii ale ratelor de schimb, scăderea remitenţelor), care condiţionează o deteriorare considerabilă a bilanţului băncilor. Ulterior finalizării diagnosticului, proprietarilor băncii urmează să li se solicite efectuarea recapitalizării necesare, sau să fie supuşi intervenţiilor din partea BNM.

BNM trebuie să fie gata să sprijine sistemul bancar cu lichidităţi temporare. BNM urmează să deţină întreg spectrul de instrumente pentru acordarea sprijinului urgent cu lichidităţi pentru a asigura stabilitatea sistemului. Este imperativ ca sprijinul în cauză să fie oferit băncilor într-un mod transparent, temporar şi cu o înţelegere clară a modului, în care sursele BNM for fi valorificate în direcţia unei ameliorări mai permanente a poziţiei financiare a băncii respective.

În paralel, BNM urmează să pregătească instrumente de intervenţie în cazul băncilor problematice, la necesitate. Urmează a fi fortificată capacitatea instituţională a unităţii de dizolvare a băncilor din cadrul BNM. Urmează a fi reevaluate abilităţile financiară şi instituţională a schemei de asigurări a depunerilor bancare, în scopul gestionării volumului în creştere al activităţii bancare. Ar fi oportun ca BNM să studieze experienţele regionale (de exemplu, Ucraina) şi globale recente legate de dizolvarea băncilor falimentate. Banca Mondială şi FMI sunt gata să asigure asistenţa tehnică, la necesitate.

Autorităţile urmează să încerce să ajute băncile în majorarea finanţării la termen la un cost rezonabil, în particular din partea organizaţiilor financiare internaţionale (Banca Mondială, BERD, BIE) şi a donatorilor bilaterali, pentru a fi în stare să menţină fluxul de credite spre sectorul real. Urmează a fi abordate subiecte, precum lipsa accesului din partea sectorului real la credite la termen şi costul creditelor, în special, pentru exportatori. Pornind de la premisa epuizării surselor de finanţare private, Moldova ar putea urma exemplul multor state în tranziţie în solicitarea ajutorului donatorilor multilaterali şi bilaterali pentru a menţine fluxul de credite în domeniile vitale ale economiei. De regulă, sursele financiare ale donatorilor vin cu careva criterii de eligibilitate, fapt ce ar ajuta la asigurarea direcţionării de către bănci a resurselor limitate spre întreprinderile viabile şi demne de încredere.

23. Pe termen mediu şi lung, în vederea creşterii nivelului şi calităţii intermedierii financiare, concomitent minimizând riscurile, pot fi examinate următoarele priorităţi în aspect de politici:



Reevaluarea costului de conformare şi tentativa de a-l reduce, unde e cazul. Tradiţional, BNM impune sistemului financiar un cost relativ mare de conformare, fiind recomandat un sistem mai modest, bazat pe riscuri, după cedarea crizei curente.

Dezvoltarea instituţiilor financiare nebancare (IFNB) şi a pieţelor de valori mobiliare. Calitatea economiilor din economie ar putea fi ameliorată prin dezvoltarea sectorului de asigurări şi promovarea reformei sistemului de pensii, care la rândul lor ar cataliza creşterea pieţei interne de capital. Cu ajutorul AT oferite, urmează a fi fortificate cu regularitate atribuţiile de supraveghere şi reglementare ale “mega-reglementatorului”, creat recent pentru sectorul IFNB.

Ameliorarea infrastructurii financiare. Costul intermedierii ar putea fi considerabil micşorat prin acoperirea celor câteva lacune rămase în infrastructura financiară. În termeni practici, urmează a fi creat un sistem naţional de reglementare pentru cardurile bancare şi tipurile în formare de plăţi cu amănuntul, cum ar fi plăţile prin intermediul telefonului mobil. La momentul actual pentru tranzacţiile locale sectorul cu amănuntul mizează pe acordurile străine (off-shore) costisitoare. Similar, ar urma să fie încurajată crearea unui birou intern pentru informaţia asupra creditelor, cu acoperire universală.

Sporirea culturii generale financiare. Guvernul urmează să pună un accent robust pe dezvoltarea culturii generale financiare în rândul populaţiei generale, fapt ce ar permite atât o incluziune financiară mai rapidă, cât şi ajutor în prevenirea creării unui risc sistemic, prin ajutarea persoanelor să aleagă serviciile financiare, de care aceştia într-adevăr au nevoie şi pe care le înţeleg.

24. Pe termen lung, principala provocare pentru autorităţi va fi gestionarea integrării Republicii Moldova în piaţa unică a serviciilor financiare din UE ca parte componentă a Acordului sugerat de Comerţ Liber (ACL), semnat cu Uniunea Europeană în cadrul Politicii Europene de Vecinătate. În prezent, Comisia Europeană realizează un studiu de fezabilitate al ACL sugerat, care va viza patru libertăţi – ale bunurilor, serviciilor, capitalului şi forţei de muncă. Ulterior finalizării studiului de fezabilitate, preconizată pentru mijlocul anului 2009, vor demara negocierile ACL între Uniunea Europeană şi Guvernul Republicii Moldova. Integrarea sectorului financiar din Moldova în piaţa unică a serviciilor financiare a UE se va confrunta cu trei provocări fundamentale: (i) aproximarea legilor şi reglementărilor din sectorul financiar al Moldovei cu directivele UE pentru sectorul financiar; (ii) recunoaştere mutuală dintre reglementatorii din sectorul financiar din Moldova şi omologii săi din statele membre ale UE; precum şi (iii) adaptarea la competiţie a participanţilor de pe pieţele de desfacere în cadrul unei singure pieţe.





Yüklə 0,62 Mb.

Dostları ilə paylaş:
1   2   3   4   5   6   7   8   9   10   ...   24




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2022
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə