Facultatea de Inginerie Electrica



Yüklə 53,41 Kb.
tarix30.07.2018
ölçüsü53,41 Kb.
#64489

Facultatea de Inginerie Electrica

Raport tehnic

Eergie solara

Balassan Robert

Grupa 111B (anul I)

Cuprins




1. Introducere 3

1.1. Avantajele folosirii energiei solare 3

1.2. Dezavantajele folosirii energiei solare 3

1.3. Energia solara: o alternativa 4

2. Aplicabilitatea energiei solare 4

2.1. Case cu panouri solare 4

2.2. Masini solare 4

2.2.1. Cum funcţionează ? 4

2.2.2. Captarea şi stocarea energiei 5

2.2.3. În cursa cu lumina zilei 5

3. Concepte tehnologice prezente si viitoare 6

3.1. Bucătărie solară 6

3.2. Ecranul telefonului mobil, folosit ca încărcător solar 7

3.3. Primul tren de mare viteză european alimentat cu energie solară 7

3.4. Gadgeturi solare 7

3.4.1. Costum de baie cu panouri fotovoltaice 7

3.4.2. Jachetă cu panou solar 7

3.4.3. Genti, rucsaci, posete cu panouri solare 8

3.4.4. Corturi solare 8

4. Panloul solar. Functionare. 9

  9

4.1. Constructia unui panou solar obisnuit 10


4.2. Fabricarea panoului solar 11

4.3. Caracteristici technice 11

4.4. Incarcatorul solar  12

 4.5. Invertorul 12

 4.6. Sistem solar complet 14

Bibliografie 15




1. Introducere

In acest raport tehnic sunt prezentate informatii generale privind energia solara, tehnologia acesteia, avantajele si dezavantajele folosirii acesteia, cat si diverse concepte tehnologice privind energia solara


1.1. Avantajele folosirii energiei solare


Pentru ca este disponibila in cantitati imense, este inepuizabila (cel putin pentru cateva miliarde de ani) si este ecologica. Captarea energiei solare nu este poluanta si nu are efecte nocive asupra atmosferei, iar in conditiile in care degradarea Terrei atinge un nivel din ce in ce mai ridicat, aceasta problema incepe sa fie luata in seama de tot mai multi oameni. [1]

Si acest lucru se vede. In cazul producerii de energie electrica prin intermediul panourilor fotovoltaice, procentul energiei solare din totalul energiei produse pe glob a crescut de la 0,04% in 2004 la peste 0.3% si se estimeaza ca va depasi 0,4% pana la finalul lui 2010. In continuare este un procent minuscul, dar este de apreciat faptul ca omenirii a inceput sa ii pese. Iar pe masura ce tehnologia se va dezvolta, energia solara va fi utlizata din ce in ce mai mult. [1]


1.2. Dezavantajele folosirii energiei solare


Raspandirea foarte limitata a utlizarii tehnologiei solare are foarte multe cauze:

In primul rand, tehnologia de captarea a razelor solare este inca la inceput si costisitoare. Pretul producerii unui WATT in prezent, prin intermediul celulelor fotovoltaice, este de 6-7 ori mai mare decat cel al producerii sale in termocentrale. De aceea investitia initiala intr-un sistem de producere a energiei prin captarea razelor solare este mare, chiar daca amortizarea se produce in timp, sistemele fiind in general foarte fiabile si putand functiona 10-25 de ani fara mari costuri de intretinere. [1]

In plus, panourile solare au un randament foarte scazut daca raportam cantitatea de energie produsa la dimensiunea lor: pentru acoperirea necesitatilor unei locuinte fiind necesare panouri de cateva zeci de metri patrati. Dar si acest lucru se va schimba pe masura ce tehnologia evolueaza. [1]

Cel mai mare dezavantaj este insa acela ca energia solara este dependenta de razele soarelui, cu alte cuvinte de cantitatea de radiatii solare care ajung pe Pamant. Iar aceasta este variabila, in functie de ora, de perioada a anului, de conditiile atmosferice, etc. Si nu in ultimul rand, randamentul sistemelor solare depinde in mare masura de unghiul sub care cade raza de soare pe panoul solar, asadar de pozitia pe glob. O harta a potentialului solar in Europa poate fi vazuta mai jos. [1]


1.3. Energia solara: o alternativa


Cu singuranta este. Dar acesta este cuvantul potrivit momentan: o alternativa. La fel ca energia eoliana sau marina. Pentru ca in conditiile actuale, necesarul energetic al Terrei are nevoie de existenta centralelor pe baza de carbune sau nucleare. Dar in viitor, acest fapt se va schimba cu singuranta. [1]

2. Aplicabilitatea energiei solare

2.1. Case cu panouri solare

Pentru o casă structurată pe parter plus etaj, cu suprafața de 80 de metri pătrați pe nivel, sistemul de panouri solare cu boiler (exterior sau interior) costă între 500-2000 euro, cu perioadă de amortizare între 3-5 ani. Economia lunară este, în medie, de aproximativ 60% din costul unei facturi normale de energie termică. Pentru a evita scăderea randamentului sistemului, specialiștii sfătuiesc să fie ef ectuate periodic lucrări de curățare a panourilor căci acestea își pot pierde eficiența chiar și cu peste 30%. [2]



2.2. Masini solare


Cum vi se pare ideea unei călătorii gratuite? Gândiţi-vă cât de minunat ar fi dacă maşina dumneavoastră ar funcţiona fără să mai cheltuiţi vreun ban pe combustibil. În cazul în care aţi conduce o maşină care converteşte energia solară în electricitate, acest vis ar deveni realitate. În combinaţie cu nanotehnologia, astfel de vehicule reprezintă, fără îndoială, o soluţie viabilă pentru un viitor mai puţin poluat şi mai puţin costisitor. [3]

2.2.1. Cum funcţionează ?


Un vehicul solar (terestru, aerospaţial, naval) este alimentat de o sursă de energie regenerabilă, cu ajutorul panourilor dispuse pe suprafaţa sa. Maşinile solare combină tehnologia utilizată de obicei în industriile aerospaţiale şi constructoare de maşini cu tehnologia producătoare de energii alternative. Designul unui vehicul solar este strict limitat de alimentarea acestuia cu energie (baterii şi puterea Soarelui). Maşinile solare sunt prevăzute cu unele dispozitive specifice vehiculelor tradiţionale: frâne, pedală de acceleraţie, semnalizatoare, oglinzi retrovizoare (sau camere video) şi sistem de aerisire. De asemenea, din dotarea lor nu lipseşte niciodată un dispozitiv radio de transmisie-recepţie pentru ca pilotul să poată comunica permanent cu echipa sa. Pe lângă deplasarea pe şosea, prioritatea şoferului de la bordul lor este să observe instrumentele de măsurare pentru depistarea eventualelor probleme. Maşinile fără dispozitive de măsurare sunt dotate aproape întotdeauna cu aparatură de telemetrie wireless, ce permite echipei să monitorizeze consumul de energie al maşinii, absorţia de energie solară şi alţi parametri, totodată oferind posibilitatea şoferului să se concentreze doar la drum. [3]

2.2.2. Captarea şi stocarea energiei


Noile mijloace de transport depind în totalitate de celulele fotovoltaice, pentru a converti lumina solară în electricitate. Din energia emisă de Soare, se ridică la circa 1370 W/m²,  51% pătrunde în atmosfera Pământului. Folosind-o, se obţine aproximativ 700 W/ m² de energie curată. Spre deosebire de energia termală solară, convertită în căldură spre scopuri casnice, industriale sau pentru a fi ulterior transformate în electricitate, celulele fotovoltaice convertesc direct lumina Soarelui în electricitate. Atunci când fotonii intră în contact cu aceste celule, pun în mişcare electronii, generând curent electric. Celulele fotovoltaice sunt confecţionate din materiale semiconductoare, precum siliciu şi indium, galiu şi selenium. Altele utilizează celule solare cu siliciu a căror eficienţă este de circa 20%. Pentru a realiza un panou solar, celulele fotovoltaice sunt aşezate una lângă alta sub formă de module. Cele mai mari panouri solare produse până în prezent, pot genera o putere de peste 2 kW (2,6 CP). Modul în care sunt dispuse optimizează raportul dintre puterea de alimentare, rezistenţa aerodinamică, masa vehicului şi alte consideraţii de ordin practic. [3]

Sistemele mecanice ale unei astfel de maşini sunt proiectate astfel încât să ocupe minimum de spaţiu şi să cântarească mai puţin, menţinând neschimbată puterea sursei de alimentare. Astfel caroseria este uneori realizată dintr-un cadru metalic în interior şi un înveliş fotovoltaic în exterior. Stratul metalic este utilizat pentru a conferi soliditate vehiculului şi siguranţă şoferului, iar învelişul fotovoltaic extern, pentru aerodinamică. De obicei, constructorii folosesc titan, oţel şi aluminiu pentru ţevi, iar pentru fotomontaj, fibră de carbon, sticlă, precum şi Kevlar. [3]


2.2.3. În cursa cu lumina zilei


Deşi aceste vehicule se află încă în stadiu experimental, mai mulţi specialişti în domeniu sunt de părere că ele reprezintă soluţia viitorului. Chiar dacă nu le veţi găsi disponibile la unul dintre dealerii autorizaţi, există persoane care şi-au realizat singure propriile modele, încă din anii ’70. [3]

Primul dintre aceştia a fost fizicianul Ed Passerini, care şi-a denumit prototipul “Bluebird” în 1977. A urmat Larry Perkins, cel care a condus vehiculul “Quiet Achiever” în anul 1982, atingând viteza de 30 de km/h. Astăzi, maşinile zonale depăşesc cu mult viteza de 100 km/h. Deja tot mai multe universităţi din lume au echipe specializate care se întrec în construirea acestor vehicule, pregătite să participe la curse internaţionale. Dintre acestea, World Solar Challenge este cea mai cunoscută. [3]


3. Concepte tehnologice prezente si viitoare

Exista diferiti oameni de stiinta, absolventi ai diverselor facultati, poate chiar profesori, care de-a lungul timpului au incercat diverse aplicabilitati ale energiei solare in diferite lucru ce ne sunt utile in viata de zi cu zi. In acest capitol vom putea vedea despre ce este vorba.



3.1. Bucătărie solară


Studenții de la Facultatea de Știință și Tehnologia Materialelor a Universității Tehnice au organizat azi o acțiune ecologică „Materiale- responsabilitate-mediu”. Tinerii au prezentat tehnologii nepoluante, ecologice care pot fi folosite pentru gătit în aer liber. Campania se dorește a fi una de responsabilizare pentru a aborda un stil de „viață verde”. „Aparatura” folosită pentru a atrage razele solare, a constat într-o antenă de satelit acoperită cu vinil și umbrele acoperite cu folie de aluminiu autocolantă. „Gătitul ține un pic și de soare și durează puțin mai mult, dar merită” a spus o studentă. În cadrul demonstrațiilor respective studenții au prăjit cartofi și mititei cu ajutorul energiei solare. Temperatura în vas ajungea până la 1000 de grade folosind aceste tehnologii. Se poate folosi orice obiect rotund și material reflectorizant pentru a a ne crea propriul „aragaz” ecologic. Antena care a fost folosită pentru prepararea cartofilor, avea circumferința de 2 metri și cu ajutorul ei se poate prepara orice tip de mâncare. Celelalte „aparate” mai mici, precum umbrelele, se folosesc pentru prepararea lucrurilor simple, cum ar fi ochiurile de ou. [3]

În aprilie 2009 un norvegian cu studii în Statele Unite (Berkeley, California) și care trăiește în Kenya, Jon Bohmer, a luat un premiu „verde” de 75.000 de dolari (568.000 coroane norvegiene) pentru un cuptor solar foarte ieftin: costă doar 6,6 dolari (5 euro). Cu ajutorul cuptorului poți găti mâncare în caserole, fierbe apă sau chiar coace pâinea. Este alcătuit din două cutii, una în alta, acoperite cu acrilic, care lasă puterea sorelui să intre și o țin acolo. Cutia interioară este vopsită în negru și folia argintie din cea exterioară facilitează concentrarea căldurii, în timp ce un strat de paie sau ziare dintre cele două asigură izolarea. Cuptorul se adresează celor trei miliarde de persoane care folosesc lemne de foc pentru a găti în țările în curs de dezvoltare. Barbara Kerr and Sherry Cole au fost primii promotori serioși ai cutiei solare de gătit în anii 70 iar planurile acesteia puteau fi găsite într-o carte publicată de Peace Corps în anii 60. [5]



Cuptoarele solare permit purificarea apei prin încălzirea acesteia. O apă încălzită la 65 grade îndepărtează bolile întâlnite în cazul apei de proastă calitate, prezentă adeseori în țările în curs de dezvoltare și responsabilă pentru milioane de decese. Pe de altă parte fumul degajat de gătirea cu lemne dă naștere unor boli respiratorii responsabile de decesele a 1,6 milioane de persoane/an în întreaga lume. De asemenea, prin folosirea cuptoarelor solare sunt evitate despăduririle și emisiile de dioxid de carbon în atmosferă. [3][5]

3.2. Ecranul telefonului mobil, folosit ca încărcător solar


Wysips, o companie de origine franceză, a descoperit tehnologia prin care ecranul telefonului mobil sau al smartphone-ului poate fi încărcat de la soare, cu ajutorul unei pelicule fotovoltaice. Pelicula fotovoltaică poate fi integrată în ecranul telefonului și permite încărcarea completă a bateriilor, grație luminii solare, în numai 6 ore. Procedeul este ieftin (prețul peliculei este de 1 euro), iar invenția companiei franceze a fost deja premiată la Concursul de inventică de la Orlando, Florida, la categoria „Aplicații verzi în gestionarea energiei”. Descoperirea aparține fondatorilor companiei, Ludovic Deblois și Joël Gilbert, care au demonstrat că „în șase ore se poate încărca complet o baterie, de la soare, iar pentru 30 de minute de conversație este necesară doar o oră”. Primele telefoane cu peliculă fotovoltaică Wysips urmează să apară în primul trimestru al anului 2012. [6][7][8]

3.3. Primul tren de mare viteză european alimentat cu energie solară


Primul tren din Europa alimentat cu energie produsă de panouri solare a fost trenul internațional de mare viteză de pe ruta Paris-Amsterdam. Energia sa provine de la panourile solare instalate pe tunelul care acoperă calea ferată. Tunelul, lung de 3,5 kilometri, situat lângă Antwerp, nordul Belgiei, este acoperit cu 16.000 de panouri solare pe o suprafață de 50.000 metri pătrați. Instalația solară produce 3.300 de megawatts pe oră. Cantitatea de energie electrică ar putea acoperi consumul mediu anual a 1.000 de gospodării. Proiectul, denumit „Enfinity”, a implicat costuri de 15,6 milioane de euro și reduce emisiile de CO2 cu 2.400 de tone pe an. [9]

3.4. Gadgeturi solare

3.4.1. Costum de baie cu panouri fotovoltaice


Andrew Schneider, absolvent al Universității din New York, a creat un costum de baie care permite purtătorului să încarce un iPod sau o camera foto. El este confecționat din panouri foto-voltaice, cusute cu fir conductor. Un astfel de costum de baie, proiectat de Schneider, este cusut în aproximativ 80 de ore și poate costa mai mult de 120 de lire sterline, în fucție de mărimea dorită. Pentru prototipul său, Schneider a folosit 40 de panouri foto-voltaice, unite între ele într-un mod anume pentru a obține tensiunea și amperajul exact. Purtătorii costumului se vor putea bucura fără probleme de apă, cu condiția ca niciun dispozitiv electric să nu fie conectat în timpul înotului și ca, după baie, panourile să fie uscate atunci când se dorește conectarea la portul USB. [10]

3.4.2. Jachetă cu panou solar


În 2008 creatorul de modă argentinian Julieta Gayoso a creat o jachetă dotată cu un mic panou solar pe spate. Cu ajutorul acestuia se poate alimenta un telefon mobil sau Ipod. Un cablu în interioul hainei, de culoare neagră, face transferul de energie către gadget-urile utilizatorului. [11]

3.4.3. Genti, rucsaci, posete cu panouri solare


Cercetătorii greci de la Universitatea din Salonic au creat o geantă solară, capabilă de a încărca bateria unui telefon mobil sau a unui MP3 player. O versiune a genții solare era deja în producție în octombrie 2010. Prețul era de 150 de euro. Acum gențile, rucsacii cu panouri solare, care pot încărca telefoane mobile, IPOD-uri, etc sunt uzuale. [12]

În mai 2011, firma daneză de design Diffus a scos pe piață o poșetă de lux cu panouri solare, în care poate fi alimentat telefonul mobil. La proiect a participat și o companiă elvețiană de broderie, Forster Rohner et Alexandra Institute, potrivit Green Report. Geanta are „brodate” pe exterior 100 de panouri solare minuscule și poate capta energie solară, pe care o stochează într-o baterie litiu-ion, ascunsă într-unul dintre buzunare. De la această baterie poate fi încărcat telefonul mobil. În plus, atunci când poșeta se deschide, fibrele optice, fixate într-unul din buzunarele interioare, se activează și iluminează interiorul accesoriului, permițând găsirea diverselor lucruri din geantă. Invenția transformă energia solară în electricitate cu o eficacitate de 9%. [12]


3.4.4. Corturi solare


Armata Statelor Unite a decis să doteze corturile cu trei tipuri de panouri solare fotovoltaice în incercarea de a optimiza și de a îmbunătăți eficienta soldaților aflați in misiune. Corturile vor profita de condițiile solare favorabile în zonele de conflict pentru a alimenta dispozitivele electronice atât de necesare soldaților pe teren. Capacitatea acestor panouri variază intre 200 si 300 de watti per cort. Sistemul va ușura situația soldaților, care nu vor mai fi nevoiți să-și care peste tot baterii de rezervă. [13]

În 2009 Orange în parteneriat cu firma americană Kaleidoscope au creat un concept ultra-modern de cort. Acesta are o instalație de panouri solare prin care este captată suficientă energie pentru ținerea în funcțiune timp de mai multe ore a câtorva aparate electrice personale sau încărcarea bateriilor lor dacă utilizatorii au rămas fără acumulatori. Celulele își ajustează singure poziția astfel încât să fie cât mai mult timp expuse razelor solare. Energia este stocată până când utilizatorii decid să o folosească fie prin punerea în funcțiune a laptop-ul ui, a telefonului sau a altor gadget-uri. O altă funcție utilă constă în sistemul "glo-cation" care transmite un semnal către telefonul mobil, astfel încât poziția în care a fost amplasat cortul să poată fi reperată. Cortul solar are, de asemenea, un display LCD flexibil care afișează energia generată sau consumată și puterea semnalului de internet. În plus, sistemul permite încălzirea interiorului dacă temperatura scade sub valoarea setată. [13]


4. Panloul solar. Functionare.

 


Un panou solar fotovoltaic transforma energia luminoasa din razele solare direct in energie electrica. Componentele principale ale panoului solar sunt celulele solare. [14]

Panourile solare se utilizeaza separat sau legate in baterii pentru alimentarea consumatorilor independenti sau pentru generarea de curent electric ce se livreaza in reteaua publica. [14]

 

 

Panourile fotovoltaice pot fi considerate ca fiind generatoare de curent continuu, alimentate de lumina solara. Cand fotonii avand o cantitate suficienta de energie ciocnesc o celula solara, acestia elibereaza electroni in structura cristalina si ii forteaza printr-un circuit extern (baterie sau sarcina de curent continuu). Electronii revin la polul opus al celulei solare si intregul proces este repetat. Tensiunea de iesire a unei singure celule solare cristaline este in jur de 0,5V la un curent direct proportional cu suprafata celulei (aproximativ 7A la o suprafata de aproximativ 39 cm2). De obicei, in fiecare panou solar, sunt inseriate intre 30 - 36 de celule (plus la minus), pentru a obtine o tensiune nominala de iesire de 12V (17V tensiune de varf). Panourile solare pot fi conectate in serie sau in paralel, obtinandu-se astfel matrici solare pentru incarcarea bateriilor de 12V, 24V sau 48V. [14]



 

 


Panouri solare fotovoltaice Kyocera 

 

Un panou solar este caracterizat prin parametrii sai electrici, cum ar fi tensiunea de mers in gol, sau curentul de scurtcircuit.

Pentru a indeplini conditiile impuse de producerea de energie electrica, celulele solare se asambleaza in panouri solare utilizand diverse materiale, ceea ce asigura:


  • protectie transparenta impotriva radiatiilor si intemperiilor

  • legaturi electrice robuste

  • protectia celulelor solare rigide de actiuni mecanice

  • protectia celulelor solare si a legaturilor electrice de umiditate

  • asigurare unei raciri corespunzatoare a celulelor solare

  • protectia impotriva atingerii a elementelor componente conducatoare de electricitate

  • posibilitatea manipularii si montarii usoare 

Se cunosc diferite variante de constructie a modelelor existente de panouri solare. In continuare descriem constructia modelului cel mai raspandit in momentul de fata. [14]

4.1. Constructia unui panou solar obisnuit


  • Un ecran protector (de cele mai multe ori geam securizat monostrat) pe fata expusa la soare

  • Un strat transparent din material plastic (etilen vinil acetat, EVA sau cauciuc siliconic) in care se fixeaza celulele solare

  • Celule solare monocristaline sau policristaline conectate intre ele prin benzi de cositor [14]

  • Caserarea fetei posterioare a panoului cu o folie stratificata din material plastic rezistent la intemperii ( fluorura de poliviniliden sau tedlar ) si Poliester

  • Priza de conectare prevazuta cu dioda de protectie, respectiv dioda de scurtcircuitare (vezi mai jos) si racord

  • O rama din profil de aluminiu pentru protejarea geamului la transport, manipulare si montare, pentru fixare si rigidizarea legaturii [14]


4.2. Fabricarea panoului solar


Fabricarea incepe intotdeauna de pe partea activa expusa la soare. La inceput se pregateste si se curata un geam de marime corespunzatoare. Pe acesta se aseaza un strat de folie de etilen vinil acetat, EVA, adaptat profilului celulelor solare utilizate. Celulele solare vor fi legate cu ajutorul benzilor de cositor in grupe (siruri), care mai apoi se aseaza pe folia de EVA, dupa care se face conectarea grupelor intre ele si racordarea la priza de legatura prin lipire. In final, totul se acopera cu o folie EVA si peste aceasta o folie tedlar. Pasul urmator consta in laminarea panoului in vacuum la 150 °C. In urma laminarii, din folia EVA plastifiata, prin polimerizare, se va obtine un strat de material plastic ce nu se va mai topi si in care celulele solare sunt bine incastrate si lipite strans de geam si folia de tedlar. Dupa procesul de laminare, marginile se vor debavura si se va fixa priza de conectare, in care se vor monta diodele de bypass. Totul se prevede cu o rama metalica, se masoara caracteristicile si se sorteaza dupa parametrii electrici, dupa care se impacheteaza. [14]

 

4.3. Caracteristici technice


Parametrii unui panou solar se stabilesc, la fel ca si cei pentru celule solare, pentru conditii de test standard.

Prescurtari ale termenilor mai des utilizati



  • SC: Short Circuit - Scurtcircuit

  • OC: Open Circuit – Mers in gol

  • MPP: Maximum Power Point – Punctul de putere maxima

  • Tensiunea de mers in gol UOC

  • Curent de scurtcircuit ISC

  • Tensiunea in punctul optim de functionare UMPP

  • Curentul in punctual de putere maxima IMPP

  • Putere maxima PMPP

  • Factor de umplere FF

  • Coeficient de modificare a puterii cu temperatura celulei

  • Randamentul celulei solare [14]

 

4.4. Incarcatorul solar 


  Incarcatorul solar se monteaza in circuitul sistemului solar, intre panoul solar fotovoltaic si baterie. Incarcatorul solar asigura o incarcare eficienta a bateriei, pe care o si protejeaza impotriva descarcarii profunde si scurtcircuitelor, protejand in acelasi timp si panoul solar impotriva unui eventual scurtcircuit. Incarcarea bateriei este realizata prin metoda PWM (Pulse Width Modulation = Modulare a Duratei de Impuls). Bateria este incarcata folosind un tren continuu de impulsuri de curent electric, impulsuri a caror durata este modificata automat de incarcator in functie de gradul de incarcare a bateriei. Modul de functionare a unui incarcator solar este exemplificat prin figura de mai jos: [14]

 

 

 4.5. Invertorul


   Invertorul este utilizat intr-un sistem solar pentru a obtine o tensiune utila de 230V, folosind ca sursa de alimentare bateria, incarcata in prealabil de panoul solar, prin intermediul incarcatorului solar. Tensiunea de 12 volti a bateriei este convertita in 230 V de catre acest aparat. Printre facilitatile pe care le pot avea invertoarele se numara: protectie la scurt-circuit pe intrare si iesire, protectie la suprasarcina si supraincalzire, protectie la supravoltare si subvoltare, afisarea puterii consumate si a tensiunii bateriei etc. Invertoarele au ca si caracteristica principala puterea nominala, care reprezinta consumul maxim admis la iesirea de 230 V. O alta caracteristica importanta a unui invertor este forma undei de iesire. Astfel, exista invertoare cu unda sinusoidala pura sau cu unda sinusoidala modificata. Invertoarele cu unda sinusoidala modificata sunt mai accesibile ca pret, dar nu se preteaza la echipamente electrice sau electronice care folosesc motoare alimentate direct la 230 V, pentru care se utilizeaza invertoare cu unda sinusoidala pura. Modul de conectare al unui invertor intr-un sistem solar este exemplificat prin figura urmatoare: [14]

 

 

 



 

 

 4.6. Sistem solar complet


 



Bibliografie

[1] http://panourisolare.org/energie-solara-ce-este-energia-solara/

[2] http://www.evz.ro/detalii/stiri/cat-te-costa-un-sistem-de-panouri-solare-pe-casa-930670.html

[3] http://www.sciencepedia.lvais.ro/?p=295

[4] http://news.sky.com/home/world-news/article/15258467

[5] http://www.energobiologie.ro/index.php/Energii/Energia-solara-la-indemana-oricui-Bucataria-solara-1.html

[6] http://www.green-report.ro/stiri/ecranul-telefonului-mobil-transformat-incarcator-solar-vezi-video

[7] http://www.a1.ro/men/gadgets/ecranul-telefonului-mobil-transformat-in-incarcator-solar-149445.html

[8] http://www.b1.ro/stiri/externe/francezi-inovatori-au-transformat-ecranul-telefonului-mobil-intr-un-incarcator-solar-2972.html

[9] http://www.ziare.com/mediu/energie-solara/belgia-a-inaugurat-primul-tren-verde-alimentat-cu-energie-solara-video-1099873

[10] http://www.dailymail.co.uk/sciencetech/article-1393434/iKini-Plug-iPod-solar-powered-bikini.html

[11] http://www.realitatea.net/un-designer-argentinian-a-creat-haina-viitorului-jacheta-cu-panou-solar_360227.html

[12] http://www.solar-magazin.ro/cercetare/inventii-solare/tot-ce-trebuie-sa-stiu-despre-geanta-solara-voltaic.html

[13] http://www.banknews.ro/stire/29642_orange_solar_tent,_cortul_care_te_ajuta_sa_te_bucuri_de_tehnologie_in_mijlocul__salbaticiei.html



[14] http://www.vlamirsolar.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=69&Itemid=105


Yüklə 53,41 Kb.

Dostları ilə paylaş:




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin