Document/Diverse grf ces124-2008 d ro

Rue Belliard 99 - B-1040 Bruxelles – Tel. [phone] – Fax [phone] - Internet http://www.eesc.europa.eu


Comitetul Economic și Social European

Bruxelles, 26 septembrie 2008

RO

ADUNAREA PLENARĂ DIN 17 ŞI 18 SEPTEMBRIE 2008 SINTEZA AVIZELOR ADOPTATE

Avizele CESE sunt accesibile in extenso în limbile oficiale pe site-ul internet al Comitetului la adresa următoare: http://eesc.europa.eu/activities/press/summaries_plenaries/index_fr.asp

Adunarea Plenară s-a bucurat de prezenţa dlui Andris PIEBALGS, membru al Comisiei Europene, care a intervenit pe tema schimbărilor climatice şi a politicii energetice.

1.ENERGIE

• 
  Utilizarea energiei din surse regenerabile
  

– Raportor: dl RIBBE (Grupul „Activităţi diverse” - DE)
– Referinţe: COM(2008) 19 final – 2008/0016 COD – CESE 1511/2008
– Puncte-cheie:
CESE salută proiectul de directivă şi obiectivul privind producerea a 20% din energie din surse regenerabile. CESE vede în ER nu doar o contribuţie la protecţia climei, ci şi un obiectiv strategic real al politicii energetice, care va conduce la o mai mare independenţă energetică şi astfel la o siguranţă mai mare a aprovizionării cu energie.
Obiectivul de reducere a emisiilor de CO2 cu 20% până în 2020, care ar trebui îndeplinit potrivit altor directive, şi cel de 20% energie obţinută din surse regenerabile, care este analizat în prezentul proiect, se corelează strâns şi se completează. Ele trebuie însă să fie considerate independent unul de altul. Acest lucru este cu atât mai adevărat, cu cât unele dintre sursele de ER nu au întotdeauna efecte pozitive clare din perspectiva politicii climatice (a se vedea punctul 6 privind agro-combustibilii).
CESE accentuează că se declară cu claritate în favoarea extinderii ER şi este conştient că pe termen mediu şi lung este necesară o cotă parte mai mare decât cea de 20% propusă până în anul 2020 pentru a atinge obiectivele ambiţioase ale Consiliului (o reducere de 60 – 80% a emisiilor de CO2, ca şi o mai mare independenţă energetică).
CESE constată că hotărârea strategică de înlocuire parţială a motorinei, respectiv a benzinei, prin agro-combustibili este una dintre cele mai puţin eficiente şi scumpe măsuri de protecţie a climei şi reprezintă în prezent o alocare extrem de greşită a resurselor financiare. CESE nu poate înţelege de ce trebuie promovate la nivel politic, în cel mai intens mod, tocmai cele mai scumpe măsuri, mai ales că pe lângă întrebările economice mai există şi un număr uriaş de întrebări ecologice şi sociale fără niciun răspuns. De aceea CESE respinge obiectivul separat de 10% pentru agro-combustibili.
Criteriile ecologice formulate în proiect nu merg destul de departe. În plus, problemele sociale nu sunt abordate absolut deloc, astfel încât proiectul de directivă este complet nesatisfăcător din acest punct de vedere.
– Persoana de contact: dl Sven Dammann

(Tel.: [phone] – e-mail: [e-mail])

• 
  Producerea durabilă de energie din combustibili fosili
  

– Raportor: dl SIMONS (Grupul „Angajatori” – NL)
– Referinţe: COM(2008) 13 final – CESE 1512/2008
– Puncte-cheie:
CESE sprijină mecanismele din propunerea de promovare a demonstraţiei CSC (captarea şi stocarea de CO2) în centralele electrice astfel cum sunt prevăzute în comunicarea Comisiei, fiind însă preocupat de lipsa capacităţii financiare şi a unor opţiuni de finanţare clar stabilite pe termen mediu (2010-2020) şi lung (după 2020).
Trebuie să se ia măsuri astfel încât lipsa capacităţilor de finanţare din partea Comisiei să poată fi compensată parţial de venitul generat prin schema de comercializare a emisiilor (ETS), de exemplu prin scoaterea la licitaţie a acestor drepturi de către sectorul energetic, după 2013. Este important de menţionat că până în prezent nici un mecanism de finanţare - inclusiv măsurile asiguratorii necesare - nu a fost propus la nivel comunitar.
Condiţiile financiare trebuie să fie clare şi bine fixate până cel târziu la sfârşitul anului 2009. Numai astfel se va asigura baza financiară a pregătirii unor situri de demonstraţie CSC pe scară largă, care ar trebui să fie operaţionale în 2015.
Ideea Comisiei de a combina licitaţiile naţionale EU-ETS cu impunerea alocării unei cote obligatorii de 20% din veniturile obţinute prin aceste licitaţii măsurilor de sprijinire a reducerii emisiilor de CO2 este cu totul inadecvată şi inoportună din punct de vedere financiar. Statele membre ar trebui îndemnate cu insistenţă să-şi schimbe poziţia privind veniturile din EU-ETS şi să aloce toate aceste venituri tehnologiilor cu emisii reduse de dioxid de carbon, precum şi să stabilească un pachet financiar specific destinat CSC. Pot deveni disponibile astfel miliardele de euro de care Comisia nu dispune în prezent, dar care sunt necesare pentru a sprijini demonstraţia timpurie a CSC la scară mare.
CESE este de acord că este necesară o infrastructură europeană comună pentru transportul şi stocarea de CO₂. De asemenea, este necesar un sistem de transport la scară europeană pentru a conecta statele membre care nu ar reuşi să îşi creeze singure capacităţi naţionale de stocare.
– Persoana de contact: dl Sven Dammann

(Tel.: [phone] – e-mail: [e-mail])

• 
  Eficienţa energetică – Evaluarea Planurilor naţionale de acţiune
  

– Raportor : dl IOZIA (Grupul „Salariaţi” – IT)
– Referinţe: COM(2008) 11 final – CESE 1513/2008
– Puncte-cheie:
În câteva avize recente referitoare la eficienţa energetică în general şi la eficienţa energetică a clădirilor în special, Comitetul Economic şi Social European s-a exprimat în mod hotărât şi practic în unanimitate în favoarea unei politici angajate referitoare la eficienţa energetică.
CESE deplânge faptul că statele membre nu au pregătit din timp Planurile naţionale de acţiune pentru eficienţă energetică (PNAEE). De asemenea, CESE regretă că, cu câteva excepţii, din documentele analizate nu reiese un angajament puternic şi serios al statelor membre în sensul realizării obiectivelor. Acesta este mai ales cazul domeniilor în care consumul este mai important, adică în transporturile cu caracter privat şi în locuinţe.
CESE remarcă faptul că, în programele Comisiei, economiile care rezultă din planurile în materie de eficienţă energetică ar trebui să constituie contribuţia principală la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Obiectivul reducerii cu 20% a consumului de energie până în 2020 înseamnă o reducere a emisiilor de CO2 cu 780 Mteq (milioane teq - concentraţia toxică echivalentă). Cu o cantitate de emisii CO2 cifrată la 5 294 Mteq în 2006 în UE-25 (raportul pe 2006 al Agenţiei europene de mediu), contribuţia esenţială pe care eficienţa energetică o poate aduce apare ca evidentă.
CESE a exprimat în mod repetat necesitatea atragerii societăţii civile, atât la nivel european, cât şi la cel al statelor membre, considerând ca esenţiale deplina informare a cetăţenilor europeni şi sprijinul lor deplin în realizarea obiectivelor de eficienţă energetică. Măsurile care vor fi adoptate vor trebui să ţină cont întotdeauna de dificultăţile pe care multe milioane de cetăţeni le întâmpină în înfruntarea problemelor vieţii lor cotidiene. Programele de economisire a energiei, care implică în mod necesar costuri, vor trebui să prevadă o selecţie precisă a măsurilor şi a sprijinului acordat celor mai puţin avuţi, care ar putea să se confrunte cu cheltuieli sporite din cauza creşterii preţului energiei, fără a dispune însă de mijloacele de reducere a acestora, de exemplu prin utilizarea unor dispozitive ce permit economisirea energiei în locuinţe.
CESE subliniază necesitatea ca iniţiativele din domeniul eficienţei energetice să fie concrete şi realizabile şi îşi pune întrebarea dacă nu ar trebui luată serios în considerare necesitatea de a face ca unele măsuri să devină obligatorii, verificând diferenţele dintre planuri şi rezultatele concrete, aşa cum s-a procedat în cazul emisiilor produse de autovehicule, al reducerii emisiilor de CO2 în general, al emisiilor de gaze cu efect de seră, precum şi în cazul energiei regenerabile.
CESE consideră că unele instrumente de piaţă – similare celor care funcţionează deja – ar putea furniza o contribuţie considerabilă. Crearea unei pieţe a „negawaţilor”, deschisă de asemenea utilizatorilor finali, adică a unei pieţe a eficienţei energiei electrice, ar putea fi utilă pentru a-i stimula pe cetăţeni să adopte comportamente corespunzătoare. Dacă se ia în considerare că doar înlocuirea becurilor cu filament ar avea ca rezultat o economie echivalentă cu cel puţin 80 de centrale electrice de 1 000 de MW (aproape egală cu puterea brută instalată în Italia), este evident interesul întreprinderilor producătoare în sprijinirea eficienţei energetice, deoarece acestea vor putea astfel răspunde nevoilor unui număr mai mare de clienţi la aceeaşi producţie de electricitate.
– Persoană de contact: dna Maria José Lopez Grancha

(Tel.: [phone] – e-mail: [e-mail])

• 
  Pieţele energetice şi lanţurile de valori
  

– Raportor: dl ZBOŘIL (Grupul „Angajatori” - CZ)

– Coraportor: dl KERKHOFF (Cat. 1 – DE)

– Referinţe: aviz din proprie iniţiativă – CESE 1521/2008
– Puncte-cheie:
Din cauza cantităţii mari de energie necesare pentru producerea de materiale de bază din materii prime, industriile producătoare de materiale de bază sunt puternic afectate de orice schimbare a costurilor şi taxelor la energie, ca şi de măsurile financiare similare. Totuşi, amprenta energetică a materialelor de bază trebuie raportată la întregul lanţ de valori economice industriale, neputând fi luată în considerare separat.
Comitetul consideră că se poate obţine creştere şi inovare economică în economia europeană doar pe o bază industrială viabilă. Politicile privind clima şi energia durabilă vor trebui structurate astfel încât să îşi atingă scopurile, cu menţinerea în acelaşi timp a lanţurilor de valori economice industriale drept coloană vertebrală a economiei europene, chiar dacă se ţine seama de costurile prejudiciilor generate de schimbările climatice.
Industriile mari consumatoare de energie trebuie să contribuie la atingerea obiectivelor politicii energetice şi climatice. Cu toate acestea, cerinţele trebuie adaptate în aşa fel încât să se poată exclude în mare parte dezavantajele competitive într-un mediu de afaceri global. Prin natura lor, industriile producătoare de materiale de bază sunt foarte sensibile la impactul costurilor la energie. Prin urmare, instrumentele politicii energetice şi de mediu trebuie examinate foarte atent şi concepute în funcţie de gradul în care afectează competitivitatea acestor industrii.
Încheierea unui acord internaţional ambiţios privind schimbările climatice este de importanţă crucială în combaterea acestora. Un astfel de acord ar trebui să impună obligaţii de reducere a emisiilor tuturor ţărilor cu volume importante de emisii, inclusiv industriilor mari consumatoare de energie, pentru a asigura o concurenţă loială şi bazată pe condiţii egale. În lipsa unui astfel de acord, ar trebui să se ia în considerare alocarea gratuită a cotelor, în cadrul EU-ETS, pentru industriile mari consumatoare de energie care prezintă riscuri de „scurgeri de carbon”, pentru a contracara ameninţările la adresa siturilor industriale şi a creşterii economice în Europa.
– Persoană de contact: dna Amélia Muñoz

(Tel.: [phone] – e-mail: : [e-mail])