Cuprins Sumar executiv IV Crearea bazei pentru o creştere economică durabilă şi incluZivă 11

25. Protecţia socială

Asistenţa socială, servicii sociale şi asigurarea de şomaj

Context

Moldovenii beneficiază de un sistem sofisticat de protecţie socială, inclusiv un sistem de asistenţă socială moştenit de la Uniunea Sovietică. Sistemul de servicii sociale pentru persoanele vulnerabile este excesiv de fragmentat şi se bazează excesiv pe instituţiile rezidenţiale. Programul de asigurare de şomaj al Moldovei cuprinde lucrătorii angajaţi în sectorul formal non-agricol. În ultimii ani, Moldova nu a implementat lucrări publice pentru a absorbi muncitorii şomeri. Totuşi, Fondul de Investiţii Sociale stimulează ocuparea forţei de muncă prin reabilitarea infrastructurii la scară mică în satele şi oraşele mici. O notă de politici separată va aborda problemele cu care se confruntă sistemul de pensii relativ mare.

Provocările principale

Asistenţa socială

Moldova a alocat 1,8 la sută din PIB în 2007 cheltuielilor pentru programe de asistenţă socială. Acest procent este puţin mare decât media regională pentru ţările din regiunea Europa de Est şi Asia Centrală - între Rusia şi Armenia. Mai mult decât atât, acest procent este mai mare comparativ cu majoritatea ţărilor cu venituri mici (Figura 1).

Fragmentarea sistemului de asistenta sociala limitează impactul acestor programe asupra bunăstării beneficiarilor săi. Există mai mult de 13 programe de asistenţă socială, iar în 2007 transferul mediu pe cap de locuitor pentru beneficiarii de asistenţă socială a fost de doar aproximativ 40 de lei ce reprezintă doar 3,2 procente din cheltuielile beneficiarilor.

Provocarea este de a oferi asistenţă în mod eficient celor mai sărace familii. Cât priveşte acoperirea, mai puţin de o jumătate de oameni din cele mai sărace două chintile (40 la sută) ale distribuţiei cheltuielilor de consum au primit vre-un ajutor social în 2007. Mai mult decât atât, oamenii din cele mai sărace două chintile au primit mai puţin de 40 la sută din valoarea totală a asistenţei sociale. Aceasta înseamnă că mai mult de 60 de procente din plăţile de asistenţă socială se scurg către chintilele mijlocii şi bogate astfel încât aceste plăţi sunt regresive.

1,8 procente

2,5 procente

-

0.50

1.00

1.50

2.00

2.50

3.00

3.50

4.00

4.50

5.00

Tadjikistan

Azerbaidjan

Turcia

Georgia

Polonia

Albania

Kazakhstan

România

Serbia

Kosovo

Kîrgîzstan

Bulgaria

Lituania

Belarus

Estonia

Letonia

Armenia

Moldova

Rusia

Macedonia

Muntenegru

Uzbekistan

OCED

Ucraina

Ungaria

Bosnia

-

…

Croaţia

Figura 1. Cheltuielile publice pentru asistenţa socială: cota din PIB

(în procente)

Servicii sociale

Moldova oferă servicii pentru grupurile vulnerabile, cum ar fi persoanele cu handicap, orfani, copii abandonaţi şi persoanele în vârstă. Instituţiile rezidenţiale prestează uneori servicii de calitate proastă şi primesc rezidenţi care ar fi putut plasaţi în comunitatea lor. Aceasta duce la cheltuieli ineficiente din fondurile limitate alocate pentru servicii sociale. În plus, salariile mici şi lipsa de pregătire repetată complică posibilitatea angajării, motivării şi reţinerii unui personal de calitate. Provocarea este de a utiliza în mod eficient fondurile alocate serviciilor pentru a îmbunătăţi impactul asupra persoanelor vulnerabile prin menţinerea lor în casele lor proprii sau cel puţin în comunităţile lor ori de câte ori este posibil.

Asigurarea de şomaj

Muncitorii din sectorul oficial care au primit salarii pentru 12 din ultimele 24 de luni de şomaj şi care şi-au pierdut locurile de muncă din motive economice sunt eligibili pentru asigurarea de şomaj. Pentru a beneficia de prestaţii, şomerii trebuie să demonstreze că un au nici un venit, trebuie să se înregistreze la un oficiu de ocupare a forţei de muncă şi să fie dispuşi să lucreze. Mulţi şomeri trebuie să se conformeze unei cerinţe de aşteptare înainte de a primi beneficiul. Dacă şomerul a fost angajat anterior pe o perioadă de până la 5 ani, beneficiul este în valoare de 50 la sută din salariul mediu naţional şi este plătit pentru o perioadă de maximum 6 luni; suma beneficiului creşte în dependenţă de experienţa de muncă până la 60 la sută din salariul mediu plătit pe o perioadă de 12 luni.

Lucrări publice

Moldova poate redobândi unele beneficii în urma crizei economice şi financiare prin mobilizarea şomerilor şi populaţiei inactive să participe la lucrări publice. Provocarea este de a identifica lucrări publice care ar avea beneficii mari de dezvoltare pe termen lung şi care să implice de asemenea diferite grupuri. Limitările în creditarea sectorului de construcţie atât intern cât şi cel extern va duce la creşterea numărului de muncitori calificaţi din construcţie în Moldova. În acelaşi timp, tinerii se vor confrunta cu dificultăţi mai mari în obţinerea unor locuri de muncă în Moldova sau în afara ţării.

Recomandări în aspect de politici

Asistenţa socială

Este nevoie de un echilibru între acţiunile de protecţie a celor săraci în timpul crizei şi reforme structurale pentru a consolida sistemul de protecţie socială pe termen mediu. Având acest scop în vedere, strategiile de reformă a asistenţei sociale Moldova trebuie să se axeze asupra patru domenii de acţiuni prioritare:

Punerea în aplicare şi extinderea noului program de asistenţă socială direcţionat. După cum s-a menţionat mai sus, o mică parte din beneficiile existente, de fapt, ajung la cei săraci şi grupurile cu venituri mai mici. Pentru o mai bună direcţionare, Guvernul Republicii Moldova a adoptat în 2008 o lege prin care se instituie un program nou de asistenţă socială direcţionat. Guvernul a identificat mai mulţi beneficiari şi a început să efectueze transferurile. Odată cu consolidarea mecanismului de direcţionare, Guvernul ar trebui să ia în considerare posibilitatea de adaptare a acestui instrument pentru direcţionarea altor beneficii bazate pe necesităţi.

Consolidarea sau eliminarea programelor existente. Din cauza fragmentării programelor de asistenţă socială, bugetul disponibil permite acestui nou program să plătească un beneficiu egal cu venitul minim garantat (VMG) în sumă de 430 de lei pe lună. Resurse suplimentare ar putea fi puse la dispoziţie în cazul consolidării, eliminării sau fuzionării programelor existente ne-direcţionate cu programul nou direcţionat. Un candidat posibil pentru consolidare ar fi programul existent de compensaţii nominative care este ineficient şi direcţionat prost.

Îmbunătăţirea coordonării programelor şi administrării beneficiilor. Sunt necesare eforturi suplimentare pentru a îmbunătăţi, moderniza, consolida registrul beneficiarilor pentru multitudinea de programe de asistenţă socială, precum şi pentru consolidarea mecanismelor de supraveghere şi control. Un registru unificat, automatizat poate contribui substanţial la reducerea duplicărilor, erorilor şi ineficienţelor asociate cu administrarea a mai multe programe. Este nevoie şi de alte instrumente pentru a consolida supravegherea şi controlul (cum ar fi verificări încrucişate interne şi externe, controalele la faţa locului, audite operaţionale şi financiare) pentru a facilita detectarea, remedierea şi minimalizarea fraudelor şi erorilor. Unele îmbunătăţiri în administrarea prestaţiilor sunt sprijinite prin intermediul proiectului de Servicii în sănătate şi asistenţă socială finanţat de către Banca Mondială şi astfel de eforturi trebuie să continue.

Protecţia celor săraci de reducerile bugetare în situaţii de criză. Programul nou-introdus de asistenţă socială direcţionată ar putea servi Guvernului ca un instrument important pentru compensarea efectelor negative ale crizei mondiale financiare şi economice asupra moldovenilor săraci. Gospodăriile însărăcite ar putea aplica la Ministerul Protecţiei Sociale pentru prestaţii. În cazul disponibilităţii resurselor, Guvernul ar putea mări suma transferului direcţionat pentru toţi beneficiarii săraci pentru o perioadă de unul sau doi ani până va trece criza.

Servicii sociale

Guvernul trebuie să implementeze programul său de creare a unui sistem integrat de servicii sociale elaborat în 2008. Programul va oferi îngrijire persoanelor care locuiesc acasă sau în centre mici comunitare. Programul pune accentul pe integrarea serviciilor fragmentate, crearea unui sistem de referinţă către sistemul de îngrijire regional şi central, precum şi eliminarea lacunelor în acoperirea beneficiarilor. Conceptul se bazează pe prestarea unor servicii anticipate de prevenire şi intervenţie astfel încât condiţiile să nu se agraveze până la momentul când abordarea lor va deveni mai costisitoare.

Asigurarea de şomaj

Acest sistem nu acoperă sectorul agricol şi sectorul urban informal, precum şi lucrătorii migranţi care se întorc acasă şi care vor suferi în urma unei creşteri negative economice. Prin urmare, sistemul de asigurări de şomaj ar fi un instrument ineficace de răspuns în situaţie de criză.

Lucrări publice

Pentru a absorbi muncitorii calificaţi din construcţii ce se reîntorc în ţară, Guvernul ar putea accelera investiţiile publice planificate în spitale, şcoli, drumuri, sisteme de alimentare cu apă, gestionarea dezastrelor naturale, precum şi altă infrastructură prioritară. Acest lucru ar necesita o planificarea atentă pentru a se asigura că, de exemplu, şcolile şi spitalele ne-utilizate nu vor fi reabilitate şi de asemenea pentru a stabili rapid, dar corect procedurile de achiziţii publice. Fondul de Investiţii Sociale a demonstrat capacitatea de a absorbi forţă de muncă calificată din sectorul de construcţii la lucrări civile pe scară mică efectuate în satele şi oraşele mici. În plus, Fondul de Investiţii Sociale are o experienţă pozitivă în proceduri de achiziţii rapide şi corecte.

Pentru a absorbi tineretul, Guvernul ar putea sprijini un program care investeşte în educaţia dezvoltarea deprinderilor tinerilor care i-ar mobiliza pentru sport şi lucrări publice adecvate. De exemplu, angajarea tineretului ar putea fi efectuată prin implementarea unor "proiecte verzi", cum ar fi plantarea fâşiilor de copaci, prevenirea eroziunii solului şi participarea la proiecte de gestionare a dezastrelor naturale. Formarea abilităţilor ar putea ajuta tinerilor să obţină informaţii despre piaţa forţei de muncă, despre riscurile cu care se confruntă migranţii şi chiar şi în domenii, cum ar fi bolile sexual transmisibile, alcoolism şi abuzul de droguri, precum şi soluţionarea conflictelor. Componentă de educaţie ar putea contribui la îmbunătăţirea curriculum-ului învăţământului gimnazial şi licean.