Emoţiile influenţează gândurile noastre, care, la rândul lor, ne influenţează starea afectivă



Yüklə 445 b.
tarix02.08.2018
ölçüsü445 b.



Între emoţiile şi gândurile noastre există o legătură strânsă – emoţiile influenţează gândurile noastre, care, la rândul lor, ne influenţează starea afectivă (devenim mai încărcaţi/ sau nu din punct de vedere emoţional), impactul asupra performanţei sportive putând fi unul pozitiv sau, dimpotrivă, negativ.

  • Între emoţiile şi gândurile noastre există o legătură strânsă – emoţiile influenţează gândurile noastre, care, la rândul lor, ne influenţează starea afectivă (devenim mai încărcaţi/ sau nu din punct de vedere emoţional), impactul asupra performanţei sportive putând fi unul pozitiv sau, dimpotrivă, negativ.

  • Cercetătorii vorbesc despre o zonă optimă a nivelului de activare de tip emoţional, a anxietăţii, zonă care este însă diferită de la o persoană la alta –nu s-au găsit studii în care sportivi diferiţi să experimenteze acelaşi nivel optim al anxietăţii şi al activării de tip emoţional.



  • În activitatea sportivă, considerăm că emoţiile prea intense (ce dezorganizează comportamentul jucătorilor) sau prea puţin intense (organismul nu este suficient de mobilizat) sunt experimentate situaţional sau în mod repetat în principal în lumina interpretării imaginilor/ sunetelor care apar, de multe ori involuntar, în mintea persoanei.

  • Hanin vorbeşte despre patru categorii de emoţii:

  • plăcute (pozitive) şi funcţionale (P+)

  • plăcute şi disfuncţionale (P-)

  • neplăcute (negative) şi funcţionale (N+)

  • neplăcute şi disfuncţionale (N-)



  • Experienţele emoţionale plăcute şi neplăcute funcţionale (P+ şi N+) acompaniază performanţe crescute, în timp ce experienţele emoţionale plăcute şi neplăcute disfuncţionale (P- şi N-) se leagă, de regulă, de performanţe sportive scăzute.

  • Întrucât în sport nu există emoţii pure, ci o constelaţie de emoţii, Y. Hanin prezintă experienţele emoţionale ale unui jucător de tenis junior înainte şi în timpul unui meci foarte bun, dar şi foarte slab.



Înainte de cel mai bun meci al său, sportivul a simţit emoţii plăcute intense (P+): s-a simţit entuziasmat, încrezător, determinat, dinamic şi confortabil. A simţit, de asemenea, la un nivel moderat de intensitate, agresivitate, alarmare şi o oarecare incertitudine (N+), iar experienţele sale emoţionale negative disfuncţionale (N-; teamă, griji, nervozitate) au avut o intensitate mică. Acest pattern s-a menţinut şi pe parcursul meciului, cu excepţia faptului că s-a simţit alert, nu foarte entuziasmat şi nu a resimţit prea devreme satisfacţii (o satisfacţie prea mare resimţită în acest moment se traduce printr-o experienţă emoţională plăcută, dar disfuncţională – P-; sportivul subestimează adversarul sau îşi supraestimează potenţialul).

  • Înainte de cel mai bun meci al său, sportivul a simţit emoţii plăcute intense (P+): s-a simţit entuziasmat, încrezător, determinat, dinamic şi confortabil. A simţit, de asemenea, la un nivel moderat de intensitate, agresivitate, alarmare şi o oarecare incertitudine (N+), iar experienţele sale emoţionale negative disfuncţionale (N-; teamă, griji, nervozitate) au avut o intensitate mică. Acest pattern s-a menţinut şi pe parcursul meciului, cu excepţia faptului că s-a simţit alert, nu foarte entuziasmat şi nu a resimţit prea devreme satisfacţii (o satisfacţie prea mare resimţită în acest moment se traduce printr-o experienţă emoţională plăcută, dar disfuncţională – P-; sportivul subestimează adversarul sau îşi supraestimează potenţialul).



Prin contrast, înaintea celui mai slab meci al său, sportivul a simţit la un nivel ridicat de intensitate nervozitate şi îngrijorare (N-), aceste experienţe fiind resimţite chiar mai puternic pe parcursul disputei. În acelaşi timp, experienţele sale emoţionale plăcute (P+) au avut o intensitate moderată sau scăzută.

  • Prin contrast, înaintea celui mai slab meci al său, sportivul a simţit la un nivel ridicat de intensitate nervozitate şi îngrijorare (N-), aceste experienţe fiind resimţite chiar mai puternic pe parcursul disputei. În acelaşi timp, experienţele sale emoţionale plăcute (P+) au avut o intensitate moderată sau scăzută.

  • Aşadar, este bine ca specialiştii ce activează în domeniul sportului să fie atenţi la întregul profil al experienţelor emoţionale ale sportivilor şi la impactul acestora asupra performanţei.



Evaluarea cognitivă în legătură cu o anumită situaţie influenţează intensitatea şi chiar durata experienţei emoţionale. În momentul în care jucătorii acceptă (gândire) emoţiile ca fiind o reacţie psihologică normală la competiţie, sunt deja şanse mai mari să se înregistreze un nivel superior al performanţei.

  • Evaluarea cognitivă în legătură cu o anumită situaţie influenţează intensitatea şi chiar durata experienţei emoţionale. În momentul în care jucătorii acceptă (gândire) emoţiile ca fiind o reacţie psihologică normală la competiţie, sunt deja şanse mai mari să se înregistreze un nivel superior al performanţei.

  • Este “normal” să avem emoţii negative atunci când suntem învinşi în competiţie, dar emoţii negative funcţionale – vom fi nemulţumiţi, supăraţi şi alarmaţi.



Aceste experienţe emoţionale negative funcţionale ne ajută să ne confruntăm cu situaţia negativă şi să căutăm soluţii.

  • Aceste experienţe emoţionale negative funcţionale ne ajută să ne confruntăm cu situaţia negativă şi să căutăm soluţii.

  • Aşadar, în unele situaţii, “negativul” devine “pozitiv”. Ar fi inadecvat să reacţionăm la o înfrângere prin stări emoţionale pozitive (entuziasm, bucurie, relaxare), aşa cum ar fi în defavoarea noastră dacă am experimenta emoţii negative disfuncţionale: am fi furioşi (nu nemulţumiţi), deprimaţi (nu supăraţi) sau panicaţi/ anxioşi (nu alarmaţi).



Există şi situaţii în care emoţiile pozitive (mulţumire, bucurie, optimism) au un rol negativ (“pozitivul” devine “negativ”). Aceste situaţii se produc atunci când:

  • Există şi situaţii în care emoţiile pozitive (mulţumire, bucurie, optimism) au un rol negativ (“pozitivul” devine “negativ”). Aceste situaţii se produc atunci când:

  • emoţiile pozitive sunt prea intense (sportivul crede că este prea bun – se reduce, astfel, abilitatea de a evalua critic riscul pe care îl implică diferitele situaţii din meci);

  • emoţiile pozitive (relaxare, satisfacţie, mulţumire) sunt resimţite de către jucător înainte ca scopul să fie atins (se reduce capacitatea de luptă a persoanei);



emoţiile pozitive derivă din gânduri iraţionale, de exemplu, “Trebuie neapărat să înving!” (dacă asemenea formulări inflexibile, nu sunt confirmate, persoana ar putea experimenta emoţii negative, de tip depresiv). De aceea, formulări de genul “Mi-ar plăcea/ Ar fi bine să înving!“ sunt de preferat; jucătorul este motivat şi în acelaşi timp flexibil.

  • emoţiile pozitive derivă din gânduri iraţionale, de exemplu, “Trebuie neapărat să înving!” (dacă asemenea formulări inflexibile, nu sunt confirmate, persoana ar putea experimenta emoţii negative, de tip depresiv). De aceea, formulări de genul “Mi-ar plăcea/ Ar fi bine să înving!“ sunt de preferat; jucătorul este motivat şi în acelaşi timp flexibil.



Strategii pentru controlul emoţiilor şi al gândurilor negative (vezi Radu Predoiu, Psihologia sportului. Maximizarea performanţei sportive. Editura Polirom, Iaşi, 2016, pp. 81-107):

  • Strategii pentru controlul emoţiilor şi al gândurilor negative (vezi Radu Predoiu, Psihologia sportului. Maximizarea performanţei sportive. Editura Polirom, Iaşi, 2016, pp. 81-107):

  • utilizarea respiraţiei şi a vizualizării;

  • lucrul cu submodalităţile;

  • povestirile terapeutice metaforice;

  • muzicoterapia;

  • hipnoza/ autohipnoza;

  • restabilirea echilibrului sistemului energetic al corpului;

  • utilizarea jocului de rol;

  • utilizarea procedurilor şi experienţa competiţională;

  • alimentaţia;



De exemplu: Alimentaţia

  • De exemplu: Alimentaţia

  • Să “vedem” câteva alimente şi efectul lor asupra stărilor noastre psihice: ciocolata neagră – bună dispoziţie, entuziasm; muşeţel, pâine, paste – calm şi relaxare; somon, macrou, ton, sardine – vigilență crescută și vigoare; legume, cereale fortificate, fulgi de ovăz, orez – reduc depresia, generează o stare mai stabilă, pozitivă; pui, peşte – vigilenţă; cafea, ceai de ginseng – stimulare; banane, verdeţuri şi migdale – cresc vitalitatea, puterea de lucru; toate sursele de proteine, cereale, nuci – reduc anxietatea şi iritabilitatea; avocado, iaurt, ton, lapte – îmbunătăţesc starea de spirit.



De exemplu: Experiența competițională

  • De exemplu: Experiența competițională

  • - are un rol important în reglarea (controlul) emoțiilor. Atenție, însă, la tipul de experiență competițională, soldată cu succes sau cu eşec. Pe termen scurt, putem folosi resemnificarea, în cazul unui eşec. Exemple de resemnificare: dezastru (eșec) – încercare – dezvoltare (niciun eșec nu durează permanent); dezavantaj – avantaj; amenințare – provocare; sfârșit – începutul unei perioade mai bune. Dacă se acumulează, însă, prea multe eșecuri, apare riscul ca jucătorii noştri să dezvolte o fobie. În această situație se impune schimbarea scopului (obiectivului).



Starea mentală de bază trebuie să fie asemeni unui sistem imunitar sănătos.

  • Starea mentală de bază trebuie să fie asemeni unui sistem imunitar sănătos.

  • Familiarizarea cu înţelepciunea şi abilităţile reprezintă soluţia pentru reducerea emoţiilor distructive. Cunoscând tehnici diverse pentru a-şi controla emoţiile şi gândurile negative, sportivii se pot raporta la situaţiile stresante din concurs şi la propriile stări emoţionale ca la nişte oportunităţi de a exersa autocontrolul.



Vă mulţumesc!

  • Vă mulţumesc!




Yüklə 445 b.

Dostları ilə paylaş:




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2020
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə