До г-н Борис Велчев



Yüklə 28,73 Kb.
tarix25.07.2018
ölçüsü28,73 Kb.
#58279




De 40 de ani, un oraş cipriot se confruntă cu un uriaş dezastru ecologic din cauza unei mine de cupru abandonate


Nicosia, 30 apr /Agerpres/ - Aproximativ 50% din decesurile în zona oraşului Lefke din nord-estul Ciprului sunt provocate de boli oncologice, a declarat pentru Agerpres Tamer Dayioglu, preşedintele Societăţii Ecologiste locale. În ultimii ani numărul diagnosticelor de cancer a crescut, trendul continuă să fie ascendent, a spus Dayioglu. Reprezentanţii organizaţiei nonguvernamentale recunosc că nu sunt statistici oficiale care să confirme aceste date, dar adaugă că au obţinut aceste informaţii prin interviuri cu medicii din spitalul local.
Activiştii ecologişti din Lefke au invitat reprezentanţi a i Asociaţiei Jurnaliştilor Europeni, din care face parte şi Agerpres, pentru a arăta uriaşul dezastru provocat de o mină de cupru abandonată.
Ciprul este cunoscut pentru zăcămintele de cupru şi chiar numele insulei Afroditei se trage de denumirea acestui metal. De aceea, în anul 1916, la New York este înfiinţată societatea Cyprus Mines Corporation (CMC), care începe să exploateze zăcămintele de cupru din nord-vestul insulei. Lucrurile merg bine până în anul 1974, când în urma invaziei armatei turce, insula este divizată în două părţi. Linia de demarcare între partea de sud a ciprioţilor greci şi cea de nord a ciprioţilor turci trece exact prin mina de la Lefke. În acest fel, zăcămintele de cupru rămân pe teritoriul Republicii Ciprului, iar majoritatea utilajelor de prelucrare pe cel al Republicii Turce a Ciprului de Nord, recunoscută doar de Ankara.
În 1975, CMC a plecat din Cipru, lasând mina aşa cum era, fără nici un fel de activităţi de recultivare a zonei şi de neutralizare a deşeurilor toxice. După aproape 40 de ani, mina seamănă cu peisaj de pe Lună sau de pe Marte, acolo sunt depozitate peste 9 tone de deşeuri periculoase care din cauza vântului şi ploilor ajung în mare şi pe terenurile agricole din zonă.
În probele luate din zona minei au fost constatate concentraţii de arsenic, o substanţă cancerigenă şi toxică, şi de seleniu, de asemenea foarte periculos pentru sănătatea animalelor şi oamenilor, care depăşesc între 3, respectiv 6 ori limitele maxime. Concentraţiile de cianuri, plumb, bariu, cadmiu şi alte substanţe chimice nocive sunt de asemenea ridicate. Din păcate nimeni nu poate să interzică localnicilor să nu cultive terenurile din zonă şi să nu pescuiască în mare. Chiar în jurul minei se află mari livezi de portocale.
Într-un articol semnat de Leonard A Stone de la Universitatea Europeană din Lefke se afirmă că costurile curăţării şi recultivării complete a zonei ar fi enorme, de sute de milioane de euro, sumă imposibilă pentru autorităţilor din nordul Ciprului. În acelaşi timp, oprirea poluării este importantă nu numai pentru oraşul Lefke, ci pentru întreaga zonă mediteraneană de est, pentru că prin intermediul curenţilor maritimi şi peştilor substanţele toxice ajung până la malurilor Turciei, Greciei şi nordului Africii.
Localnicii speră că Uniunea Europeană ar putea avea un rol mai activ în soluţionarea crizei ecologice de la Lefke. Până acum însă, UE s-a limitat la efectuarea unor studii de cercetare şi nu a întreprins măsuri reale pentru curăţarea zonei. Singurul proiect în acest sens aparţine unei companii turce care propune să îngroape deşeurile periculoase şi să recultive zonă. În schimb doreşte să construiască acolo un port deschis, proiectul însă este îngreunat de statutul internaţional nesoluţionat al Ciprului de nord.AGERPRES/(Ivan Radev) - FOTO PE FLUX -

(Corespondenţă) Perspectivele pentru Nordul Ciprului: De la reunificarea insulei la scenariul kosovar


Sofia, 25 apr - Corespondentul Agerpres, Ivan Radev, transmite: În timp ce Republica Ciprului se pregăteşte să preia la 1 iulie preşedinţia prin rotaţie a Uniunii Europene, locuitorii părţii de nord ai insulei par din ce în ce mai disperaţi în legătură cu viitorul lor.

Printre ciprioţii turci există o unanimitate uimitoare conform căreia actualul statu quo nu mai este acceptabil, în acelaşi timp ideile cum ar putea să se schimbe situaţia diferă mult, variind de la ideea reunificării şi retragerea trupelor turceşti la proclamarea unui nou stat independent după modelul 'Kosovo'.

Secretarul general al Naţiunilor Unite, Ban Ki-moon, a anunţat la sfârşitul săptămânii trecute că negocierile dintre ciprioţii greci şi ciprioţii turci nu au înregistrat suficiente progrese pentru ca ONU să poată convoca o conferinţă internaţională în acest dosar. În acelaşi timp însă, pare că Ankara este pe cale să-şi piardă răbdarea şi vorbeşte, deşi neoficial, de un aşa-numit "Plan B", potrivit căruia Republica Turcă a Ciprului de Nord îşi va schimba numele în Statul Turc al Ciprului şi va încerca să obţină recunoaşterea sa sub noul nume din partea comunităţii internaţionale. Acest lucru va pune practic capăt negocierilor pentru reunificarea insulei divizate de aproape 50 de ani.

În acest context, o delegaţie a Asociaţiei Jurnaliştilor Europeni, din care a făcut parte şi un reprezentat Agerpres, a vizitat recent partea de nord al insulei, întâlnindu-se cu reprezentanţii elitei politice şi sociale ale ciprioţilor turci. Vizita a avut loc la invitaţia Uniunii locale a Jurnaliştilor "Basin-Sen".

Irsen Küçük, premierul Republicii Turce a Ciprului de Nord, recunoscută doar de Turcia, a declarat ziariştilor europeni că tensiunea pe insulă creşte şi din cauza deciziei recente a ciprioţilor greci de a începe prospectări pentru zăcăminte de petrole şi gaze în jurul insulei. Ca să răspundă acestei 'provocări', guvernul ciprioţilor turci a invitat compania Turkish Petrolium să înceapă să exploateze zăcămintele de petrol şi gaze din estul insulei şi în apele riverane, a spus primul ministru. El este convins ca preşedinţia UE nu trebuie preluată de o insulă divizată şi a amintit ca administraţia lui a insistat în repetate rânduri pentru amânarea acestei preşedinţii.

În opinia lui Küçük, pe durata preşedinţiei cipriote a UE, negocierile vor fi blocate, iar procesul va fi afectat şi de alegerile prezidenţiale în sudul insulei programate pentru începutul anului 2013. Întrebat despre existenţa unui "plan B", menţionat de presa din Turcia, oficialul a răspuns că nici Ankara, nici guvernul local nu au planuri pentru anexarea acestei părţi a insulei de către statul turc. "Noi nu dorim decât unificarea insulei, preşedinţia UE nu trebuie preluată de o insula divizată", a spus Küçük. "Dacă cineva încearcă să divizeze insula, acesta este Demetris Christofias (preşedintele Republicii Cipriote - n.r.) care a început prospectări unilaterale şi ilegale pentru zăcăminte de gaze şi petrol", a adăugat Küçük.

Despre o soluţie radicală vorbeşte Tahsin Ertugruloglu, ministru al afacerilor externe din perioada 1998-2004, care a declarat pentru Agerpres că negocierile nu pot continua la nesfârşit. Ciprioţii greci au tot ce-şi doresc şi sunt fericiţi, ei vin la negocieri doar din politeţe, afirmă Ertugruloglu. În opinia lui, Nordul Ciprului ar trebui să urmărească exemplul Kosovo şi să se declare stat independent care să încerce să obţină recunoaşterea internaţională, aşa cum provincia sârbă Kosovo a fost recunoscută deja de zeci de state, printre care şi majoritatea statelor membre ale UE. Nu există nici un popor cipriot, ci două popoare diferite, nicio limbă cipriotă, ci două limbi, subliniază politicianul, care în prezent este lider al Partidului "Democraţie şi Încredere".

În anul 2004, ciprioţii turci au sprijinit în cadrul unui referendum planul propus de secretarul general al ONU pe atunci, Kofi Annan, pentru reunificarea insulei într-o federaţie, propunerea însă a fost respinsă de marea majoritate a ciprioţilor greci. Prin urmare, Republica Ciprului a aderat la Uniunea Europeană, iar comunitatea internaţională a promis locuitorilor din nord că se va pune capăt izolării lor, un fel de recompensă pentru adoptarea planului lui Annan. La exact opt ani de la aderarea Republicii Cipru la UE, ciprioţii turci sunt nemulţumiţi că izolarea lor continuă.

Cu toate că după referendum aşa-zisele forţe "prosoluţioniste" care doresc reunificarea insulei au trecut în opoziţie, vocea lor rămâne puternică. Scopul nostru este unificarea Ciprului într-un stat federal, a declarat Ozkan Zorgancioglu, preşedintele Partidului Republican Turc, cea mai mare formaţiune de opoziţie. Zorgancioglu aminteşte că în anul 2004 două treimi dintre populaţia Ciprului de Nord a participat la un miting de sprijinire a planului de reunificare care ar fi permis ca insula să adere unită la UE. Acest miting reprezintă un record mondial în ceea ce priveşte numărul participanţilor raportat la cel al locuitorilor. Credem că ciprioţii turci continuă să suporte soluţia binaţională, dar din cauza liderilor nu sunt prea optimişti, susţine Zorgancioglu.

Fostul preşedinte al republicii nerecunoscute, Mehmet Ali Talat, unul dintre cei mai mari susţinători ai planului lui Annan, şi-a manifestat speranţa că actualii guvernanţi ai Republicii Turce a Ciprului de Nord vor da dovadă de înţelepciune şi nu se vor retrage din negocierile cu ciprioţii greci. În opinia lui, singura posibilitate pentru a se ajunge la o soluţie este ca Ban Ki-moon să anunţe o pauză în negocieri până la începutul 2013, când se va încheia preşedinţia cipriotă a Uniunii Europene. Talat este de părere că, dacă discuţiile continuă acum, acestea vor fi lipsite de orice sens, deoarece partea greacă nu va avea niciun motiv să negocieze şi se va prezenta la masa negocierilor doar formal, ca să nu fie acuzată că boicotează procesul.

Negocierile cu partea greacă nu sunt însă singura preocupare a ciprioţilor turci. "Am rămas o minoritate în propriul nostru stat" - în cele câteva zile petrecute pe insulă ziariştii europeni au auzit această replică de foarte multe ori, pronunţată de obicei cu vocea mai scăzută. Potrivit datelor ultimului recensământ, în Nordul Ciprului au rămas în jur de 100.000 de ciprioţi turci, în timp ce numărul turcilor veniţi din Turcia este de cel puţin două ori mai mare.

Veţi vedea că în cel mai mult doi ani va avea loc un conflict între ciprioţii turci şi turcii din Turcia, afirmă Oktay (33 de ani) care lucrează la un hotel de la Kyrenia. După părerea sa, ciprioţii turci sunt foarte diferiţi de turcii de pe continent, vorbesc un grai diferit, iar cultura lor se apropie mult mai mult de cea a ciprioţilor greci.

Această teză este confirmată şi de Şenel Ecil, preşedintele sindicatului profesorilor. În nordul Ciprului, sindicatele sunt cea mai importantă opoziţie şi colaborează cu organizaţii similare din sudul insulei. De altfel, sindicatele ciprioţilor greci şi turci pregătesc o mare manifestaţie de 1 mai care va avea loc în ambele părţi ale oraşului divizat Nicosia. Ecil afirmă că ciprioţii turci nu sunt religioşi şi pe insulă nu prea sunt moschei. În ultimii ani însă Turcia are o politică de islamizare a ciprioţilor turci, construind un număr mare de moschei. Ankara finanţează cu banii din buget construirea unor moschei în Cipru, ceea ce nu face şi pe teritoriul Turciei, unde moscheile nu beneficiază de finanţare din partea statului, spune sindicalistul. El adaugă că legislaţia locală permite ca fiecare cetăţean turc care petrece 5 ani pe insulă să primească cetăţenia şi drept la vot. În acest fel, turcii din Turcia sunt deja cei care decid care va fi majoritatea parlamentară şi prin urmare guvernul Ciprului de Nord este un guvern vasal celui lui Recep Erdogan, şeful executivului de la Ankara, susţine Ecil.

În fine, partea de nord a insulei este patrulată de 45.000 de militari din armata Turciei. În ultima săptămână, pe mai multe artere rutiere din nord au fost observate convoaie de tancuri turceşti şi întrebarea pe care şi-o pun aproape toţi locuitorii este dacă Ankara va aştepta încheierea preşedinţiei cipriote a UE şi eventuala reluare a negocierilor între cele două părţi sau va trece la un scenariu mai radical, descris de presa turcă drept "Planul B".AGERPRES

(Corespondenţă) Coloane de tancuri turceşi observate pe drumurile Ciprului de Nord
Nicosia, 21 apr - Trimisul special al Agerpres, Ivan Radev, transmite: Coloane de tancuri şi alte vehicole militare grele ale armatei turce pot fi observate în ultimele zile pe arterele principale ale Ciprului de Nord. O delegaţie a Asociaţiei Jurnaliştilor Europeni, din care a făcut parte şi un reprezentat Agerpres, a surprins joi o coloană compusă de zeci de tancuri, maşini blindate şi camioane militare care circula pe drumul principal între Nicosia şi oraşul Lefke din nord-vestul insulei. Tancuri turceşti au fost observate şi vineri pe artera rutieră care leagă partea de nord a Nicosiei de aeroportul Ercan. În prezent, în nordul Ciprului sunt dislocaţi în jur de 45.000 de militari turci.
Localnici au comentat pentru Agerpres că nu este deloc tipic pentru această parte a insulei ca tancurile să circule pe drumurile civile în timpul zilei, cu excepţia cazurilor când sunt prevăzute parade sau exerciţii militare. Surse diplomatice consideră că cel mai probabil această activitate ar putea avea legătură cu informaţiile potrivit cărora Ankara ar fi acordat un ultimatum pentru rezolvarea problemei cipriote până la 1 iulie a.c., adică înainte ca Republica Cipru să preia preşedinţia, prin rotaţie, a Uniunii Europene. Sabah, unul din cele mai influente cotidiene de la Ankara, a scris recent că există un aşa numit "Plan B" şi, dacă până la 1 iulie, nu va fi găsită nicio soluţie, Republica Turcă a Ciprului de Nord îşi va schimba numele în Statul Turc al Ciprului şi va încerca să obţină recunoaşterea sa sub noul nume din partea comunităţii internaţionale. Acest lucru va pune practic capăt negocierilor pentru reunificarea insulei divizate de aproape 50 de ani. O altă explicaţie posibilă pentru apariţia tancurilor ar fi tensiunea între Turcia şi Siria şi faptul că, în caz de război, armata turcă ar putea folosi insula drept un alt punct de plecare spre statul arab, susţine un expert internaţional în Turcia şi Orientul Mijlociu. La începutul săptămânii, premierul turc Recep Tayyip Erdogan nu a exclus posibilitatea ca trupele ţării sale să fie nevoite să pătrundă pe teritoriul sirian pentru a stabili o zona de securitate la frontiera între cele două ţări, protejând astfel Turcia de fluxul de refugiaţi din Siria. "Noi nu dorim să intrăm acolo, dar ei (liderii sirieni - n.r.) nu trebuie să creadă că noi nu putem, dacă decidem s-o facem", a spus Erdogan, citat de agenţia Anadolu şi de site-ul Arab news.

Irsen Küçük, premierul Republicii Turce a Ciprului de Nord, recunoscută doar de Turcia, a declarat în această săptămână pentru Agerpres şi alte organizaţii mass-media europene că nici Ankara, nici guvernul local nu are planuri pentru anexarea acestei părţi a insulei de către statul turc. "Noi nu dorim decât unificarea insulei, preşedinţia UE nu trebuie preluată de o insula divizată", a spus oficialul. "Dacă cineva încearcă să divizeze insula, acesta este Demetris Christofias (preşedintele Republicii Cipriote - n.r.) care a început prospectări unilaterale şi ilegale pentru zăcăminte de gaze şi petrol", a adăugat primul ministru. În opinia sa, această perioadă este de o importanţă crucială pentru insulă, întrucât în câteva zile secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, va anunţa care va fi următorul pas în procesul de negocieri dintre ciprioţii greci şi turci.


Când nu este nicio soluţie, timp de 50 de ani, este normal să te gândeşti la un 'plan B', a comentat un alt înalt reprezentant al administraţiei nord-cipriote care a preferat ca identitatea lui să nu fie dezvăluită. El a adăugat însă că părerea lui personală este că aplicarea unui asemenea plan nu ar fi o idee bună şi că cel mai probabil nu se va ajunge la aşa ceva. "Un eventual plan B nu va permite ceea ce nord-ciprioţii doresc cel mai mult: reunificarea şi coexistenţa paşnică. Noi (ciprioţii de nord - n.r.) suntem singurele victime în această situaţie. Prin 'planul B' problemele nu se vor rezolva, ci vor continua, a spus acesta, insistând ca numele lui să nu fie menţionat în presă.
Fostul preşedinte al republicii nerecunoscute, Mehmet Ali Talat, crede că singura posibilitate pentru a se ajunge la o soluţie este ca Ban Ki-moon să anunţe o pauză în negocierile până la începutul 2013 când se va încheia preşedinţia Uniunii Europene din partea ciprioţilor greci. Talat este de părere că, dacă discuţiile continuă acum, acestea vor fi lipsite de orice sens, deoarece partea greacă nu va avea niciun motiv să negocieze şi se va prezenta la masa de negocieri doar formal, ca să nu fie acuzată că boicotează procesul. Mehmet Ali Talat a mai declarat ziariştilor europeni că cel mai bine ar fi ca discuţiile să fie reluate după alegerile prezidenţiale în sudul insulei care vor avea loc la începutul anului viitor, astfel încât ciprioţii greci vor avea posibilitatea de a vorbi despre acest subiect în cadrul campaniei lor electorale. Referitor la afirmaţiile privind proclamarea unui nou stat independent la nord, Talat şi-a manifestat speranţa că actualii guvernanţi ai Republicii Turce a Ciprului de Nord vor da dovadă de înţelepciune şi nu se vor retrage din negocierile cu ciprioţii greci.AGERPRES - FOTO PE FLUX -



Yüklə 28,73 Kb.

Dostları ilə paylaş:




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2022
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə