Elemente de istorie, doctrină şi practică misionară



Yüklə 2,8 Mb.
səhifə6/61
tarix07.01.2019
ölçüsü2,8 Mb.
1   2   3   4   5   6   7   8   9   ...   61

Recomandări


Participanţii s-au bucurat că acest grup diversificat al reprezentanţilor adunării mişcării ecumenice s-au adunat la Chavannes-de-Bogis pentru a reflecta la o nouă configuraţie a mişcării ecumenice. A fost un eveniment deosebit şi participanţii şi-au exprimat bucuria de a fi împreună. De fapt, unii au apreciat că rolul jucat de Consiliul ecumenic al Bisericilor pentru a favoriza această reuniune era un model pentru viitoarea muncă de creare a unui spaţiu ecumenic. Deşi recomandările de mai jos privesc în special chestiunile de structuri şi relaţii, participanţii au afirmat necesitatea unei reînnoiri care să regenereze mişcarea ecumenică legându-se mai puţin de interesele instituţionale faţă de stimularea unui spirit de colaborare. Necesitatea de a dezvolta moduri de lucru mai eficace pentru a depune mărturie în faţa lumii – în domenii ca jertfa, reconcilierea şi dialogul interreligios – duce puternic la atacul unor probleme de structuri, multiple şi diverse.

Grupurile de lucru ale întâlnirii au făcut numeroase recomandări la problemele specifice, conţinute în referatul succint al acestei reuniuni. Ele conţin sugestii vaste şi importante pentru activitatea Bisericilor şi ale altor participanţi ai mişcării ecumenice. Participanţii au recunoscut, în mod deosebit, rolul esenţial al formării ecumenice pentru viitorul mişcării şi au invitat toate Bisericile şi organizaţiile să facă din asta o prioritate, de exemplu în educarea religioasă şi selecţia reprezentanţilor lor la evenimentele ecumenice. Bisericile sunt încurajate să se asigure că membrii lor experimentaţi în ecumenism sunt capabili să dea socoteală de experienţele lor în propria lor Biserică.

Recomandările prezentate mai jos nu privesc decât câteva etape concrete care pot să fie întreprinse în viitorul imediat. S-a recunoscut în acelaşi timp că dezvoltarea unei noi configuraţii a mişcării ecumenice este un proces de o mare întindere care obligă ca Bisericile şi desigur organismele confesionale şi ecumenice să discute şi să reflecteze.


  1. Reafirmarea fundamentului teologic al mişcării ecumenice

Afirmăm că dialogul teologic referitor la natura unităţii şi Bisericii constituie o prioritate a întregii munci ecumenice şi ar trebui revitalizată. Comisia Credinţa şi Constituţie a Consiliului ecumenic al Bisericilor are un rol central de jucat pentru a modela dialogul multilateral referitor la întrebări (în acelaşi timp teologice şi sociale) care unesc şi divizează Bisericile în prezent şi pentru a urmări şi a înscrie multiplele dialoguri bilaterale despre unitatea Bisericii. O declaraţie despre Biserică, ca fiind totodată locală şi universală, unică şi diversă, este în curs de elaborare pentru Adunarea Consiliului ecumenic al Bisericilor din 2006. Recomandăm insistent ca Consiliul ecumenic al Bisericilor şi Bisericile sale membre să urmărească reflectarea teologică referitoare la natura Bisericii, în special la interpretările biblice şi la diversele sensuri teologice ale Bisericii.
2. Inventarul locurilor activităţilor programate

Consiliul ecumenic al Bisericilor este invitat să faciliteze recensământul lucrărilor programate în prezent de organismele ecumenice şi confesionale, precizând ce face fiecare, în ce domeniu, şi resursele financiare care susţin activităţile. Acest lucru este menit să evite duplicatele şi să încurajeze colaborarea şi ar putea să se bazeze pe ancheta ecumenică anuală al partenerilor Consiliului ecumenic al Bisericilor. Acest inventar ar putea fi de asemenea o ocazie de a ne informa unii despre alţii. Cum este o sarcină substanţială, poate trebuie să limităm forţa studiului.

Acest inventar ar putea fi completat de studii de caz provenind de la organisme corespunzătoare şi care ar permite unor grupuri mici de persoane să se formeze plecând de la exemple specifice de colaborare sau de la acţiuni comune programate.
3. Clarificarea rolurilor respective ale Consiliului ecumenic al Bisericilor, organizaţiilor ecumenice regionale şi ale Consiliilor Bisericilor

Ne pare necesar ca şi Consiliul ecumenic al Bisericilor, organizaţiile ecumenice regionale şi consiliile naţionale ale Bisericii să clarifice rolurile care le sunt cuvenite, să discute şi să formuleze un program comun şi să stimuleze o acţiune de colaborare care să permită o mai mare coerenţă ecumenică. Consiliul ecumenic al Bisericilor este invitat să lucreze cu organizaţiile ecumenice regionale şi consiliile naţionale ale Bisericilor pentru a elabora un proces de aprofundare a acestor discuţii, sprijinindu-se pe ceea ce Procesul de înţelegere şi viziune comună a permis deja.

Principiul complementar - care se asigură că deciziile sunt luate cât mai aproape de persoane interesate - poate fi util pentru a determina rolurile. S-ar putea încuraja o mai mare coerenţă:

- creând legături între organismele conducătoare (organizaţiile economice regionale ar putea, de exemplu, să organizeze reuniuni comune în fiecare regiune);

- făcând ca reprezentanţii organizaţiilor economice să aibă o responsabilitate mai clară faţă de Bisericile pe care le reprezintă;

- stabilind ordinele de zi mai bine formulate pentru reuniunile regulate între Consiliul ecumenic al Bisericilor, organizaţiile ecumenice regionale şi consiliile naţionale ale Bisericii;

- organizând reuniuni între organizaţiile ecumenice regionale şi comuniunile creştine mondiale;

Organizaţiile ecumenice şi consiliile naţionale ale Bisericilor au de asemenea responsabilitatea de-a încuraja formarea ecumenică pe lângă elementele lor constitutive şi sunt invitate să lucreze cu instituţiile teologice ale regiunilor lor pentru a organiza sesiuni de formare ecumenică.


4. Clarificarea rolului şi locului organizaţiilor ecumenice sau ministerelor specializate în mişcarea ecumenică

Pentru că diaconia face parte din fiinţa Bisericii şi pentru că organismele sau ministerele specializate sunt recunoscute ca parte integrantă şi indispensabilă a mişcării ecumenice, consultarea a convenit să ceară:

- Consiliul ecumenic al Bisericilor să invite organismele ecumenice sau ministerele specializate să dezbată tipul şi felul locului instituţional;

- Consiliul ecumenic al Bisericilor să implice organismele ecumenice sau ministerele specializate în proiectul său strategic şi urmărirea lucrărilor sale în domeniile diaconiei şi dezvoltării, asistenţei şi apărării;

- în acelaşi mod, organizaţiile ecumenice sau ministerele specializate să-şi împartă proiectele lor cu Consiliul ecumenic al Bisericilor care, la rândul său, va căuta să le împartă mai larg cu partenerii ecumenici
5. Spre o colaborare mai strânsă cu comunităţile creştine mondiale

Consiliul ecumenic al Bisericilor este invitat să faciliteze un proces consultativ care să exploreze natura şi forma unei adunări comune sau a unui proces comun care să adune comunităţile creştine mondiale, organismele ecumenice internaţionale, organizaţiile ecumenice regionale şi Consiliul ecumenic al Bisericilor într-un program ecumenic comun. Se poate de asemenea explora posibilitatea de-a lucra cu Comisia plenară „Credinţei şi Constituţie a Consiliului ecumenic al Bisericilor şi Comisia despre Misiunea lumii şi Evanghelizare pentru a prevedea viitoarele întâlniri.

O activitate ulterioară va fi de asemenea necesară pentru a discuta modalităţile în care comunităţile creştine mondiale pot să participe mai efectiv la munca şi la viaţa Consiliului ecumenic al Bisericilor.
6. Explorarea posibilităţilor unei mai mari stabilităţi financiare

Ţinând cont de dificultăţile financiare cărora le fac faţă numeroase organizaţii ecumenice, Consiliul economic al Bisericilor este invitat să permită alcătuirea unei comisii compusă din reprezentanţii diverselor organisme economice, cuprinzând şi organizaţii sau ministere specializate care să exploreze modalităţile noi şi altele de a finanţa munca ecumenică. Colaborarea între Biserici, consiliile naţionale ale Bisericilor, organizaţiile ecumenice regionale şi Consiliul ecumenic al Bisericilor este necesar în regiuni pentru a creşte posibilităţile de finanţare al ansamblului mişcării ecumenice. Consultarea a subliniat că stabilirea relaţiilor face parte din eforturile de creştere a susţinerii financiare adusă muncii ecumenice.


7. Rolul Consiliului ecumenic al Bisericilor

Participanţii au afirmat că acest Consiliu ecumenic al Bisericilor este un instrument privilegiat al cărui rol este de a asigura coerenţa mişcării ecumenice. Ca şi comunitate a Bisericii, el are un rol profetic important.

Toate organizaţiile care fac parte din mişcarea ecumenică, incluzând aici Consiliul ecumenic al Bisericilor, trebuie să evolueze pentru a releva provocările actuale. Consultarea recomandă ca, în priorităţile sale, Consiliul ecumenic al Bisericilor să introducă următoarele:

- să se permită mişcării ecumenice să formuleze o viziune ecumenică comună pentru secolul XXI;

- să ia în considerare ansamblul rezultatelor şi importanţa dialogurilor teologice bilaterale la nivele naţionale, regionale şi internaţionale;

- să permită o înţelegere teologică comună a diaconiei între Biserici şi organismele ecumenice sau ministere specializate;

- să alcătuiască un forum de schimb de informaţii şi de apărare comună împotriva injustiţiei, poate coordonând acţiunile noastre de apărare cu O.N.U.;

- să permită o colaborare şi o responsabilitate constructivă între diverşi parteneri ai mişcării ecumenice;

să facă în aşa fel încât personalul specializat al organizaţiilor ecumenice să participe la conversaţii şi schimburi de informaţii regulate şi sistematice, astfel încât să fie elaborate programe de muncă comune;

În termeni structurali, este recomandat ca Consiliul ecumenic al Bisericilor să preconizeze un echilibru între sarcinile sale permanente şi proiectele urgente dar limitate în timp;


8. Alcătuirea unui grup (de urmat) conducător

Pentru urmărirea acestui proces, un grup conducător va fi alcătuit de îndată ce este posibil: el va fi compus din 15 reprezentanţi cu alcătuiri diferite, după următorul mod :

- 5 reprezentanţi ai Bisericilor membre (desemnat de comitetul executiv al Consiliului ecumenic al Bisericilor);

- 1 reprezentant al Bisericii catolice;

- 1 reprezentant al Bisericii penticostale;

- 2 reprezentanţi ai organizaţiilor ecumenice de tineret;

-1 reprezentant din fiecare din grupurile următoare: organizaţii ecumenice regionale, consilii naţionale ale Bisericii, comunităţi mondiale ale Bisericii, organisme ecumenice sau ministere specializate, organizaţii ecumenice internaţionale şi comunităţi ecumenice noi.

Fiecare din aceşti componenţi va numi propriul său reprezentant începând cu 14 februarie 2005 şi numele vor fi transmise Comitetului central al Consiliului ecumenic al Bisericilor pentru informare.

Consiliul ecumenic al Bisericilor va convoca acest grup şi o primă întâlnire va avea loc în prima jumătate a anului 2005.
Mandatul grupului conducător

- să revadă recomandările făcute la această întâlnire, să fixeze scadenţele şi să controleze executarea lor pentru a determina ceea ce poate fi pus în aplicare în termen scurt sau lung;

- să fixeze priorităţile între recomandări şi

- să decidă şi să conducă procesul de muncă spre o nouă configurare a mişcării ecumenice (acest lucru putând să presupună, la un moment dat, o nouă consultare);


9. Necesitatea unor noi participanţi

Procesul de formare progresivă a unei noi configuraţii a mişcării ecumenice trebuie să conţină o participare mai mare a femeilor şi tinerilor şi ar trebui să acorde prioritate participării ţărilor din Sud.


10. Anticipaţie

Cum n-au fost decât 106 reprezentanţi participanţi la această consultare despre ecumenismul din secolul XXI, participanţii au convenit să supună problema unei noi configuraţii ecumenice propriilor lor Biserici şi componenţilor lor şi să prezinte măsurile corespunzătoare organelor guvernamentale respective. Grupul conducător este invitat regulat să determine poziţia acestui proces alături de participanţii la această consultare şi alături de componenţi ecumenici mai vaşti.




Trad. Pr. conf. dr. Aurel Pavel

după „Rapport final de la, consultation sur „l’oecuménisme au XXI eme siecle”

(30 novembre-3 décembre 2004)

în Istina L (2005), p. 95-106

Poziţia Bisericii Ortodoxe Române faţă de mişcarea ecumenică în perioada anilor 1902-1948

În prima jumătate a secolului al XX-lea, Biserica Ortodoxă Română a activat intens în Mişcarea ecumenică. A fost prezentă la aproape toate manifestările ei până în anul 1948, aducându-şi contribuţia la fixarea unora din principiile sale. A găzduit congrese ecumenice şi a publicat pagini întregi, în cadrul publicaţiilor bisericeşti româneşti, privitor la Mişcarea ecumenică. Anul 1948 aducea însă, cu el, o schimbare forţată de atitudine, impusă în cadrul Conferinţei ortodoxe de la Moscova (9-18 iulie 1948), când s-a cerut tuturor Bisericilor participante la această conferinţă, să nu participe, în calitate de membri, la Conferinţa din Amsterdam a Consiliului Ecumenic al Bisericilor, urmărindu-se astfel, întreruperea legăturilor bisericeşti cu Bisericile Apusene.





Yüklə 2,8 Mb.

Dostları ilə paylaş:
1   2   3   4   5   6   7   8   9   ...   61




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2020
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə