Curtea de Apel Cluj Decizii relevante


metode diferite de evaluare, cu erori de calcul



Yüklə 1,47 Mb.
səhifə23/25
tarix31.10.2017
ölçüsü1,47 Mb.
1   ...   17   18   19   20   21   22   23   24   25
metode diferite de evaluare, cu erori de calcul.

Concluzia experţilor a fost că, nu rezultă o creştere a valorilor de piaţă pentru terenurile aflate în zona industrială de 9.93 de ori, într-un interval de 1 an şi 5 luni, comparând raportul de evaluare întocmit de inculpatul S.M.T. cu cel al inginerului Ş..

Mai mult, martorul S.G. arată în declaraţia sa din faţa Tribunalului Maramureş, că în perioada în care a întocmit acel raport de evaluare, preţurile terenurilor nu erau bine determinate, întrucât piaţa imobiliară din ... era la început: „Arăt că în perioada 2000-2002, nu pot preciza cu exactitate, am întocmit evaluări ale unor terenuri ce-i aparţineau inculpatului H.I., printre care şi un teren pe str. T., din ..., evaluări care erau necesare pentru acordarea unui credit bancar pentru firma inculpatului. Nu pot preciza valoarea terenului pentru care am întocmit evaluări. În acea perioadă nu exista o piaţă imobiliară stabilizată în ..., aceasta fiind la început. Evaluările terenurilor le făceam în funcţie de ofertele de vânzare cumpărare care circulau prin oraş".

Pe de altă parte, prin rechizitoriu se face referire la un contract încheiat în data de 07 mai 2003, prin care a fost înstrăinat un teren în str. G., la un preţ de 60 euro/mp. Acest contract a fost încheiat la aproape, 2 ani de la evaluarea făcută de expertul S.G. şi este absurd să se compare valorile a două terenuri situate în zone distincte şi mai ales valorile acestor terenuri la date diferite, în condiţiile în care piaţa imobiliară s-a aflat într-o continuă schimbare.

Curtea reţine că susţinerea expertului S.G., pe care se întemeiază rechizitoriul, pentru stabilirea vinovăţiei inculpatului H., este eronată, acest lucru rezultând din concluzia expusă de cei trei experţi evaluatori ai proprietăţii imobiliare, din cuprinsul raportului de expertiză din faţa Curţii din 17 decembrie 2014, care, faţă de întrebarea instanţei: „dacă valoarea de piaţa a terenului deţinut de Primăria ..., la data efectuării schimbului, a fost de 60 euro/mp, dublu fata de cat a stabilit S.M.T.? Deci subevaluat de inculpatul S.M.T.?”, statuează în sensul că : „Valoarea de 60 euro /mp rezultata din contractul autentificat sub numărul 914 din 07.05.2003 invocata prin întrebare este neconcludenta si nerelevanta, deoarece din datele culese de comisia de experţi (douăsprezece comparabile) a rezultat o valoare de piaţa de 13,79 euro /mp pentru suprafaţa de 10 895 mp ( valoarea fără TVA ) pentru terenul de pe strada C.,



Mai mult, aplicând metodologia comparaţiilor de piaţa indicata de Standardele Internaţionale de Evaluare, comisia de trei experţi a constatat ca valoarea de piaţa cea mai probabila si rezonabila a terenului de 10 895 mp este de 13,79 euro /mp la data schimbului, respectiv la 26 mai 2003.

Rezultă astfel, cu puterea evidenţei că în urma schimbului de terenuri între municipalitate şi societatea B.R., nu a rezultat nici un prejudiciu. Acest aspect reiese din raportul de expertiză tehnică judiciară efectuat de către expert B.Z., cu participarea expertului parte S. G. şi completarea la acest raport.

Expertul B.Z. a arătat în faţa Tribunalului Maramureş că terenul situat în str. T. are o valoare de piaţă de 312.458 Eur., terenul situat în str. S. are o valoare de piaţa de 88.087 Eur. iar valoarea totală pentru cele două terenuri în suprafaţă de 32.734 mp este de 400.545 Eur. În ceea ce priveşte terenul situat în str. C., expertul a stabilit o valoare de piaţă de 360.733 Eur. Experta a învederat că terenurile din str. T. şi S. sunt cu 39.812 Eur mai valoroase decât terenul din str. C..

În faţa Curţii, au fost efectuate mai multe expertize tehnice judiciare, din ale căror concluzii a rezultat că, prin acest schimb de terenuri Primăria ... nu a fost prejudiciată, deoarece valorile de piaţă ale terenurilor inculpatului H., sunt mai mari decât cele ale terenului aparţinând Primăriei, din strada C..

Astfel, prin expertiza efectuată de expertul B.V., fila 4 vol.3 Curte, se concluzionează că preţul de circulaţie pentru terenurile situate în ..., strada T. şi S. este de 672.700 euro, iar pentru cel de pe strada C. este de 516.000 euro.

La acest raport de expertiză s-a efectuat un supliment, solicitat de către instanţă, probă ştiinţifică la care au participat experţi parte atât ai inculpatului H. cât şi ai DNA. Concluzia experţilor a fost că, la data schimbului de terenuri, 11 iunie 2003, valoarea de piaţă a celui din strada C., a fost de 19.464.193.800 lei (echivalent 516.000 euro), iar cea a terenurilor de pe str. T. şi S. de 25.370.443.500 lei (echivalent 672.700 euro). Mai mult, experţii au susţinut că nu se poate discuta de o pagubă pentru Primăria ..., cât timp aceasta a primit o suprafaţă de teren echivalentă celei predate, la un raport de schimb corect. De asemenea, valoarea de schimb menţionată în contract, de 17 miliarde lei rezultă implicit din modul prin care Consiliul local a aprobat schimbul prin HCL 297 din 26 mai 2003, nefiind de acord cu plata sultei, ci cu un raport de schimb de 1 la 3. Consiliul local a hotărât că valoarea terenului din strada C. este egală cu valoarea terenurilor din strada T. şi S..

Experţii au statuat că inculpatul S.M.T. a folosit valoarea de 94.080 lei/mp, eronat, (valoare utilizată ca valoare de bază atât pentru terenul din str. C. cât şi pentru cel din str. T. şi S.) deoarece valoarea corectă pentru zona 4 (D) este de 117.600 lei/mp, iar specialistul DNA a încadrat greşit terenul în zona centrală 1 (el fiind în zona B , deci 2), folosind o valoare de 272.000 lei/mp în loc de 210.400 lei/mp. Din punct de vedere al zonificării făcute de către primăria ..., terenul situat pe strada C. este în zona B, echivalent cu zona 2, deci la un preţ de 210.400 lei/mp, iar terenurile de pe str. T. şi S. sunt în zona D, echivalent cu zona 4, deci la un preţ de 117.600 lei/mp, astfel că valoarea de piaţă a celor două terenuri la data schimbului este de 516.000 euro pentru cel de pe strada C. şi 672.700 euro pentru cel din str. T. şi S..

Nu în ultimul rând, experţii au stabilit că valoarea de piaţă a terenului din str. C. este de 47,36 euro/mp, înainte de PUZ, deci la data efectuării schimbului, deci superioară valorii stabilite de inculpatul S.M.T..

În faţa Curţii, au fost realizate, de asemenea, expertize de evaluare a proprietăţii imobiliare, respectiv cea efectuată de B.V., cu completarea aferentă, şi cea administrată la 17 decembrie 2014 de către o comisie formată din trei specialişti evaluatori imobiliari. Prin proba ştiinţifică depusă la 17 decembrie 2014 de către comisia celor trei experţi specializaţi în evaluarea proprietăţilor imobiliare, a rezultat că terenul din strada C. are o valoare de piaţă de 150.242,05 euro reieşită din(10.895 mp x 13,79 euro/mp) iar terenurile din strada T. şi S. au o valoare de piaţă de 194.112 euro, rezultată din (32.734 mp x 5,93 euro/mp).

Din raportul de expertiză tehnică judiciară întocmit la 17 decembrie 2014 în faţa Curţii, rezultă că specialiştii DNA, în rapoartele de constatare, au ajuns să calculeze o valoare eronată de piaţă a terenurilor, aparţinând inculpatului H., la data schimbului de terenuri, 26 mai 2003.

Astfel, la întrebarea Curţii „daca valoarea terenurilor lui H.I. la data schimbului era de 6,64 miliarde ROL (32734 mp) sau 176.866 euro?, răspunsul experţilor a fost acela că valoarea terenurilor lui H.I. (adică terenurile din strada T. si S. in suprafaţa de 32 734 mp ) stabilita de expertul C.I.C. la valoarea de 6,64 miliarde ROL (valoare fără TVA ) sau 176.866 euro, s-a stabilit prin metodologii specifice valorii de utilizare si nu reprezintă valori de piaţa.

Valoarea reala de piaţa a terenurilor in strada T. si S. este de 5.93 euro/mp (valoare fără TVA ) x 32794 mp = 194.112 ,62 euro , echivalent a 7.321. 733.913 ,78 ROL.

De asemenea, şi la întrebarea Curţii: „daca valoarea terenului in suprafaţa de 10.895 mp de pe str.G.C. era de 44,28 mld lei la data schimbului sau 1.179.643 euro?”, cei trei experţi au concluzionat în sensul că:„Valoarea terenurilor din strada C. in suprafaţa de 10.895 mp stabilita de expertul C.I.C. la 44,28 miliarde ROL (valoare fără TVA ) sau 1.179.643 euro, s-a stabilit prin metodologii specifice valorii de utilizare si nu reprezintă valori de piaţa.



Valoarea reala de piaţa a terenurilor in strada C. este de 13.79 euro/mp (valoare fără TVA ) x 10 895 mp = 150.242,05 euro, echivalent a 5.666.979.883,95 ROL.

De asemenea, şi la întrebarea Curţii: „daca valoarea de 94.080 lei a fost utilizata ca valoare de baza, atât pentru terenul din zona centrala - C., cat si pentru terenul din str.T. si S. (periferice), in loc de 272.000 lei corespunzătoare zonei centrale, ceea ce a condus la o valoare a terenului pe mp mult mai mica decât cea reala, deoarece potrivit inculpatului S.M.T., valoarea terenului din C. era de 13,78 mld lei; potrivit DNA - 44,28 mld lei, aceasta fiind si valoarea plătită de X. pentru cumpărarea terenului in iulie 2004?”, Comisia de experţi a concluzionat în sensul că terenul din strada C. este situat in zona de mijloc (zona 2 - conform buletin CET nr. 8 din 1994) cu valoarea reala de 263.000 x 0,8 = 210.400 si nu 272.000 lei. Ca atare, valoarea de 94.080 lei utilizată este subevaluata fata de valoarea prevăzuta in buletinul CET nr. 46 din 1998.

Mai mult, experţii au stabilit că „raportul de evaluare întocmit de S.M.T. si C. pentru terenul din strada C. la data de referinţa – luna mai 2003 - stabileşte o valoare de utilizare, valoare care nu are legătura cu valoarea de piaţa reală a terenului.

Ca urmare a acestui aspect, valoarea de vânzare către X. ..., valoare ce reprezintă o valoare de piaţa, nu poate fi comparata cu valoarea de utilizare stabilita de S.M.T. si C. în anul 2003.

Mai mult, valoarea de piaţa a terenului in suprafaţa de 13.391 mp obţinută de comisia de experţi pentru data de 26.07.2004 este de 63.26 euro/mp x 13.391 mp = 847.114,66 euro +TVA 160.951.78 euro= 1.008.066,44 euro.

De asemenea, la întrebarea Curţii: „Daca este real ca si pentru terenul din T. si S., inculpatul S.M.T. a folosit ca valoare de baza a terenului, valoarea de 94.080 lei/mp in loc de 117.600 lei/mp corespunzătoare unei zone periferice si nu a aplicat corecţiile impuse de situaţia reala din teren pentru imobilele evaluate, ceea ce a dus la supraevaluarea acestora? Astfel, inculpatul S.M.T., pentru terenul lui H.I., a stabilit valoarea de 17,47 mld lei in loc de 6,64 mld lei (177.083 euro) iar DNA a stabilit valoarea prin aceeaşi metoda, dar bazata pe datele reale din teren?”, experţii au concluzionat în sensul că „valoarea de pornire de 94.080 lei a fost stabilita eronat din următoarele motive : Prin buletinul CET nr. 8 din 1994 s-a precizat definirea zonelor de amplasament astfel: zona 0 comercială, administrativa si ultracentrala, Zona 1 –centru, Zona 2 -zona de mijloc, Zona 3 –periferie, Zona 4 -in afara localităţii.



In mod eronat in raportul întocmit de S.M.T. s-a considerat ca toate cele trei terenuri sunt amplasate in zona 4 - in afara localităţii. In realitate terenurile situate in strada T. si S. sunt amplasate in zona 3 -periferie.

In raportul S.M.T. se pleacă de la valoarea de baza 147.000 lei (eronata, deoarece greşit a pornit de la aceeaşi valoare conform precizării de mai sus, reducând aceasta valoare prin înmulţirea succesiva si nejustificata de doua ori cu 0,8. Calcul: 147.000 X 0,8 =117.000 lei/mp , 117.000 x 0,8 =94.080 lei /mp, când in mod corect, este necesara o singura aplicare a corecţiei prin înmulţire cu 0,8.”

Experţii au arătat că potrivit situaţiei reale de zonare pentru amplasamentele terenurilor si pentru oraşe cu populaţia cuprinsa intre 50 000 -200 000 locuitori, valoarea de pornire corecta ar fi fost pentru terenurile din strada T. si S. situate in zona 3 periferica , valoarea de baza de 205.000 lei/mp x 0,8 = 164.000 ROL/mp.

Experţii au învederat că nu se poate vorbi de o supraevaluare, întrucât valorile stabilite pentru strada T. si S. nu sunt valori reale de piaţa.

Mai mult, „Valoarea terenului aparţinând lui H.I. in suprafaţa de 32 734 mp stabilita de S.M.T. la 17,47 miliarde ROL si valoarea de 6,64 miliarde rol stabilita de expertul C. I. reprezintă valori de utilizare si nu constituie valori reale de piaţa ale acestui teren.



Valoarea reala de piaţa stabilita pentru terenurile din strada T. si S. este de 5.93 euro/mp (valoare fără TVA ) x 32794 mp = 194.112,62 euro, echivalent a 7.321.733.913,78 ROL.

Curtea reţine că, prezintă de asemenea relevantă în stabilirea inexistenţei prejudiciului creat prin schimbul de terenuri între B.R. şi municipalitate şi mai apoi prin vânzarea terenului obţinut de B.R. către X., raportul de expertiză financiar contabilă întocmită în faza de judecată de la Tribunalul Maramureş, de către expert H.V. - expert desemnat de instanţă, cu participarea expertului parte - P. F..

În esenţă, în expertiză s-a concluzionat că: „faţă de valorile convenite prin contractul de schimb, nu rezulta diferenţă de valoare şi, ca atare, nu se datorează sultă."

Mai mult, din datele cuprinse în raportul de expertiză financiar contabilă, se poate deduce că B.R. a înstrăinat către X., nu doar terenul, ci întreaga afacere, în acest sens la f. 18 din expertiza specialistei H.V. se arată că „S-a constatat că până la data vânzării terenului către X. ..., societate în comandită, B. a efectuat o serie de acţiuni generatoare de cheltuieli, unele dintre acestea fiind înregistrate prin capitalizare în contul contabil specific 211 „terenuri", iar altele fiind reflectate pe costurile curente ale exerciţiului financiar în conturile specifice din clasa 6 şi duse în contul 121 „profit şi pierderi”.

Cele statuate de expertul contabil H.V. au fost însuşite în privinţa justeţii concluziilor şi de către experţii evaluatori ai proprietăţii imobiliare care la întrebarea Curţii: „care a fost valoarea de circulaţie a terenului din str. C. in suprafaţa de 13,931 mp la 26 iulie 2004, când a fost vândut firmei X. si care a fost valoarea proiectului constând in documentaţii si planuri urbanistice precum si a autorizaţiei de construire nr. 497/23 septembrie 2003 emisa de Primăria ..., la aceeaşi data?, au învederat că „valoarea de piaţa a terenului in suprafaţa de 13.931 mp din strada C. , tranzacţionat la data de 26.07.2004 , având ca si cumpărător pe SC X. SRL a fost de 63.26 euro/mp x 13.931 mp = 881.275 euro. echivalent a 36.281.212.945,10 ROL. Valoarea proiectului constând in documentaţii si planuri urbanistice precum si a autorizaţiei de construire nr. 497 din 23.09.2003 este de 3.020.989.451 ROL, echivalent a 73.403 euro, conform expertizei contabile efectuate de expert H.V..

În faţa Curţii, la fila 107 vol.II a fost ascultată ca martor H.V., expert contabil, care a relevat că „din punct de vedere financiar-contabil, Primăria ... nu a avut prejudiciu, prin efectuarea schimbului de terenuri.” Martora a învederat că „La revânzarea terenului de pe str. C., de către B.R., către X. …, s-a avut în vedere la stabilirea preţului, toate cheltuielile pe care B.R. le-a făcut anterior, până la momentul vânzării către X...., respectiv pe perioada aprilie 2003 – iulie 2004. Toate aceste cheltuieli trebuiau avute în vedere pentru a fi recuperate ulterior, din preţul final. Dacă preţul de revânzare ar fi fost mai mic decât cel de achiziţie al terenului, în speţă mai mic de 550.000 euro, plus cheltuielile efectuate de B.R., s-ar fi pus problema unei pierderi pentru partea germană.”

Faţă de declaraţia martorei H.V., este nefondată susţinerea din rechizitoriu, în sensul că prejudiciul adus unităţii administrativ-teritoriale ar consta în diferenţa dintre valoarea plătită de S.C. B.R. S.R.L. inculpatului H.I. şi preţul obţinut de aceeaşi societate comercială, în urma înstrăinării terenului de pe str. C. către firma X..

În realitate, aşa cum a rezultat din rapoartele de expertiză contabilă din faţa Tribunalului şi a Curţii şi din declaraţiile inculpatului S.B., precum şi din declaraţiile martorului F.B. F., sursa de finanţare a achiziţionării unui teren de către S.C. B.R. S.R.L. a fost asigurată printr-un contract de creditare în limita a 600.000 Euro, creditor fiind firma X. .... Ulterior, S.C. B.R. S.R.L. a înstrăinat firmei X. terenul situat pe str. C. şi care deja constituia un proiect, vizând construirea unui supermarket şi având asigurate documentaţiile şi planuri urbanistice necesare, inclusiv autorizaţia de construire nr. 497/23.09.2003 emisă de Primăria Municipiului ... (f. 110, vol. IV).

Martorul F. precizează că atunci când B.R. a revândut terenul din str. C. către firma X.... cu suma de peste 1.000.000 euro, s-au luat în considerare, toate cheltuielile avute de B.R. cu acel proiect, respectiv preţul terenului cumpărat de la familia H., cheltuielile cu autorizaţiile, proiectarea, plata avocaţilor şi onorariile notarilor, intabularea în cartea funciară, şi dobânda aferentă finanţării, precum şi costurile de administrare ale proiectului B.R..

Cu alte cuvinte, nu poate fi reţinut ca prejudiciu creat unităţii administrativ-teritoriale, diferenţa dintre preţul plătit pentru un imobil situat la marginea oraşului şi preţul încasat pentru vânzarea unui teren şi a unui proiect cuprinzând documentaţiile necesare, pentru construirea unui supermarket, obiectul celor două tranzacţii fiind diferit.

Mai mult, în faţa Curţii au fost efectuate 2 expertize contabile, care la fel concluzionează că Primăria ... nu a suferit vreun prejudiciu deoarece „faţă de valorile convenite prin contractul de schimb, nu rezultă diferenţă de valoare şi ca atare, nu se datorează sultă.” Astfel, prin raportul de expertiză contabilă întocmit de M.V. se învederează că „analizând raportul de schimb folosit, adică terenul schimbat de primărie, de 10.895 mp şi suprafaţa de teren primită de primărie la schimb, de 32.734 mp, sau valoarea de schimb a terenului înregistrat în contabilitatea celor două entităţi, adică 17.476.683.000 lei, la care se adaugă TVA în sumă de 3.320.569.770 lei nu poate fi identificat că ar exista un prejudiciu adus primăriei ....”

Experta M.V. a fost ascultată ca şi martor şi în faţa Curţii, la fila 289, vol.II, unde a învederat aceleaşi aspecte ca şi cele cuprinse în concluziile raportului de expertiză, în esenţă susţinând că Primăria ... nu a înregistrat vreun prejudiciu, în urma schimbului de terenuri din 26 mai 2003, deoarece consilierii locali au hotărât ca acestea au o valoare egală.

Prin raportul de expertiză contabilă, efectuat în faţa Curţii, în ianuarie 2015 de către o comisie formată din 3 specialişti, au fost relevate următoarele concluzii:

La obiectivul nr. 1, stabilit de către Curte, care privea “modul de evidenţiere a sultei în actele contabile sau în alte înscrisuri de la Primăria ... sau de la SC B.R. SRL”, experţii au învederat că “din documentele aflate la dosarul cauzei, respectiv de la Primăria ... s-a constatat că atât în contabilitatea Primăriei, dar si la B.R. SRL nu a fost evidenţiată sulta în legătură cu contractul de schimb nr. 1831/11.06.2003, în acest contract stipulându-se în mod expres renunţarea la ea. Singurul înscris în care termenul de sultă a fost identificat este contractul de schimb autentificat sub nr. 1831 /11.06.2003.”

La obiectivul nr. 2, stabilit de către Curte, care privea chestiunea “dacă prin schimbul efectuat Consiliul Local ... a fost prejudiciat, având în vedere că terenul de pe str. C. a fost schimbat şi nu vândut”, experţii au învederat că “dacă se are în vedere aceeaşi valoare de schimb sau de vânzare, nu se poate afirma că schimbul, ca operaţiune, poate aduce un prejudiciu uneia sau alteia dintre părţi.”

La obiectivul nr. 3, stabilit de către Curte, “să se verifice în evidenţa contabilă a SC B.R. SRL şi a Primăriei ... documentele justificative care au stat la baza întocmirii facturilor fiscale privind vânzarea, respectiv achiziţia, valoarea înregistrată în aceste facturi şi modul de stingere al datoriilor reciproce rezultate din schimbul de terenuri”, experţii au statuat că “documentele justificative care au stat la baza întocmirii facturilor fiscale au fost atât pentru B.R. cât şi pentru Primăria ...: contractul de schimb autentificat sub nr. 1831/11.06.2003. Facturile au fost decontate prin compensare integrală în baza procesului verbal de compensare nr. 3871/18.06.2003, iniţiat de Consiliul Local ... şi a ordinului de compensare seria BN nr. 3178192/18.06.2003, iniţiat de B.R. S.R.L.

La obiectivul nr. 4, stabilit de către Curte, care privea “stabilirea faptului dacă, prin schimbul de terenuri, Primăria ... a fost prejudiciată şi care este valoarea acestei pagube, la data schimbului – 11.06.2003” experţii au statuat că “Având în vedere raportul de 1 la 3 aferent suprafeţelor schimbate, raportul de 1 la 2,37 al valorilor pe mp între terenurile deţinute de către Mun. ... şi terenurile deţinute de către B.R. S.R.L. care fac obiectul contractului de schimb autentificat sub nr. 1831/11.06.2003 şi menţiunea expresă făcută în contract cu privire la scutirea de la plata vreunei sulte de către Primăria Mun. ..., s-a relevat că prin realizarea acestui schimb nu s-a adus vreun prejudiciu Primăriei Mun. ....



În măsura în care, la baza stabilirii valorii de schimb ar fi fost preluată integral HCL ... nr. 297/26.05.2003 privind schimbul de terenuri între Municipiul ... si B.R. S.R.L., însuşirea raportului tehnic de evaluare din 15.05.2003 întocmit de evaluator S.M.T. , atunci valoarea facturii şi compensarea ar fi fost de 13.789.802.000 lei+tva, adică 16.409.864.380 lei fără a crea nici un prejudiciu Primăriei ....

La obiectivul nr.5, stabilit de către Curte, “dacă la data schimbului operaţia de compensare trebuia făcută la valoarea cea mai mica şi în situaţia în care B.R. nu ar fi renunţat la sultă” experţii au concluzionat că “dacă B.R. S.R.L. nu ar fi renunţat la sultă, având în vedere evaluarea care a stat la baza realizării contractului de schimb autentificat sub nr. 1831/11.06.2003, Primăria Mun ... ar fi facturat terenul deţinut la valoarea de 13.789.801.500 lei plus 2.620.062.285 lei TVA (total facturat: 16.409.863.785 lei), în timp ce B.R. S.R.L. ar fi facturat terenul deţinut la valoarea de 17.476.682.600 lei plus 3.320.569.694 lei TVA (total facturat: 20.797.252.294 lei). In aceste condiţii compensarea nu se putea face decât pe valoarea de 16.409.863.785 lei (valoarea cea mai mica facturată), fapt care obliga Primăria Mun. ... la plata sultei de 3.686.881.100 lei.



Conform Hotărârii Consiliului Local schimbul ar fi trebuit să fie perfectat, având în vedere valorile de evaluare, fără plata vreunei sulte de către vreuna dintre părţile din contract, ceea ce înseamnă că ambele părţi ar fi trebuit să emită facturi şi ordine de compensare pentru suma de 16.409.863.785 lei fără a exista o diferenţă de plată sau de încasat de către vreuna dintre părţi.

La obiectivul nr. 6, stabilit de către Curte, care privea “dacă pentru diferenţa valorică B.R. trebuia să emită o factură de stornare şi dacă este real că sulta la care s-a renunţat prin contractul de schimb nu a fost înregistrată în contabilitatea SC B.R. SRL”, experţii au învederat că “asimilând renunţarea la sultă cu o reducere comercială, nu este nici corectă şi nici necesară reflectarea în factură a unei valori mai mari şi apoi stornarea parţială cu cuantumul sultei la care se renunţă, în vederea evidenţierii acestei renunţări prin documente contabile întocmite distinct. Mai mult, sulta nu a fost înregistrată în contabilitatea B.R. S.R.L., deoarece s-a renunţat la ea prin contractul de schimb şi nu era necesară înregistrarea renunţării la sultă într-un document distinct.”

La obiectivul nr. 7, stabilit de către Curte, care privea “dacă prin încheierea contractului de schimb şi efectuarea operaţiunii de compensare la valoarea cea mai mare, s-a creat aparenţa că Primăria a realizat o tranzacţie avantajoasă”, experţii au statuat “dacă se consideră corectă valoarea de schimb menţionată în contractul nr. 1831/11.06.2003, atunci documentele justificative existente (facturile) sunt corect întocmite şi implicit ordinele de compensare. În acest caz,compensarea la valoarea de 20.797.252.770 lei a fost realizată în conformitate cu şi în baza contractului de schimb, convenit între părţi. Dacă se are în vedere doar HCL 297/2003, atunci facturile şi ordinele de compensare ar fi trebuit să se realizeze la valoarea de 16.409.863.785 lei. Compensarea creanţelor reciproce nu se poate face decât la nivelul creanţei celei mai mici. Ea nu poate crea aparenţa unei tranzacţii avantajoase. Singurul care poate oferi informaţii legate de crearea aparenţei unei tranzacţii avantajoase este raportul de schimb, respectiv măsura în care acesta a fost stabilit corect sau nu.” Curtea reţine astfel că, atâta vreme cât raportul de schimb a fost stabilit de 1 la 3 de către consilierii locali, a rezultat fără dubiu, că schimbul nu a produs niciun prejudiciu Primăriei ....

La obiectivul nr. 8, stabilit de către Curte, “dacă valoarea de schimb de 17 mld lei menţionată în contractul de schimb este fundamentată sau nu, deoarece nu rezultă din prevederile contractuale şi nu există o aprobare a consiliului local care să precizeze valoarea de schimb”, experţii au statuat că “actul de schimb autentificat sub nr. 1831/11.06.2003 cuprinde prevederi referitoare la valoarea de 17 mld lei, ca fiind valoarea de schimb agreată de părţi, cu privire la înregistrarea în contabilitate şi în vederea calculului taxelor notariale. Prin HCL 297/2003, s-a însuşit raportul de evaluare întocmit de către evaluatorul I.. S.M.T. (suprafaţă pe metru pătrat) şi s-a aprobat schimbul de terenuri considerându-se echivalente fără a se aproba diferenţe de plată în sarcina vreunei părţi (sulte). În acest context, dacă, conţinutul hotărârii s-ar fi preluat în integralitate, în cadrul contractului de schimb, valoarea terenurilor schimbate (vânzare/cumpărare simultană şi plata preţului prin compensare) ar fi trebuit să se realizeze la valoarea cea mai mică dintre cele 2 valori, adică la valoarea de 13.789.802.000 lei+tva. Aşa fiind, se apreciază că valoarea de schimb de 17 mld. lei menţionată în contractul de schimb nu a fost expres aprobată de Consiliul Local.” Pe cale de consecinţă, Curtea reţine că în aceste condiţii, Consiliul Local ..., nu a înregistrat un prejudiciu prin schimbul de terenuri, aşa cum acesta, corect învederează în constituirea de parte civilă.

La obiectivul nr. 9, stabilit de către Curte, “dacă în situaţia în care valoarea de schimb ar fi fost de 17.476.683.000 lei ROL, datorită calculării şi facturării unui preţ mai mic,primăria ... a înregistrat o pagubă şi care este valoarea acesteia” experţii au arătat că “în condiţiile în care valoarea de schimb calculată şi facturată ar fi fost de 13.789.802.000 lei+tva, adică 16.409.864.380 lei, iar valoarea menţionată în contractul de schimb ar fi fost de 17.476.683.000 lei, Primăria ... nu ar fi înregistrat o pagubă, deoarece, în ambele variante valoarea de piaţă a terenurilor efectiv schimbate la momentul tranzacţiei este aceeaşi. Eventuala pagubă ar putea să rezulte, cel mult, din raportul de schimb între cele două terenuri şi din valorile de piaţă stabilite de către evaluator”. Curtea reţine că, atâta vreme cât raportul de schimb a fost stabilit în proporţie de 1 la 3, aşa cum au învederat şi experţii evaluatori în prezenta speţă, Primăria nu a înregistrat niciun prejudiciu, prin schimbul de terenuri.

La obiectivul nr. 10, stabilit de către Curte, care privea “pe baza evidenţei financiar-contabile a SC B.R. SRL, să se determine preţul de vânzare în euro al investiţiei pe metro pătrat, precum şi preţul de cost al investiţiei, în euro pe metrul pătrat” experţii au învederat că “Potrivit OMFP 306/2002, in vigoare la data efectuării schimbului de terenuri intre B.R. S.R.L. si Primăria Mun. ..., la 11.06.2003, „costul de achiziţie al unui bun este egal cu preţul de cumpărare, taxele nerecuperabile, cheltuielile de transport-aprovizionare şi alte cheltuieli accesorii necesare pentru punerea în stare de utilizare sau intrarea în gestiune a bunului respectiv." Aşa fiind, preţul de cost al terenului deţinut de B.R. S.R.L. şi schimbat ulterior cu Primăria Mun. ... este de 20.806.440.000 lei (ROL). Astfel, preţul de cost al terenului evaluat la cursul avut în vedere la data contractului de schimb, este de 554.283,80 EUR, respectiv 16,93 EUR/mp.”

La obiectivul nr. 11, stabilit de către Curte, care privea “să se determine ce costuri a suportat SC B.R. SRL pentru suprafaţa de teren de 14.273 mp pe perioada iunie 2003 – iulie 2004, în afară de costurile de achiziţie a terenului de la Primăria ...”, experţii au arătat “Costurile ce exced preţului de achiziţie şi sunt suportate de către B.R. S.R.L. pentru suprafaţa de 14273 mp pe perioada iunie 2003 - iulie 2004 sunt în sumă de 3.304.348,49 lei.”

Mai mult, şi prin concluziile expertizei tehnice judiciare de evaluare a proprietăţii imobiliare efectuată în comisie de trei experţi la 17 decembrie 2014, au fost confirmate concluziile celor trei experţi contabili, menţionate în raportul din faţa Curţii din ianuarie 2015:

Astfel, la întrebarea nr. 7 “daca valoarea de schimb la care s-a efectuat schimbul de terenuri dintre SC B.R. SRL si Primăria ... rezultă implicit din modul in care a fost aprobat raportul de schimb prin Hotărârea Consiliului Local al Municipiului ... nr.297 din 26 mai 2003?” , specialiştii au arătat că “In conformitate cu articolul 2 din HCL 297/2003 rezulta ca s-a aprobat schimbul de teren intre Municipiul ... -proprietarul terenului din strada C. in suprafaţa de 10 895 mp si SC B.R. SRL -proprietarul terenului situat in ... străzile S. si T. in suprafaţa de 32 734 mp, nemenţionându-se însa si valoarea de schimb la care s-a efectuat schimbul de terenuri. In conformitate cu articolul 1 al HCL 297 /2003 prin care se însuşeşte raportul de evaluare întocmit de evaluatorul S.M.T. , valoarea terenului din strada C. a fost stabilita la 1 265 700 lei x 10 895 mp = 13 789 801 500 lei. Valoarea terenului din strada T. si S. a fost stabilita la 533 900 lei/mp x 32734 mp = 17 476 682 600 lei. Astfel, sulta stabilita prin raportul S.M.T. este de 3 686 881 100 lei. Aceasta sulta stabilita prin raport nu se mai regăseşte in HCL 297/2003 , valoarea de schimb conform facturilor aferente a fost de 17 476 682 600 lei.”

La întrebarea nr. 10 a Curţii, “cum este posibil ca la data de 28 august 2003, Consiliul Local ... sa vanda către B.R. suprafaţa de 3378 mp situat in str. C., preţul unui mp fiind de doar 41,95 euro + TVA (168.631 euro), pentru ca la 27.01.2004 (după 4 luni) B.R. sa vanda doar 342 mp din acelaşi teren din str.G.C. cu 24.000 euro (70,175 euro/mp)?”, experţii au statuat că “toate preturile utilizate nu exprima valori de piaţa, astfel incat nu se poate vorbi de o valoare de piaţa a terenurilor. Astfel, preţul de piaţa pentru suprafaţa de 3378 mp situată in strada C. la data de 28.08.2003 este de 12,06 euro/mp +TVA iar valoarea totala este de 14,35 euro/mp x 3378 mp = 48 479,03 euro si nu 168 631 euro. Preţul de piaţa pentru suprafaţa de 342 mp situata in strada C. la data de 27.01.2004 este de 47,45 euro/mp +TVA , iar valoarea totala este de 56,46 euro/mp x 342 mp =19309.32 euro si nu 24 000 euro.”

La întrebarea nr. 11 a Curţii, “cum explicaţi faptul ca la data schimbului de terenuri dintre B.R. si Primăria ... - 11 iunie 2003 - terenul de pe str.G.C. avea o valoare de piaţa mult diminuata, conform raportului de evaluare întocmit de inculpatul S.M.T., pentru ca la 26.07.2004, aceeaşi suprafaţa de teren, după ce a ajuns in proprietatea lui B.R. a fost vândută cu 1.062.895 euro către X. ...? , experţii au arătat că “Raportul de evaluare întocmit de S.M.T. pentru terenul din strada C. in luna mai 2003 stabileşte o valoare de utilizare, valoare care nu are legătura cu valoarea de piaţa a terenului. Ca urmare a acestui aspect, valoarea de vânzare către X. ..., valoare ce reprezintă o valoare de piaţa nu poate fi comparata cu valoarea de utilizare stabilita de S.M.T. în anul 2003. Astfel, valoarea de piaţa a terenului in suprafaţa de 13 391 mp estimata de comisia de experţi pentru data de 26.07.2004 este de 63,26 euro/mp x 13 391 mp = 847 114,66 euro +TVA 160 951,78 euro= 1 008 066,44 euro.

Valoarea de piaţa pentru terenul din strada C. la data de 26.05.2003 s-a stabilit la 13,79 euro/mp, iar valoarea terenului din strada C. la data de 26.07.2004 s-a stabilit la 63,26 euro/mp , ceea ce evidenţiază o creştere a valorii de piaţa, in conformitate cu cele 12 oferte de pret identificate pentru piaţa imobiliara atât din 2003 cât şi din 2004, ca urmare a evoluţiei preţurilor din acest segment in perioada mai 2003 – iulie 2004.”

La întrebarea nr. 23 a Curţii, “daca schimbul a fost dezavantajos pentru Primăria ... si i-a cauzat o paguba deoarece terenurile lui H. erau periferice, iar terenul din C. era central, reprezenta o zona cu spatii verzi, parcuri si grădini publice?”, experţii au relevat că “Ţinand cont de toate caracteristicile individuale ale terenurilor de evaluat, in urma estimării valorilor de piaţa ale acestora, rezulta că: Terenul din strada C. = 13,79 euro/mp x 10 895 mp = 150 242,05 euro, echivalent a 5 666 979 883,95 ROL. Terenul din strada T. = 5,93 euro/mp x 32734 mp = 194 112 euro, echivalent a 7 321 733 913,78 ROL. Sulta pe care Primăria ... trebuia sa o achite este de 1 654 754 029.83 ROL, in concluzie nu se poate vorbi de un schimb dezavantajos pentru Primăria ....”

La întrebarea nr. 24 a Curţii, “daca valoarea de schimb de 17 mld lei menţionata in contractul de schimb este fundamentata sau nu, deoarece nu rezulta din prevederile contractuale si nu exista o aprobare a Consiliului Local care sa precizeze valoarea de schimb?, experţii au răspuns: “In conformitate cu articolul 2 din HCL 297/2003 rezulta ca s-a aprobat schimbul de teren intre municipiul ... - proprietarul terenului din strada C. in suprafaţa de 10 895 mp si SC B.R. SRL -proprietarul terenului situat in ... străzile S. si T. in suprafaţa de 32 734 mp , nemenţionându-se valoarea de schimb la care s-a efectuat schimbul de terenuri. In conformitate cu articolul 1 al HCL 297/2003 prin care se însuşeste raportul de evaluare întocmit de evaluatorul S.M.T., valoarea terenului din strada C. este de 1 265 700 lei x 10 895 mp = 13 789 801 500 lei. Terenul din strada T. si S. este de 533 900 lei/mp x 32734 mp = 17 476 682 600 lei. Sulta stabilita prin raportul S.M.T. este de 3 686 881 100 lei. Aceasta sulta stabilita prin raport nu se mai regăseşte in HCL 297/2003, valoarea de schimb fiind, conform facturilor, de 17 476 682 600 lei.”

La întrebarea nr. 25 a Curţii, “daca in situaţia in care valoarea de schimb ar fi fost de 17.476.683.000 lei ROL datorita calculării si facturării unui pret mai mic, Primăria ... a înregistrat o paguba? Care este valoarea acesteia?”, experţii au arătat că “ Nu se poate vorbi de o paguba pentru Primăria ... intrucat in urma estimării valorii de piaţa, Primăria ... ar fi trebuit sa plătească o sulta de 1 654 754 029.83ROL. La fel, si in expertiza întocmita de S.M.T. s-a stabilit, chiar in condiţiile unor calcule eronate, necesitatea plaţii unei sulte in suma de 3 686 881 100 lei.

La întrebarea nr. 26 a Curţii, “care este diferenţa de valoare dintre cele 2 terenuri - cel de pe str.G.C. si cele cumpărate de B.R. de la H., care au făcut obiectul schimbului?”, experţii au arătat că “valorile de piaţa sunt: Terenul din strada C. = 13,79 euro/mp x 10 895 mp = 150 242,05 euro echivalent a 5 666 979 883,95 ROL, iar terenul din strada T. =5,93 euro/mp x 32734 mp = 194 112 euro, echivalent a 7 321 733 913,78 ROL. Diferenţa de valoare este de 1 654 754 029,83 ROL

La întrebarea nr. 28 a Curţii, “daca valorile de piaţa ale terenurilor de pe str.T. si S., in raportul de evaluare întocmit de S.M.T. au fost supraevaluate sau nu?” experţii au arătat că “Valoarea stabilita de expertul S.M.T. pentru terenurile din strada T. si S. este de 14,22 euro/mp. În realitate, valoarea de piaţa estimata de comisia de experţi la 26.05.2003 pentru terenurile din strada T. si S. este de 5,93 euro/mp.”

Curtea reţine astfel că inculpatul S.M.T. a supraevaluat terenurile inculpatului H., stabilindu-le o valoare de piaţă de 14,22 euro/mp, în loc de 5,93 euro/mp, cât au învederat experţii, în prezenta speţă. Mai mult, şi concluzia experţilor, pe care Curtea o însuşeşte, este că “Raportul întocmit de S.M.T. evidenţiază o valoare de utilizare mai mare decât valoarea de piaţă estimată de specialişti, cu precizarea că cele două valori nu pot fi comparate”.

Cu privire la cea de-a doua componentă a prejudiciului, respectiv suma de 60.792,9 Euro rezultată din vânzarea terenului în suprafaţă de 3.378 mp, teren care a fost subevaluat, sumă ce a fost stabilită prin rechizitoriu, ca fiind diferenţa dintre valoarea de piaţă şi preţul efectiv încasat de primărie, Curtea învederează că nici aceasta nu poate fi reţinută ca fiind un prejudiciu, conform răspunsului dat de experţii evaluatori la întrebarea nr. 10 stabilită de către instanţa de apel, din raportul din 17 decembrie 2014: “toate preturile utilizate nu exprima valori de piaţa, astfel incat nu se poate vorbi de o valoare de piaţa a terenurilor. Astfel, preţul de piaţa pentru suprafaţa de 3378 mp situată in strada C. la data de 28.08.2003 este de 12,06 euro/mp +TVA iar valoarea totala este de 14,35 euro/mp x 3378 mp = 48 479,03 euro si nu 168 631 euro. Preţul de piaţa pentru suprafaţa de 342 mp situata in strada C. la data de 27.01.2004 este de 47,45 euro/mp +TVA , iar valoarea totala este de 56,46 euro/mp x 342 mp =19309.32 euro si nu 24 000 euro.”

Curtea nu poate reţine vreo implicare a inculpatului H. nici cu privire la retragerea dreptului de folosinţă al Parohiei Ortodoxe Române şi nici referitor la stabilirea preţului şi vânzarea acestui teren.

Cu privire la primul aspect este relevantă declaraţia martorului D. V. – preot, data de acesta la 14.12.2010 în faţa Tribunalului, în care afirmă: „Inculpatul H. nici direct, nici prin intermediul vreunei alte persoane nu a intervenit la mine pentru întocmirea raportului. Nu cunosc ca acesta să fi intervenit la altcineva." În faza de urmărire penală (f. 185-186 vol. III dosar U.P.) martorul a declarat: „Arăt faptul că în afară de primarul A.C. nu a intervenit nimeni pentru a determina biserica să renunţe la acest teren".

Curtea reţine astfel că, inculpatul H. nu a avut nici o implicare în determinarea parohiei să renunţe la dreptul de folosinţă, pe care biserica îl avea asupra acelui teren, ce era necesar proiectului X., în vederea amenajării parcării supermarketului.

Cu privire la cel de-al doilea aspect, respectiv stabilirea preţului de vânzare şi înstrăinarea efectivă a terenului, Curtea reţine că acestea au fost votate în şedinţa ordinară a Consiliului Local ... din data de 28 august 2003. În procesul verbal al acestei şedinţe (f. 433 Vol. VI dosar U.P.) se menţionează că sunt prezenţi 22 de consilieri, fiind lipsă „dl. H., dl. P. şi dl. M.." Astfel, rezultă că inculpatul H. nu a avut nici o implicare în vânzarea acelui teren, întrucât nu a fost prezent în plenul consiliului şi nu a votat proiectul de hotărâre.

Este relevant, de asemenea, faptul că atât proiectul de hotărâre, cât şi hotărârea nr. 447/2003 poartă avizul de legalitate al secretarului, în conformitate cu dispoziţiile art. 85 al. 1 lit. c din Legea nr. 215/2001 care prevede că Secretarul „avizează proiectele de hotărâre ale consiliului local, asumându-şi răspunderea pentru legalitatea acestora, contrasemnând hotărârile pe care le consideră legale. "

Una din condiţiile fundamentale ale laturii obiective a infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice, constă în cauzarea vreunuia din rezultatele alternative, expres prevăzute de textul incriminator, respectiv o tulburare însemnată sau o pagubă.

Din datele cuprinse în rapoartele de constatare ale DNA şi din considerentele rechizitoriului rezultă că prejudiciul Consiliului local ... ar fi în sumă de 651.195,57 euro, dar cu privire la care Consiliul local nu s-a constituit parte civilă, conform adresei nr. 17113 din 17 iulie 2008, ataşată cauzei.

Curtea reţine, în urma coroborării concluziilor probelor ştiinţifice administrate nemijlocit în faţa sa, atât expertiza de evaluare a proprietăţii imobiliare, cât şi cele contabile, că, într-adevăr, Consiliul Local ... nu a înregistrat nicio pagubă, în urma efectuării schimbului de terenuri cu B.R. SRL, ţinând cont de raportul de 1 la 3, aferent suprafeţelor schimbate. Pe cale de consecinţă, cele statuate în rapoartele de constatare ale DNA, nu pot fi însuşite de către Curte, judecătorul fondului învederând corect, că acestea au fost efectuate în faza actelor premergătoare, de către specialişti care nu erau independenţi faţă de autoritatea care le-a dispus. Curtea, în apel, a respectat întru totul dreptul la apărare al inculpaţilor, precum şi principiul egalităţii de arme, dispunând administrarea mai multor probe ştiinţifice, la efectuarea cărora au participat şi experţi propuşi de către inculpatul H. şi DNA, conform statuărilor din Deciziile CEDO „Foucher vs. Franţa”, 1997, „Dima vs. România”, 2006, „Coltin vs. Belgia”, 2005.



Rapoartele de constatare ale DNA, fiind efectuate în faza actelor premergătoare, puteau fi luate în considerare de către magistraţi, doar dacă în speţă se respectau de către procuror, prevederile art. 224 alin.(3) C.pr.pen.

Curtea reţine că de la dosarul de urmărire penală lipseşte procesul-verbal de consemnare a actelor premergătoare, ce constituie mijloc de probă conform art. 224 C.pr.pen. Curtea va retine în speţă incidenţa dispoziţiilor Deciziei 126 din 26 aprilie 2001 a Curţii Constituţionale care statuează în al. 3 al. art. 224 din Codul de procedura penală că „procesul verbal prin care se constată efectuarea unor acte premergătoare poate constitui mijloc de probă. Rezultă, prin urmare, că în această fază, cu excepţia procesului verbal menţionat, nu pot fi efectuate acte de procedura care să constituie mijloace de probă în sensul prevederilor art. 64 din Codul de procedura penala şi care să vizeze o anumita persoană bănuită ca fiind autorul infracţiunii”.

Pe cale de consecinţă, în lipsa procesului-verbal menţionat, rapoartele de constatare ale DNA trebuie înlăturate din ansamblul probator administrat.

De asemenea, declaraţiile martorilor C. şi M. (specialiştii DNA), date la Curtea de Apel Cluj, care au susţinut în faţa magistraţilor concluziile rapoartelor de constatare, vor fi înlăturate, pentru aceleaşi considerente, ele derivând dintr-un mijloc de probă administrat ilegal.

Or, atâta timp cât din probele ştiinţifice efectuate în faţa Curţii, reiese că în speţă nu există prejudiciu, nu poate exista nici infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată, şi pe cale de consecinţă nu poate subzista nici instigarea la comiterea acestei infracţiuni.

Câtă vreme potrivit expertizei de evaluare a proprietăţii imobiliare din 17 decembrie 2014, rezultă că terenurile inculpatului H. au o valoare de piaţă de 194.112 euro, iar cel al primăriei de pe str. C. o valoare de 150.242,05 euro, rezultă fără dubiu inexistenţa prejudiciului în sumă de 651.195,57 euro afirmativ cauzat Consiliului Local ..., reţinut în actul de sesizare.

Aşa fiind, apelul DNA este fondat doar cu privire la criticile invocate privind greşita individualizare judiciară a pedepselor aplicate inculpaţilor H. şi S.M.T., nefiind întemeiat în privinţa solicitării de condamnare a inculpatului H. pentru instigare la abuz în serviciu contra intereselor publice, impunându-se achitarea sa în baza art. 16 lit.b) rap. la art. 396 alin.(5) CPP, fapta nefiind săvârşită cu vinovăţia prevăzută de lege, lipsind o condiţie esenţială pentru existenţa sa, respectiv prejudiciul cauzat instituţiei publice.

Deoarece de la data trimiterii în judecată şi până în prezent, articolul 17 din Legea nr. 78/2000, invocat în rechizitoriu a fost abrogat, de pct. 10 al art. 79 din Legea nr. 187/2012, Curtea va dispune schimbarea încadrării juridice în privinţa instigării la abuz în serviciu în dauna intereselor publice în art. 25 VCP rap. la art.248 şi 2481 VCP, cu referire la art. 254 alin.(1)VCP, rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, şi cu art. 31 VCP, şi cu art. 5 NCP, din art. 25 CP, art. 248, 2481 CP, rap. la art. 17 lit. d) din Legea nr. 78/2000, cu referire la art. 254 alin.(1) CP, rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, şi cu art. 31 CP. (….) (Judecător Delia Purice)



Yüklə 1,47 Mb.

Dostları ilə paylaş:
1   ...   17   18   19   20   21   22   23   24   25




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2020
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə