Da’ noi n-aveam scame de astea, ne durea-n paişpe de politică şi de Ceaşcă, n-aveam în sfeclă decât dixtracţia, adică macheală, gagicăreală şi muzici

Da’ noi n-aveam scame de astea, ne durea-n paişpe de politică şi de Ceaşcă, n-aveam în sfeclă decât dixtracţia, adică macheală, gagicăreală şi muzici.

• Da’ noi n-aveam scame de astea, ne durea-n paişpe de politică şi de Ceaşcă, n-aveam în sfeclă decât dixtracţia, adică macheală, gagicăreală şi muzici.

apropiat de standard

• apropiat de standard

• procent relativ mare de cuvinte culte, neologisme, împrumuturi recente

• trăsăturile oralităţii (clişeizare, discontinuităţi, elemente afective, expresii vagi, mărci de apel, deictice etc.)

• - caracter ludic, umor, ironie

• Interacţiunea socială - politeţea

• - politeţea pozitivă: pronumele de politeţe  formule de salut  formule de politeţe  termeni de adresare

• tu, dumneata, matale  dumnealui, dumneaei, dumnealor  pa, salut, servus, bye, ciao, bună, neaţa...  măi, bre, mă, bă...

•  

• - asocierea politicoasă (de atenuare) “şi eu” (vreau şi eu o cafea!)

• - adresarea inversă

• - pluralul solidarităţii, al asocierii 

 Surse

•  Surse

• cea mai importantă: arhaismele – cuvintele vechi +/- populare şi regionale (adesea indisociabile) Solemn/popular

• - fenomen universal: o manieră de expresie desuetă, demodată, solemnă

• - nota specifică la noi: asocierea cu popularul

• - litotă, minimalizare: slujbă, şcoală, târg, uliţă, boarfe, ţoale, troace, angarale

• - fenomene lexicale, dar şi gramaticale

• lexical - june/jună, patalama, ţidulă, diriguitor, muzichie, politichie,

• gramatical (structuri solemne, ale stilului înalt):

• - antepunerea posesivului, genitivului, adjectivului

• ai săi părinţi, - "cei de la Partizan şi pe a lor muzică" (EZ 2750, 2001, 16); "I-a muştruluit zdravăn pe ai noştri aleşi" (EM 48, 1992, 4); " noua subcultură de cartier cu a sa producţie muzicală" (Cotidianul 29 apr. 2002)

• - dativul posesiv adnominal - "cu sarcasmu-i binecunoscut" (LAI 25, 2002)

- după origine:

• - după origine:

•  moşteniţi: june

•  slavi (vechi şi populari, uneori religioşi) odraslă, plod, popă,

•  turcă: muşteriu, daraveră, patalama

• patalama: "Un incompetent care vine şi se plînge pe la instituţii că are patalama, dar nu găseşte slujbă" (EZ 2522, 2000)

•  greacă: ipochimen, a se pricopsi, a catadicsi, muzichie, politichie

• „parerile mele pe tarimul "politichiei" nu coincid cu ale majoritatii”

• "Biserica vrea politichie" (EZ 1763, 1998, 1)

• "Muzică & muzichie" (LA&I 10, 2004)

• DEX (înv.) muzică (bisericească)./ (Înv.) Abilitate, isteţime, dibăcie

• - suf. isi: cadorisi

•  latino-romanice (împrumuturi moderne) – ieşite din uz integral sau în anumite forme:

• amor, amic, naţie

 sursa intertextuală: cuvinte şi sintagme citate şi parafrazate; aluzii şi citate

•  sursa intertextuală: cuvinte şi sintagme citate şi parafrazate; aluzii şi citate

• - din literatură, discurs oficial; rolul şcolii (canonul)

• - sursa : ironică / serioasă

• - Caragiale: misie, catindat, adrisant, comersant, cestiune/cestie, docoment, rezon, boboru’

• (unele sunt ale epocii, dar foarte probabil cunoscute prin textele lui Caragiale)

• - Eminescu

• - Blaga – mioritic

 sursa populară – substandard – devierile de la normă - forme criticate, condamnate de normă – nu e vorba de lexicalizare, ci de un procedeu de “deformare”

•  sursa populară – substandard – devierile de la normă - forme criticate, condamnate de normă – nu e vorba de lexicalizare, ci de un procedeu de “deformare”

• a nemeri, praftică, a vorovi, a doftorici

• dezacordul

• anglicisme recente transcrise fonetic, adaptate forţat (leptoape) etc.

•  limbajul copiilor – baby talk

• a păpa, gigea, buba, nani, nene, tanti, Doamne-Doamne, ata ete,

•  

•  limbajul familiar-argotic – situaţie specială: cuvinte, metafore ironice (eufemistice, antifrastice), jocuri de cuvinte – foarte multe, marcate puternic (ex.: tautologia voită)

• a altoi, pension, album, produs, mecanic de buzunare, ....

• om cu persoană, antică şi de demult

 Procedee, structuri (la nivel preponderent lexical)

•  Procedee, structuri (la nivel preponderent lexical)

• a) convertirea distanţei diacronice şi diastratice în marcă ironică (v. mai sus)

• b) asocierea mărcilor derivării cu valoarea ironică

• - diminutive - viluţă, dosărel, ingineraş (Iordan), trebuşoară, demultişor, multicel, nimicuţa

•