Dacismul Dacismul Latinitatea



Yüklə 458 b.
tarix29.07.2018
ölçüsü458 b.
#62721



Dacismul

  • Dacismul

  • Latinitatea

  • Susținători ai dacismului

  • Susținători ai latinității

  • Originile limbii române

  • Webografie



este un curent în istoriografie, afirmat la jumătatea secolului al XIX-lea;

  • este un curent în istoriografie, afirmat la jumătatea secolului al XIX-lea;

  • reprezintă contribuția dacilor la formarea poporului român.

  • este văzut ca un curent de idei, mai mult sau mai puțin unitar, mai ales în perioada interbelică, de multe ori fiind asimilat cu orientarea tradiționalistă



este acțiunea de impunere a limbii latine și a civilizației latine în urma cuceririi Daciei de către romani;

  • este acțiunea de impunere a limbii latine și a civilizației latine în urma cuceririi Daciei de către romani;

  • ideea de latinitate începe să fie afirmată la noi de cronicarii secolelelor XVI - XVIII (Grigore Ureche, Miron Costin, Ion Neculce), dar și de stolnicul Constantin Cantacuzino și de Dimitrie Cantemir.



1)Lucian Blaga prin articolul „Revolta fondului nostru nelatin” din revista ”Zamolxe“, în care spune că: “Avem însă și un bogat fond slavo-trac, exuberant și vital, care, oricât ne-am împotrivi, se desprinde uneori din corola necunoscutului răsărind puternic în conștiințe.”

  • 1)Lucian Blaga prin articolul „Revolta fondului nostru nelatin” din revista ”Zamolxe“, în care spune că: “Avem însă și un bogat fond slavo-trac, exuberant și vital, care, oricât ne-am împotrivi, se desprinde uneori din corola necunoscutului răsărind puternic în conștiințe.”



2) Bogdan Petriceicu Hasdeu prin lucrarea „Perit-au dacii?” din 1860, în care tratează cu superficialitate latinismul românilor și linia trasată de Școala Ardeleană, către originea geto-dacă a poporului român.

  • 2) Bogdan Petriceicu Hasdeu prin lucrarea „Perit-au dacii?” din 1860, în care tratează cu superficialitate latinismul românilor și linia trasată de Școala Ardeleană, către originea geto-dacă a poporului român.



Latinitatea este susținută de:

  • Latinitatea este susținută de:

  • -Letopisețul lui - Letopisețul lui Ion Neculce

  • Grigore Ureche

  • -Letopisețul lui

  • Miron Costin



Astăzi se acceptă ideea că istoria românilor este rezultată dintr-un  proces de sinteză daco-romană de integrare și de asimilare a elementului migrator. Potrivit majorității cercetătorilor, limba română provine din elementul dac, roman și migrator.

  • Astăzi se acceptă ideea că istoria românilor este rezultată dintr-un  proces de sinteză daco-romană de integrare și de asimilare a elementului migrator. Potrivit majorității cercetătorilor, limba română provine din elementul dac, roman și migrator.

  • Limba română s-a format din limba latină populară adusă în Dacia și dezvoltată pe parcurs până în zilele noastre.



Latina s-a impus în Dacia în urma colonizării, după cucerirea Daciei de către romani în urma războiului din 105-106. Latina s-a impus rapid deoarece romanizarea a fost un proces intens și dinamic; băștinașii erau interesați să învețe limba latină, pentru că era o limbă oficială, iar romanii erau interesați ca localnicii să știe limba latină pentru a-i putea stăpâni.

  • Latina s-a impus în Dacia în urma colonizării, după cucerirea Daciei de către romani în urma războiului din 105-106. Latina s-a impus rapid deoarece romanizarea a fost un proces intens și dinamic; băștinașii erau interesați să învețe limba latină, pentru că era o limbă oficială, iar romanii erau interesați ca localnicii să știe limba latină pentru a-i putea stăpâni.

  • Limba dacilor ne este necunoscută. Nu știm cum vorbeau dacii și nu avem nicio propoziție concretă.

  • Limba română a avut influențe și din partea altor limbi, și anume slava, maghiara, greaca, neogreaca și turca; dar într-o proporție mică.



Info1

  • Info1

  • Imagine1

  • Imagine2

  • Imagine3

  • Imagine4

  • Imagine5

  • Imagine6

  • Imagine7

  • Imagine8



Yüklə 458 b.

Dostları ilə paylaş:




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin