Curs de formare a instructorilor sportivi



Yüklə 445 b.
tarix03.04.2018
ölçüsü445 b.
#46773


Curs de formare a instructorilor sportivi

  • Curs de formare a instructorilor sportivi

  • CULTURA ORGANIZAŢIONALĂ ŞI CULTURA MANAGERIALĂ

  • Dr. Arthur HOFFMANN

  • Director General

  • AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU SPORT


Normele comportamentale reprezintă o formă de manifestare a culturii organizaţionale.

  • Normele comportamentale reprezintă o formă de manifestare a culturii organizaţionale.

  • Normele formale se referă la reglementări oficiale privind organizarea şi funcţionarea, descrierea posturilor, regulamentul de ordine interioară etc. Ele conţin reglementări referitoare la relaţiile de muncă (subordonare, coordonare), circuitul informaţional, recompense şi sancţiuni.

  • Normele informale, altă categorie de norme comportamentale, sunt importante chiar dacă nu sunt conţinute într-un document.

  • Normele informale conturează comportamentul în relaţiile interumane cu ocazia unor evenimente sociale, religioase, importante pentru organizaţie în ansamblu sau pentru fiecare dintre membrii acesteia: aniversări, promovări, pensionări, sărbători religioase, căsătorii, naşterea unui copil; ele conţin nuanţe noi ale relaţiilor dintre şefi şi subordonaţi.

  • Cele două categorii de norme organizaţionale – formală şi informală – se manifestă alternativ într-o interrelaţie permanentă.



Ritualurile şi ceremoniile se află în strânsă relaţie cu normele comportamentale într-o organizaţie şi reprezintă modalitatea de a marca evenimentele importante printr-o planificare şi descriere a modului de desfăşurare adecvate.

  • Ritualurile şi ceremoniile se află în strânsă relaţie cu normele comportamentale într-o organizaţie şi reprezintă modalitatea de a marca evenimentele importante printr-o planificare şi descriere a modului de desfăşurare adecvate.

  • Un ritual reprezintă un set de acţiuni planificate, cu conţinut dramatic, prin care se dă expresie culturală anumitor valori organizaţionale, în vederea fortificării lor în cadrul organizaţiei” [Niculescu O., Verbancu I., 2001, p.286]). Ritualurile se pot finaliza, într-un cadru relaxat, uneori festiv, prin ceremonii.

  • Ceremonia reprezintă un montaj artistic de grup mai mult sau mai puţin informal, al cărui mod de desfăşurare s-a conturat în timp şi care, prin apelarea la motivaţii pozitive, îşi propune să sublinieze şi să promoveze anumite valori şi comportamente organizaţionale” (idem).



Tipuri de ritualuri (Harison Trice şi Janice Bayer) [Niculescu O., Verbancu I., 2001])

  • Tipuri de ritualuri (Harison Trice şi Janice Bayer) [Niculescu O., Verbancu I., 2001])

  • a) de pasaj – schimbarea postului, rolului, statutului, avansări;

  • b) de degradare – pierderea puterii, poziţiei, concedierea;

  • c) de împlinire (performanţă) – evidenţierea performanţelor, acordarea recompenselor, premiilor;

  • d) de reînnoire – programe de dezvoltare profesională a specialiştilor, managerilor, finalizate în mod festiv;

  • e) de reducere a conflictelor – negocieri şi acorduri între părţi cu interese divergente, finalizate festiv;

  • f) de integrare – sărbătorire în grup a unor evenimente religioase sau din viaţa personală.



Statuturile şi rolurile

  • Statuturile şi rolurile se află la „intersecţia dintre cultura organizaţională – individ – colectivitate şi sistemul organizatoric”, şi le influenţează pe fiecare. În mod concret statutul reflectă „deferenţa” arătată unei persoane de cei din jur.

  • “Statutul se referă la poziţie şi prestigiu pe care un salariat îl are în cadrul organizaţiei, aşa cum sunt ele percepute, de regulă, de către componenţii săi” [Nicolescu O., Verbancu I., 2001, p.287].

  • Rolurile reprezintă „expresia pragmatică a statutului unei persoane” (idem). Leadership-ul se sprijină pe statuturi puternice şi roluri pe măsură.



Statuturile şi rolurile

  • Statutul unui membru al organizaţiei include trei componente :

  • a) funcţională - referitoare la profesia şi tipul de activitate realizat; profesiile cu grad superior de calificare au un statut funcţional mai ridicat;

  • b) ierarhică - referitoare la postul ocupat şi responsabilităţile pe care acesta le presupune;

  • c) personală (informală) - referitoare la calităţile şi cunoştinţele personale.

  • Statutele înalte asigură deţinătorilor (managerilor) condiţii superioare de muncă: maşină de serviciu, birou separat, consilieri, secretară, telefon mobil de serviciu etc.



Istorioarele şi miturile organizaţionale

  • Istorioarele şi miturile oferă modele de comportament pentru membrii organizaţiei.

  • „În esenţă, istorioarele relatează o succesiune de evenimente desfăşurate în organizaţie la un moment dat, ce prezintă un sens simbolic prin abordarea şi soluţionarea situaţiilor umane cu implicaţii majore pentru salariaţi şi/sau organizaţie”(idem).

  • „Miturile sunt un tip de istorioară organizaţională caracterizate prin aceea că se referă, de regulă, la conducători de prestigiu de nivel superior ai organizatiei, situaţia relatată s-a derulat cu mai mult timp în urmă, iar gradul său de repetare şi acceptare de către salariaţi este foarte mare” (idem, p.289).

















Militarii şi funcţionarii publici cu statut special

  • Militarii şi funcţionarii publici cu statut special reprezintă o pondere semnificativă în organizarea sistemului naţional de educaţie fizică şi sport, activând:

    • - în cadrul diferitelor activităţi: educaţia fizică militară, sportul pentru toţi, sportul de performanţă;
    • - în structuri sportive şi ale administraţiei publice cu atribuţii specifice;
    • - ca personal (de specialitate): profesori, antrenori, instructori, medici, sportivi, organizatori, manageri etc.
  • Aceste categorii sunt supuse, pe de o parte, normelor organizaţionale specifice domeniului militar (legi, regulamente, coduri deontologice), Statutului poliţistului şi Codului etic al lucrătorului din Ministerul de Interne ca funcţionari publici cu statut special, iar pe de altă parte, legislaţiei şi normelor organizaţionale specifice domeniului educaţiei fizice şi sportului.

  • Specificul managementului în armată şi poliţie reiese din caracteristica organizatorică de activitate militară şi funcţie publică cu statut special.

  • Aceştia depun un jurământ de credinţă şi sunt animaţi de devize comparabile cu cele olimpice.



Militarii şi funcţionarii publici cu statut special

  • Modelul ofiţerului este reprezentativ pentru celelalte categorii de militari.

  • Profesia de ofiţer presupune roluri diferite, susţinute de funcţii specifice fiecărui rol.

  • Funcţia de exprimare şi integrare socială - reprezintă sinteza raţionalităţii, sociabilităţii, civismului, patriotismului şi capacităţii de „parteneriat” în acţiunile externe.

  • Funcţia de luptător reprezintă percepţia ofiţerului în acţiunea de luptă, în contact nemijlocit cu inamicul şi în condiţiile utilizării armamentului individual, chiar dacă în condiţiile războiului modern situaţiile de contact direct cu inamicul scad.

  • Funcţia de specialist în armă - în relaţie cu funcţia anterioară, înregistrează o creştere în complexitate a tehnicii şi accentuarea de divizare prin specializare a profesiei militare.

  • Funcţia de educator - este esenţială în constituirea colectivităţilor militare potrivit normelor de eficienţă şi pentru formarea personalităţii tinerilor militari.

  • Funcţia de conducător - în cadrul acţiunilor militare şi al colectivităţilor umane, se află în strânsă legătură cu celelalte funcţii şi asociază conducerea cu execuţia.



Militarii şi funcţionarii publici cu statut special

  • Setul funcţiilor, derivate din roluri, se exprimă în competenţele ofiţerului: de ofiţer-cetăţean, de luptător, de specialist în armă, de educator, de conducător de oameni sau organizaţii militare.

  • Competenţele ofiţerului sunt interdependente.

  • Relaţia strânsă între funcţiile ofiţerului reflectă caracterul integrator al competenţei de conducător militar.

  • Funcţia de luptător este legată de cea de conducător al grupului de luptători.

  • Funcţia de specialist în armă se corelează cu cea de proiectant, instructor şi conducător.

  • Funcţiile de luptător şi specialist în armă sunt legate de funcţia de conducător al grupului de luptători şi de utilizator al tehnicii militare, în timp ce funcţia de conducător este legată de cea a conducerii organizaţiilor (unităţilor) şi a educaţiei militare.





COMPARAŢIE PSIHOSOCIOLOGICĂ ÎNTRE SPORTIV ŞI MILITAR / FUNCŢIONAR PUBLIC CU STATUT SPECIAL

  • COMPARAŢIE PSIHOSOCIOLOGICĂ ÎNTRE SPORTIV ŞI MILITAR / FUNCŢIONAR PUBLIC CU STATUT SPECIAL

  • (A. Hoffmann, 1994, 2000, adaptare după M. Epuran)





Trăsături de personalitate ale cadrelor militare permanente

  • Trăsături pozitive de personalitate , ce ar trebui să caracterizeze îndeosebi cadrele militare permanente

  • (Cf. Voicu, C, Sandu, F, (coordonatori) : Managementul organizaţional în domeniul ordinii publice, vol. 1 şi 2, Ministerul de Interne, Bucureşti, 2001)

  • Aceste trăsături pot fi grupate potrivit multor criterii, printre care cel mai la îndemână este cel al marilor compartimente ale persoanei privite din punct de vedere fizic, intelectual şi psihomoral, cu accent deosebit pe cele de ordin caracterial.

  • Aşadar:



Trăsături de personalitate ale cadrelor militare permanente

  • *patriotismul * capacitatea (curajul) de a decide * disciplina intelectuală * capacitatea de a muncii independent * neutralitatea politică* capacitatea de a muncii în condiţii fluide, cu treceri rapide de la o problemă (situaţie) la alta * rezistenţa şi stabilitatea psihică *capacitatea de autocontrol* asumarea răspunderii pentru urmările deciziilor adoptate * capacitatea de a-şi reveni repede după eşecuri *demnitate, respect de sine * generozitatea * capacitatea intelectuală (înţelegere, memorare, reproducere fidelă), de cuprindere, de corelare, de judecată temeinică * dacă ţine seama de recomandări * gândire logică, concisă, concretă, speculativă



Trăsături de personalitate ale cadrelor militare permanente

  • * cunoaşterea a două limbi străine de largă circulaţie * conformarea la normele legale şi la cele regulamentare (disciplină, legalitate) * identificarea cu profesia (pasiune, dorinţă de afirmare) * cinste, corectitudine, rezistenţa la tentaţii materiale, hedonistice * absenţa viciilor şi a deprinderilor de viaţă şi de muncă negative * capacitatea de autocorectare * atitudine corectă faţă de familie * comunicativitatea * capacitatea de a păstra secrete * aspectul exterior agreabil, ţinuta militară ireproşabilă * pricepere de a-si alege colaboratorii * lipsa obezităţii * atitudinea pozitivă faţă de sport, de mişcare, de pregătirea fizică * preocuparea pentru perfecţionarea propriei pregătiri * modestia



Trăsături de personalitate ale cadrelor militare permanente

  • * modestia * capacitatea de a se impune * menţinerea bunei dispoziţii în condiţii de trai dificil * atitudinea armonioasă faţă de munca de teren şi de birou * bun cunoscător de oameni * corectitudinea în aprecierea subordonaţilor *disponibilitatea de a se oferi voluntar pentru misiuni dificile, neobligatorii * curajul propriilor opinii * disponibilitatea de a sări în ajutorul camarazilor aflaţi în situaţii grele * să nu se considere nedreptăţit, persecutat, nerealizat, ratat * calmul, stăpânirea de sine, autocontrolul emoţional * încredere în sine * curajul de a înfrunta pericole fizice şi morale * spirit de ordine * dacă îşi ajută şefii cu modestie sau afişat ostentativ, urmărind recompense imediate



Trăsături de personalitate ale cadrelor militare permanente

  • *dacă se exprimă politicos, corect, civilizat, faţă de subordonaţi * dacă redactează cu uşurinţă documente grafice şi sub formă de text * dacă este expeditiv, operativ * dacă întruneşte calităţi de bun pedagog * dacă are calităţi de lider informal şi, în acest caz, dacă este orientat pozitiv sau negativ * dacă se sustrage de la misiuni dificile, solicitante, periculoase * dacă aspiră spre standarde ridicate (de grup, personale) *dacă este rezistent la solicitări intense fizice, nervoase, morale * dacă nu demobilizează cu uşurinţă * dacă este ranchiunos, invidios, răzbunător * dacă este perseverent * dacă este adeptul stilului de muncă autoritar excesiv, ponderat sau libertin



Trăsături de personalitate ale cadrelor militare permanente

  • * dacă este exigent din convingere cu subordonaţii (aderă sincer la valorile militare sau din obligaţie exterioară?)*dacă manifestă preocupare pentru condiţiile de viaţă ale subordonaţilor * dacă dovedeşte grijă faţă de bunurile din înzestrare * dacă se preocupă de motivarea subordonaţilor * dacă are capacitatea de a reacţiona raţional * dacă este carierist, deschis, sincer, onest * dacă are simţul umorului * dacă aspiraţiile sunt corelate cu aptitudinile * dacă foloseşte corect recompensele şi sancţiunile * dacă se autoapreciază corect * dacă a fost recompensat ori sancţionat şi pentru ce gen de merite sau abateri * dacă este mai apt pentru muncă creatoare sau pentru activităţi de rutină



Trăsături de personalitate ale cadrelor militare permanente

  • * dacă îi place să lucreze în echipă. Este cooperant, tolerant ? * are aptitudini pentru latura administrativ – gospodărească a comenzii ? * are aptitudini de conducere ? * are prezenţă de spirit, rapiditate în reacţie? * are curajul răspunderii ? *dacă îi place să lucreze planificat, cu perspectivă * dacă are calităţi empatice *este caracterizat de autodisciplină, este acesta liber consimţită sau e resimţită ca o obligaţie apăsătoare ? * dacă este sobru, obiectiv, consecvent, prevăzător * are capacitate organizatorică, spirit de iniţiativă ? * dacă manifestă integritate morală



Trăsături de personalitate ale cadrelor militare permanente

  • * dacă păstrează contactul cu subordonaţii * să nu se intimideze când vorbeşte în faţa unei mulţimi * dacă manifestă curiozitate intelectuală cu diapazon larg sau are o viziune îngustă asupra vieţii * urmăreşte să avanseze bazându-se pe propriile eforturi sau recurge la relaţii ? * duce o viaţă cumpătată, sobră ?



Personalul medical

  • Personalul medical reprezintă o entitate importantă a sistemului de educaţie fizică şi sport.

  • Principalele teme ale codului de etică medicală [Mihaela Miroiu, 2001, p.135] se referă la:

  • a) subiecte care privesc relaţia între pacient şi corpul medical:

    • - paternalismul: cine decide ce e în interesul pacientului în cazul unui dezacord între pacient şi doctorul său?
    • - confidenţialitatea;
    • - onestitatea şi înşelăciunea;
    • - deciziile medicale în cazul pacienţilor cu o autonomie incompletă sau deficitară.
  • b) subiecte privind viaţa şi moartea:

    • - justificarea avortului;
    • - îngrijirea unui pacient care preferă moartea;
    • - pacienţii în „stare vegetativă”.
  • c) subiecte privind interesele pacientului şi interesele celorlalţi:

    • - prioritatea unui pacient faţă de altul;
    • - cercetările medicale în interesul pacienţilor;
    • - „practica” în învăţământul medical şi interesele pacienţilor.


Personalul medical

  • Convenţia pentru protecţia drepturilor omului şi a demnităţii fiinţei umane cu privire la aplicarea biologiei şi medicinii – tratat european semnat de România, în 1997, precizează responsabilităţile etice ale corpului medical, în concordanţă cu respectarea demnităţii umane [Mihaela Miroiu, 2001, p.138]:

  • a) prioritatea fiinţei umane - interesele şi bunăstarea fiinţei umane trebuie să prevaleze asupra intereselor societăţii sau a ştiinţei; b) accesul echitabil la îngrijirea sănătăţii; c) nediscriminarea; d) consimţământul; e) viaţa privată şi dreptul la informare; f) responsabilităţi privind prelevarea de organe; g) respectul faţă de colegi; h) competenţă.



Mass-media

  • Ca demers normativ, etica are rolul de a orienta pozitiv.

  • Între cele două tipuri de etici, abordarea standard care nu se concentrează pe cazuri dramatice şi etici pentru situaţii complicate, mass-media o preferă pe cea de-a doua, „căutând mai degrabă senzaţionalul, scandalosul, pe care îl consideră mai gustat de public, mai ales când convingerea jurnaliştilor este aceea că tot ce nu e scandalos nu este ştire” [Airaksinen, citat de Mihaela Miroiu, 2001, p.54].

  • Temele etice în deontologia jurnaliştilor [Mihaela Miroiu, 2001, p.123, prelucrate după Black, 1999], sunt:

  • - Căutarea adevărului şi relatarea lui.

  • - Minimalizarea efectelor dăunătoare.

  • - Independenţa jurnalistului.

  • - Responsabilitatea.



Mass-media

  • Etica informaţiei şi comunicării se caracterizează prin următoarele orientări majore [Schramm, citat de Mihaela Miroiu, p.120]:

  • a) instrument de informare a politicii de stat, care, în special, în cazul sistemelor dictatoriale (partid unic), promovează ceea ce corespunde intereselor politicii de stat;

  • b) doctrina libertariană proclamă o libertate absolută a comunicării, exprimarea fiind liberă de orice constrângere. Intervenţia oricărei forme de autoritate în media este considerată o limitare a libertăţii de exprimare, aspectele etice referindu-se doar la statutul profesionistului care „ar consta în respectarea absolută a libertăţii de exprimare”;

  • c) doctrina liberală asociază dreptul de liberă exprimare cu „norme formulate în coduri stabilite de profesionişti”, dar fără intervenţia statului, solicitând accesul la toate informaţiile publice şi utilizarea tuturor mijloacelor şi formelor tehnice de comunicare;

  • d) doctrina responsabilităţii sociale este cel mai frecvent întâlnită, pe fondul „asumării responsabilităţii faţă de publicul căruia i se adresează profesionistul din mass-media”; şi în acest caz este respinsă intervenţia statului.



Sportivii

  • Sportivii reprezintă acea categorie de participanţi, care desfăşoară o „activitate de întrecere, constituită dintr-un ansamblu de acţiuni motrice diferenţiate pe ramuri de sport, desfăşurată într-un cadru instituţional sau independent, prin care se caută perfecţionarea posibilităţilor morfo-funcţionale şi psihice, concretizate în performanţe obţinute în competiţii, ca: record, depăşire proprie sau a partenerilor” [adaptare după Dragnea A., coordonator, p.14, 2002].

  • Practicarea sportului se poate realiza în cadrul următoarelor domenii (idem, p.14):

  • a) sportul pentru toţi - diferite programe care includ sportul de întreţinere, sportul în timpul liber, în familie, pentru persoane aflate în condiţii speciale, pentru vârstnici;

  • b) sportul de performanţă - discipline consacrate, cu probe olimpice şi neolimpice; sporturi extreme;

  • c) sportul adaptat - adecvat cerinţelor diferitelor tipuri de deficienţe.



Sportivii

  • Sportivii de performanţă sunt persoanele legitimate la un club sportiv, incluse în mod sistematic şi organizat într-un proces de selecţie, de pregătire şi competiţional, în scopul îmbunătăţirii performanţelor, a recordurilor şi obţinerii victoriei.

  • Sportivii de performanţă pot fi amatori sau profesionişti :

  • Sportivul amator nu are contract de muncă sau convenţie cu cluburile la care este legitimat, pentru practicarea disciplinei sportive respective.

  • Sportivul profesionist are încheiat un contract de muncă sau o convenţie în condiţiile Codului civil cu clubul sportiv la care este legitimat şi deţine licenţă de sportiv profesionist, obţinută în concordanţă cu prevederile statutului şi regulamentele federaţiei sportive naţionale respective.



Antrenorii

  • Antrenorii – formaţi în condiţiile legii, îşi desfăşoară activitatea de selecţie, pregătire şi participare în competiţie a sportivilor, în cadrul secţiilor cluburilor sportive şi/sau la nivelul loturilor naţionale şi olimpice, în conformitate cu statutul antrenorilor, regulamentele federaţiilor sportive naţionale, regulamentele de organizare şi funcţionare a cluburilor sportive precum şi cu statutul profesional corespondent domeniului (instituţiei) care patronează clubul sportiv (privat, militar, învăţământ etc).

  • Formarea antrenorului se realizează în următoarele instituţii acreditate sau autorizate: şcolile postliceale de antrenori, instituţiile de învăţământ superior.

  • Ocupaţia de antrenor este atestată cu carnetul de antrenor, obţinut pe baza diplomei de licenţă, a diplomei de absolvire sau a certificatului de absolvire, după caz, şi de clasifică în 5 categorii.



Arbitrii şi judecătorii sportivi

  • Arbitrii şi judecătorii sportivi – persoane oficiale, calificate să asigure respectarea regulamentelor de către sportivi, antrenori, alţi oficiali şi spectatori, în timpul desfăşurării competiţiilor.

  • Calitatea de arbitru se obţine în condiţiile stabilite de regulamentele federaţiilor sportive naţionale.



Voluntarii reprezintă o pondere semnificativă între participanţii la activităţile de educaţie fizică şi sport.

  • Voluntarii reprezintă o pondere semnificativă între participanţii la activităţile de educaţie fizică şi sport.

  • Voluntarii sunt prezenţi în comisii, colegii şi colective ad-hoc sportive, asociaţii şi cluburi sportive, asociaţii judeţene pe ramură de sport, federaţiile sportive, dar şi în unele consilii consultative ale instituţiilor administraţiei centrale şi locale, cu atribuţii în domeniul educaţiei fizice şi sportului.

  • Personalul voluntar se implică profesional şi exigent în acţiunile şi activităţile pentru care îşi oferă serviciile.

  • Majoritatea activităţilor în care sunt implicaţi voluntarii au caracter oficial sau sunt de interes public, responsabilitatea fiind maximă.

  • În aceste condiţii, apariţia şi punerea în aplicare a Legii voluntariatului se impunea cu necesitate.



Legea voluntariatului fundamentează următoarele principii pe care le promovează în practica managerială:

  • Legea voluntariatului fundamentează următoarele principii pe care le promovează în practica managerială:

  • a) participarea ca voluntar, pe baza consimţământului liber exprimat;

  • b) implicarea activă a voluntarului în viaţa comunităţii;

  • c) desfăşurarea voluntariatului cu excluderea oricărei contraprestaţii materiale din partea beneficiarului activităţii;

  • d) recrutarea voluntarilor pe baza egalităţii şanselor, fără nici un fel de discriminări.

  • Jocurile Olimpice şi Paralimpice, ca model competiţional şi cultural, oferă şi modelul voluntarului privind selecţia şi comportamentul.



Condiţii minime şi calităţi speciale :

  • Condiţii minime şi calităţi speciale :

  •  dedicaţie totală succesului Jocurilor;

  •  capacitatea de a oferi clienţilor un standard înalt al serviciilor;

  •  atitudine prietenoasă şi pozitivă;

  •  capacitatea de a vorbi şi de a scrie în limba engleză şi în altă limbă oficială, utilizată de delegaţiile comitetelor naţionale olimpice, participante;

  •  disponibilitatea de a participa la sesiuni de pregătire, începând cu anul preolimpic;



Condiţiile minime şi calităţile speciale solicitate unui voluntar pentru Jocurile Olimpice şi/sau Paralimpice sunt:

  • Condiţiile minime şi calităţile speciale solicitate unui voluntar pentru Jocurile Olimpice şi/sau Paralimpice sunt:

  •  disponibilitatea de a lucra pe perioada desfăşurării jocurilor Olimpice, minimum 8 ore pe zi;

  •  absenţa antecedentelor penale;

  •  acordul de a îmbrăca uniforma Olimpică şi/sau Paralimpică oficială;

  •  obligaţia de a călători şi a locui temporar în oraşul care găzduieşte jocurile olimpice sau în împrejurimi;

  •  vârsta minimă 18 ani la momentul organizării jocurilor.



Tipuri de îndatoriri îndeplinite de voluntari la Jocurile Olimpice şi/sau Paralimpice:

  • Tipuri de îndatoriri îndeplinite de voluntari la Jocurile Olimpice şi/sau Paralimpice:

  • monitorizarea intrărilor; verificarea permiselor; administraţie; servicii pentru sportivi şi pentru oficiali; teste antidoping pentru sportivi; operarea comunicaţiilor; conducerea autovehiculelor; servicii de întâmpinare a participanţilor; specialişti în limbi străine; logistică; servicii de medicină-sănătate; asistenţi ai Comitetelor Olimpice/Paralimpice Naţionale; operaţiuni de presă; informare publică; servicii pentru spectatori; tehnologie; vânzare de bilete; transport; diferite servicii pe stadion, săli, bazine şi alte baze sportive pentru competiţie şi antrenament; servicii poştale, servicii religioase.



Voluntarii vor beneficia gratuit de uniforme oficiale, transportul public sau special, masă şi cazare.

  • Voluntarii vor beneficia gratuit de uniforme oficiale, transportul public sau special, masă şi cazare.

  • Voluntarii vor obţine, la încheierea misiunii, un certificat de voluntar pentru activitatea desfăşurată în cadrul Jocurilor Olimpice şi/sau Paralimpice, pentru ca această experienţă să poată fi, eventual, valorificată în acelaşi cadru sau în alt cadru social.



CAIETUL VOLUNTARULUI

  • CAIETUL VOLUNTARULUI

  • Cap. I . MESAJE

  • Mesajul preşedintelui Comitetului de Organizare

  • Mesajul preşedintelui Federaţiei Internaţionale (corespondente)

  • Mesajul preşedintelui Federaţiei Române (pe ramură de sport)

  • Alte mesaje ale unor personalităţi

  • Cap. II. ISTORIE ŞI REGULAMENTE

  • Istoria disciplinei sportive (ramurii de sport ) respective . Aspecte semnificative

  • Regulamentul disciplinei sportive (ramurii de sport) – naţional

  • Cap. III. INSTRUCŢIUNI PENTRU VOLUNTARI

  • 1. Definirea calităţii de voluntar

  • 2. Contractul de voluntariat (conf. L. voluntariatului, 195/ 2001, cap. II).

  • 3. Activităţi desfăşurate de voluntari:

  • 4 Cerinţe de acces în corpul voluntarilor (selecţia)

  • 5. Reguli de comportament pentru voluntari:

  • 6. Drepturile voluntarului

  • CAP. IV. INFORMATII GENERALE

  • 1. Organigrama comitetului de organizare

  • 2. Adrese şi telefoane utile

  • 3. Informaţii privind facilităţile turistice

  • 4. Programul general

  • 5. Lista participanţilor (delegaţiilor)

  • 6. Lista oficialilor





Mitologia

















Deviza olimpică

  • Deviza olimpică

  • „Citius, Altius, Fortius!”

  • Citius – mai repede – se adresează minţii.

  • Altius – mai sus – se adresează sufletului.

  • Fortus – mai puternic – se adresează corpului.

  • Mintea şi sufletul susţin spiritul olimpic.

  • Aşezată la baza mişcării olimpice, deviza olimpică se referă în egală măsură la sfera psihică şi morală alături de cea fizică, îndemn la autodepăşire, la renunţări şi mari eforturi pentru omul complet, triunitar.







Emblema olimpică

  • Emblema olimpică

  • Emblema olimpică este un desen integrat care asociază cercurile olimpice (simbolul olimpic) unui alt semn distinctiv.







Imnul olimpic

  • Imnul olimpic

  • Imnul olimpic este cel aprobat la a 55 sesiune a C.I.O. de la Tokyo în 1958.



ΟΛΥΜΠΙΑΚΟΣ ΥΜΝΟΣ de Kostis Palamas Αρχαίο Πνεύμ' αθάνατο, αγνέ πατέρα του ωραίου, του μεγάλου και τ'αληθινού, κατέβα, φανερώσου κι άστραψ'εδώ πέρα στην δόξα της δικής σου γης και τ'ουρανού. Στο δρόμο και στο πάλεμα και στο λιθάρι, στων ευγενών Αγώνων λάμψε την ορμή, και με τ' αμάραντο στεφάνωσε κλωνάρι και σιδερένιο πλάσε κι άξιο το κορμί. Κάμποι,βουνά και θάλασσες φέγγουν μαζί σου σαν ένας λευκοπόρφυρος μέγας ναός, και τρέχει στο ναό εδώ, προσκυνητής σου, Αρχαίο Πνεύμ' αθάνατο, κάθε λαός

  • Imnul olimpic



OLYMPIC ANTHEM (lb. engleză) Ancient immortal Spirit, pure father of beauty, of greatness and of truth, descend, reveal yourself as lightning here within the glory of your own earth and sky. At running and wrestling and at throwing illuminate in the noble Games’ momentum, and crown with the unfading branch and make the body worthy and ironlike. Plains, mountains and seas shine with you like a white-and-purple great temple, and hurries at the temple here, your pilgrim every nation, o ancient, immortal Spirit

  • Imnul olimpic



INNO OLIMPICO (lb. italiană) Antico spirito immortale Padre del Bello, del grande e del Vero Appari a noi e risplendi Nella gloria della terra e del cielo Nella corsa, nella lotta en el lancio Delle nobili gare l’imperio esalta Con ramo d’amaranto incorona E il corpo forte e degno modella Campi, montagne e mari con te risplendono Come tempio mestoso bianco porpora E qui pellegrino ogni popolo accorre, Antico spirito immortale.

  • Imnul olimpic





Aprinderea flăcării olimpice cu ocazia Jocurilor Olimpice de la Sydney – 2000

  • Aprinderea flăcării olimpice cu ocazia Jocurilor Olimpice de la Sydney – 2000









Pictograme (Scandinavia , aprox. 1000 î.e.n)

  • Pictograme (Scandinavia , aprox. 1000 î.e.n)



Pictograme (J.O. de iarnă. Lillehammer, 1994)

  • Pictograme (J.O. de iarnă. Lillehammer, 1994)





Pictograme (J.O. de vară. 1964 - 1992)

  • Pictograme (J.O. de vară. 1964 - 1992)



Pictograme (J.O. de vară. Sydney 2000)

  • Pictograme (J.O. de vară. Sydney 2000)






Yüklə 445 b.

Dostları ilə paylaş:




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2022
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə