Deaconu (Pîrlea) Lavinia Ana Maria Management educațional



Yüklə 21,63 Kb.
tarix13.06.2022
ölçüsü21,63 Kb.
#116890
Strategii de marketing folosite în instituțiile de învățământ în contextual crizei actuale

Deaconu (Pîrlea) Lavinia Ana Maria
Management educațional
Anul II


Strategii de marketing folosite în instituțiile de învățământ în contextual crizei actuale

Coronavirusul a acționat ca un buton de restart în societatea românească. Brusc, aspirațiile s-au prăbușit pentru sute de mii, poate milioane de români. toată energia care, până nu demult, era canalizată către nevoi de emancipare, dezvoltare personală și spirituală, dorințe și planuri de viitor, acum este folosită pentru a tura la maxim motoarele instinctului de supravietuire.


Pandemia cu COVID-19 a venit ca un duș extrem de rece peste noi, aducându-ne aminte de cum se simte cu adevărat nevoia de a supraviețui. Coronavirusul ne-a arătat că nevoile noastre susțin tot ce, astăzi, înseamnă civilizație, cu toate sistemele sale.
De aceea, în continuare vom vorbi despre cum funcționează aceste nevoi, aceste mecanisme psihologice fundamentale, în perioade de criza precum este cea de acum, când ne confruntăm cu pandemia provocată de Coronavirusul COVID-19.
De asemenea, există o industrie care a crescut foarte mult în zona de Business-To-Business, acolo unde o anumită nevoie este considerată practic fiziologică, și anume nevoia de comunicare. Este vorba despre industria informației, vorbind atât despre companiile care vând informație, precum trusturile de presa, dar și despre companiile care oferă soluții pentru facilitarea și eficientizarea procesului de comunicare la distanță.
De pildă, aplicațiile de mesagerie și cele de video conferințe au explodat, și se așteaptă ca trendul să continue pe aceeași pantă ascendentă, susținut intens de deciziile luate de marile companii tehnologice, precum Google, Amazon, Twitter sau Facebook, de a-și trimite angajații să lucreze de acasă, ca măsură pentru limitarea răspândirii virusului COVID-19.
Zilele acestea, în timp ce, în spitale, doctorii și asistentele medicale luptă în prima linie împotriva pandemiei de COVID-19, trăim o altă urgență importantă, cu consecințe, probabil, mai puțin vizibile imediat: cum să asigurăm continuarea accesului la educație pentru toți copiii.
Care sunt provocările și avantajele școlii online în contexul pandemiei actuale, vom constata în cele ce urmează.
Să fii părinte în această perioadă înseamnă să faci față nu numai unor schimbări fără precedent - noi toți suntem mai conștienți de nevoia noastră de a fi în siguranță, de a ne proteja familiile și prietenii - dar și să gestionezi altfel activitățile de zi cu zi, atât pentru noi, cât și pentru copiii noștri. Toate în același timp. În realitatea distanțării sociale, școala s-a mutat, pentru mulți, online.
Am observat toți cum inițiativa Ministerului Educației, Lecții Online, a declanșat un proces inerent de încercări și tatonări. Comutarea pe modul educație de acasă a testat răbdarea, creativitatea și inventivitatea noastră, a tuturor.
Dacă ne gândim la legătura strânsă dintre lipsa educației și lipsa de oportunități, scopul nostru devine acela de a ne asigura că toți copiii merg la școală cât mai mult, învață cât de bine pot și au așa o șansă mai bună să reușească în viață.
O mare parte din soluție constă în a acorda acces celor vulnerabili la educație incluzivă de calitate, acces aflat până de curând, pe un trend descrescător.
În contextul distribuției actuale a resurselor, în care internetul fix a pătruns în mediul urban în proporție de 73.7% și de numai 47.1% în mediul rural, unde trăiesc mai mult de jumătate din copiii din țară, riscăm să întrerupem brusc educația foarte multor copii. Tocmai de aceea, n-a fost niciodată mai mare nevoia să acționăm.
O posibilă soluție este distribuția de tablete sau echipamente IT și abonamente de date gratuite celor vulnerabili, ca să poată participa la orele online, soluție realizabilă cu resurse din fonduri europene.
Consider că metoda de a preda online claselor din învățământul românesc este bună doar în ideea de a menține legătura cu elevii și de a încerca o consolidare a materiei predate în această perioadă în care școala este închisă.
Totuși, din punctul meu de vedere, crearea unei lecții online este mult mai dificilă decât cea care presupune prezența fizică în clasă. În primul rând, profesorul trebuie să fie mult mai structurat în explicații, iar ulterior, în momentul în care apar întrebările din partea copiilor trebuie să fie atent să nu se creeze haos.
Astfel, susțin că realizarea orele online necesită mai mult timp pentru a fi pregătite și trebuie să se aibă în vedere mai multe soluții de rezervă în cazul în care se întâmpină problem cu aplicația utilizată. Exista posibititatea ca explicațiile oferite să nu ajungă în aceeași măsură la toți elevii.
Sunt de părere că în contexul crizei actuale, un profesor trebuie să participe ca cât mai multe cursuri de formare online, pentru a învăța cum să predea digital și cum să li se adreseze micilor elevi. Se constată că elevul de azi nu mai este cel care a fost ieri, nu mai este încântat doar de cretă, tablă, creion, el vrea să se miște și să afle noutăți, să descopere singur.
Un lucru benefic al activităților online constă în descoperirea faptului că pot exista unii copii, care deși era mai timorați la clasă și participau mai puțin la ore, în timpul acestor activități aceștia sunt mult mai spontani și mai motivați în mediul online.
Totuși, putem spune că, pentru conținutul digital al orelor, este foarte importantă și deschiderea colegilor de breaslă, care pot împărtăși experiențele anumitor lecții văzute sau activități la care elevii au reacționat foarte bine.
În mediul rural, copiii trăiesc în condiții foarte diferite, de la distanțare naturală, și deci lipsă de conexiune în absența rutinelor de tipul mersului la școală, până la locuințe supraaglomerate, unde devine dificil să se concentreze la lecții.
Copiii care trăiesc în sărăcie, copiii din grupurile minoritare sau cei cu dizabilități au cel mai mult de pierdut, mai ales dacă locuiesc în mediul rural. În contextul acestei pandemii, copiii vulnerabili sunt expuși la riscuri și mai mari, cum ar fi separarea de familie, lipsa accesului la servicii medicale, violență și neglijare. Toate acestea fac continuarea educației lor cu atât mai grea. Tocmai de aceea trebuie să fie și mai prezenți în planurile de rezolvare a crizei.
Educația are nevoie de mai multe fonduri, de o mai mare alocare de la bugetul de stat și de o realocare de resurse în interiorul bugetului Ministerului Educației Naționale. Aceste resurse pot fi completate din fonduri europene și împrumuturi de la instituții financiare europene și internaționale.
Este o situație fără precedent, un răstimp oferit pe neașteptate, pe care putem alege să-l folosim la maximum. Pandemia ne pune la încercare resursele imediate, dar ne oferă, în același timp, o oportunitate să investim în copiii noștri.
Yüklə 21,63 Kb.

Dostları ilə paylaş:




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2023
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə