Federatia sindicatelor libere din îNVĂŢĂMÂNT


Vor fi in dificultate scolile postliceale si scolile profesionale, adica exact structurile pe care trebuie sa le dezvoltam pentru a creste gradul de ocupare si integrare pe piata muncii."



Yüklə 0,5 Mb.
səhifə16/17
tarix31.10.2017
ölçüsü0,5 Mb.
#24178
1   ...   9   10   11   12   13   14   15   16   17

Vor fi in dificultate scolile postliceale si scolile profesionale, adica exact structurile pe care trebuie sa le dezvoltam pentru a creste gradul de ocupare si integrare pe piata muncii."

In opinia Ralucai Turcan, niciun guvern de pana acum nu a gasit solutia reala pentru Educatie, pentru ca a privit acest domeniu "mai ales printr-un interes electoral. Cum sa facem sa dam bine la TV si in sondaje, acesta a fost interesul principal cel putin de 2 ani si jumatate de zile incoace. Solutie exista si am propus-o chiar noi! Trebuie sa cadem de acord ca Educatia este o prioritate nationala, ca merita o finantare corespunzatoare si sa acceptam ca prin Constitutie sa fie finantata cu minimum 5% din PIB.".

In viziunea Ralucai Turcan, invatamantul romanesc are nevoie urgenta de un curriculum corelat cu noile realitati, cu nevoile reale ale pietei muncii, precum si de un calendar de crestere a salariilor cadrelor didactice in functie de performanta.

Este totodata nevoie de manuale adaptate cerintelor de studiu la nivel international si trebuie sa inceteze luarea de masuri haotice punctuale, izolate prin ordonante de urgenta. Elevii ar trebui consiliati si coordonati inca din clasele primare pentru a-i indruma catre o scoala cu profil profesional sau teoretic, sustine Raluca Turcan.

De asemenea, deputata PDL atrage atentia asupra inechitatii sistemului de educatie care "nu ofera deloc sanse egale celor de la tara sau celor din categoriile vulnerabile. In multe zone se perpetueaza un adevarat genocid social - copii care stau intr-o saracie crunta fara nici cea mai mica sansa de a se ridica prin educatie. E o realitatea ignorata in totalitate de Guvernul PSD".


http://www.ziare.com/klaus-johannis/presedinte-pnl/iohannis-scrisoare-pentru-ponta-daca-nu-va-pasa-de-vietile-oamenilor-cum-vreti-sa-conduceti-statul-1321614

Iohannis, scrisoare pentru Ponta: Daca nu va pasa de vietile oamenilor cum vreti sa conduceti statul


Presedintele PNL, Klaus Iohannis, il critica pe prim-ministrul Victor Ponta din cauza lipsei de manuale pentru elevii primelor doua clase, intr-o scrisoare deschisa trimisa acestuia.

"Dumneavoastra, in dubla calitate de premier si de lider al principalului partid de guvernamant, sunteti cel care, prin masurile, politicile si gesturile publice pe care le faceti, ar trebui sa dati dovada preocuparii fata de situatia grava din educatie.

Din pacate, nu numai ca nu va preocupa aceste aspecte, dar dati dovada de cinism si lipsa de respect fata de milioanele de dascali, parinti, copii. Astazi, cand dumneavoastra va lansati cu fast candidatura in Congresul PSD de la Alba Iulia, elevii din clasele primare I si II au ramas fara manuale, cu doar trei zile inainte de inceperea noului an scolar", spune primarul Sibiului, in scrisoarea citata de Digi 24.

Ponta, validat candidatul PSD la prezidentiale: Referiri la Marea Unire, Nastase si portofoliul UE

Acesta a amintit si de sfarsitul lunii iulie, cand si-a lansat candidatura in timp ce o parte din tara se afla sub cod rosu de inundatii.

"Pe 29 iulie, v-ati lansat candidatura la Craiova, desi Oltenia si alte regiuni ale tarii se aflau sub cod rosu de inundatii. Drama oamenilor care isi pierdeau gospodariile si, uneori, chiar vietile, nu v-a sensibilizat nici macar atat cat sa anulati un eveniment de partid faraonic si sfidator.

In conditiile amintite, ma intreb in mod legitim: Daca nu va pasa de vietile, gospodariile, scolile oamenilor, cum vreti sa conduceti statul roman? Daca nu va pasa de copii, cum ii respectati pe parinti? Ce va sensibilizeaza, cu adevarat, domnule prim-ministru?", a mai spus Klaus Iohannis.



Incepe scoala, dar razboiul continua in ce priveste licitatia pentru manuale

Nu in ultimul rand, presedintele PNL a anuntat ca parlamentarii ACL vor depune o motiune simpla pe tema educatiei.

In replica, premierul Victor Ponta a raspuns ironic la scrisoarea primarului Sibiului: "De Spiru Haret sau de Dimitrie Bolintineanu manuale?". Liderul Executivului a facut astfel referire la faptul ca Iohannis i-a confundat pe cei doi, relateaza Mediafax.

ACL acuza "bombele" din Educatie si cere demisia lui Pricopie

Candidatura prim-ministrului Victor Ponta la alegerile prezidentiale, din partea PSD, a fost validata, vineri, in cadrul unui congres la care au participat 30.000 de persoane, cu cateva zile inainte de inceputul noului an scolar. Intre timp, continua procedura pentru reevaluarea ofertelor depuse in cadrul licitatiei pentru realizarea manualelor de clasele I si a II-a.



UNIVERSITAR

http://adevarul.ro/educatie/universitar/mihnea-costoiu-colegiile-universitare-nu-permit-accesul-bacalaureat-studiile-superioare-1_541311fa0d133766a8141921/index.html


Mihnea Costoiu: Colegiile universitare nu permit accesul fără Bacalaureat la studiile superioare

Ministrul delegat pentru Învăţământ Superior, Cercetare Ştiinţifică şi Dezvoltare Tehnologică, Mihnea Costoiu, a reacţionat la rândul său, vineri, faţă de controversa legată de posibilitatea universităţilor de a înfiinţa colegii, unde să intre şi tinerii fără Bac, considerate „facultăţi-surogat”.

După ministrul Educaţiei, Remus Pricopie, şi ministrul delegat pentru Învăţământ Superior a dezminţit oficial posibilitatea ca picaţii la Bac să poată avea acces la facultăţi prin intermediul nou-înfiinţatelor colegii posliceale universitare, combătute de experţi şi de rectorii marilor universităţi, fiind considerate „facultăţi-surogat”.

„Cele două documente nu modifică în niciun fel condiţiile de acces la studiile superioare. Condiţia esenţială, respectiv promovarea examenului de Bacalaureat, rămâne fundamentală pentru admiterea absolvenţilor de liceu la cursurile organizate de universităţile de stat sau de cele private”, a transmis ministrul Costoiu.

Oficialul a arătat, de asemenea, că legea nu face nicio menţiune cu privire la „echivalarea” anilor de studiu din cadrul colegiilor, fapt semnalat însă ca o scăpare periculoasă de către experţi, joi, la Adevărul Live.

„Legislaţia în vigoare nu permite sub nicio formă echivalarea anilor de studiu din colegiile postliceale cu anii de studiu din facultate. Orice declaraţie în acest sens este speculativă şi lipsită de temei legal. Legea 1/2011, Ordonanţa de Urgenţă nr. 49/2014, Metodologia-cadru privind organizarea şi funcţionarea învăţământului terţiar nonuniversitar, alături de Hotărârea nr. 918/2013 privind aprobarea Cadrului naţional al calificărilor, fac imposibile şi ilegale aceste aserţiuni”, susţine Costoiu.

Mihnea Costoiu a explicat de ce au consierat necesară funcţionarea colegiilor postliceale în cadrul universităţilor.

„Tendinţa sistemelor de educaţie europene este de a încuraja învăţământul terţiar nonuniversitar. Există domenii şi specializări, mai ales cele tehnice, unde universităţile au resursele de infrastructură şi resursele umane pentru a instrui absolvenţi de liceu. Atenţie, este vorba de obţinerea unor calificări care nu sunt echivalente studiilor universitare de zi”, a declarat ministrul Costoiu.



Măsură combătută

Văzută ca o soluţie pentru sutele de mii de tineri care au picat la Bac în ultimii ani, ideea colegiilor postliceale universitare, legiferată de curând prin ordonanţă de urgenţă, este o sabie cu două tăişuri.

Ar putea să fie o şansă pentru absolvenţii fără diplomă să obţină o calificare profesională, însă ar putea fi o punte directă către facultate şi mai degrabă o sursă de bani pentru universităţile rămase fără „clienţi“, sunt de părere experţii.

Echivalarea studiilor, exclusă oficial

Ministrul Educaţiei, Remus Pricopie, a precizat însă joi că în niciun caz nu vor intra studenţi fără Bac la facultate, idee susţinută de preşedintele Consiliului Naţional al Rectorilor, Sorin Cîmpeanu, care spune că nu se poate lua în considerare o astfel de echivalare a creditelor.

„Chiar dacă un elev obţine 60 de credite la colegiu, în spatele acestor credite se află un alt număr de ore şi un alt tip de activitate, care se aseamănă cu o şcoală profesională în ceea ce priveşte partea practică, adică se cere ca două treimi din activităţile educaţionale de la colegiu să fie de ordin practic. Astfel că este greu de echivalat creditele, nu avem cum să fim de acord ca un credit obţinut la colegiu să fie egal cu un credit obţinut la facultate“, a explicat Cîmpeanu, de asemenea rector la Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară din Bucureşti.

Acesta a anunţat că Agronomia bucureşteană ia în considerare înfiinţarea unui astfel de colegiu, opţiune la care se gândesc şi alte universităţi, precum ASE sau Politehnică.



Marile universităţi nu vor colegii

Totuşi, universităţi de prestigiu precum Universitatea din Bucureşti sau Universitatea de Vest din Timişoara au anunţat că nu vor organiza astfel de colegii, pentru menţinerea unor standarde. Ba chiar şi universitatea privată „Spiru Haret” s-a declarat sceptică.

Şi Universitatea Babes-Bolyai din Cluj-Napoca “îşi exprimă dezacordul deplin” cu privire la metodologia care lasă universităţile să primească absolvenţi fara bacalaureat. “Atenţionăm că, în anumite universităţi, sub cupola colegiilor, urmează a se înmatricula cursanţi fără bacalaureat care vor deţine imediat, prin mecanismul recunoaşterii de credite, un statut de veritabil student”, arata oficialii Universităţii.

Ce prevede legea

Conform Legii Educaţiei, modificată ultima dată prin ordonanţă de urgenţă la finele lunii iunie, universităţile acreditate pot înfiinţa unităţi de învăţământ preuniversitar numite colegii, asemenea şcolilor postliceale, pentru calificările pe care au fost acreditate, la care se pot înscrie şi absolvenţii de liceu fără diplomă de Bacalaureat.

Legal, instituţiile ar putea înfiinţa chiar din anul 2014-2015 astfel de colegii private, taxele şi criteriile de admitere fiind stabilite de fiecare în parte, graţie autonomiei universitare, iar acreditarea, deşi nu e prevăzută clar în lege, ar urma să fie făcută de Agenţia Română pentru Calitatea în Învăţământul Preuniversitar (ARACIP), spune preşedintele Şerban Iosifescu.

Tot ce trebuie să facă este să trimită ministerului, până pe 20 octombrie 2014, lista calificărilor oferite şi planul de şcolarizare, ce vor fi aprobate apoi prin ordin de ministru. Diplomele vor fi similare învăţământului postliceal, dar vor atesta o calificare de nivel 5, adică absolvenţi ai învăţământului universitar de scurtă durată care au promovat examenul de certificare.


http://adevarul.ro/educatie/universitar/o-boala-gradul-iv-bac-ul-fasttrack-viata-1_54157d1f0d133766a81f0d9b/index.html

O boală de gradul IV: BAC-ul, fasttrack prin viaţă

M-aş bucura dacă cei care nu au promovat BAC-ul ar fi susţinuţi nu prin transformarea examenului într-un EDUPASS, într-o hârtioară de fasttrack prin viaţă. La fel cum m-aş bucura dacă fondurile acordate universităţilor nu s-ar mai da după principiul gloatei şi al sufletelor dintr-un cazan, de către cei care cred că o universitate e bună şi va primi cele mai bune resurse doar dacă are tot atâţia studenţi câţi locuitori are o metropolă.

În urmă cu câţiva ani, 15 septembrie nu era nicidecum o zi de post intelectual: s-au străduit câţiva să o treacă în calendarul a ce urmează după şapte ani de acasă scrijilind o cruce neagră. Vom avea copii care la clasa a II-a învaţă tabla înmulţirii, câte ceva despre magnetism şi circuitul electric, iar la clasa I, ca să o luăm invers, aşa cum toate lucrurile sunt dresate să stea de-a-ndoaselea, elevii pot mânui manuale digitale şi, cu puţin noroc, nişte tablete sofisticate pe care se vor regăsi câteva compilaţii de abecedar din loteria editorială prelungită prin contestaţii şi certuri peste măsură, până în cea de-a doua lună a anului şcolar.

În aceeaşi lume în care se discută reforma educaţională pe cale electronică, la vârste fragede, nişte copii încă suflă în palme undeva, în satele de munte, şi împart pe din două aceeaşi pastilă şi pentru răceală şi pentru dureri de cap. Pentru ei, şcoala ca azil funcţionează într-o tradiţie bolnavă de veacuri: nu ştiu cum e în alte colţuri, căci aşa au moştenit instituţia cu poveştile ei, după memoria părinţilor care, din nefericire, nu au avut nimic la îndemână ca să le spună cum arată un contrast al realităţii imediate într-o lume posibilă. Dar ei sunt cei care fac ca universul să fie sfinţit de surprize frumoase: ei sunt în cap de listă, deseori, sunt cei care au învăţat cu puţin şi şi-au însuşit tot.

“Asta e boala de gradul I: cârpită, dreasă prin remediile ei băbeşti, mai cu un Domnu` Trandafir, care insistă că omul sfinţeşte locul, chiar şi când îi iei de la gură, mai cu o chetă de la părinţi, mai mult sau mai puţin înstăriţi, cert e că sigur o să treacă şi anul acesta. Dar e un soi de boală a copilăriei, trebuie să o facă toată lumea, de asta cred că se încăpăţânează băieţii ăştia să ne facă zile negre din fragedă pruncie, să ne obişnuiască de mici cu gruel”.

La gimnaziu, durerile se complică: rezultatele testării naţionale păgubesc admiterea la liceu şi, dacă se mai pune şi de-o grevă în ajun, avem, cel puţin, voie bună pe linie. Boala educaţională de gradul II e o boală de tranziţie, una în care se cern victimele sigure de marii triumfători.

“S-au gândit să desfiinţeze şcolile de arte şi meserii, în ideea în care drumul tuturor e pavat cu diplome şi cu bune intenţii. Astfel, s-a asfaltat calea către imperiul injecţiilor birocratice şi al mafiilor academice, către impostura aprobată, căci, odată cu boala de gradul III a cerberului de care nu se poate trece după 12 ani de instrucţie, BAC-ul, indivizii de la pupitre au iscodit colegii postliceale care admit alumni fără diploma”.

Să ne înţelegem: nu absenţa hârtiei e problema, de altfel, fiind o naţiune fruntaşă la prins agrafe în dosare, ci necertificarea semnificaţiei ei, dublată de o politică educaţională lacunară. În tot timpul acesta, copiilor li se insuflă, în litera tradiţiei, că un avocat sau un economist o va duce bine o viaţă întreagă (prin jocurile acestea de culise ale instrucţiei de domiciliu cu prejudecăţi, facultăţi bune pierd teren pentru că nimeni nu le spune celor din bancă ce ar putea face pe piaţa muncii urmând un parcurs academic după pasiunile şi preocupările lor, nu după foamea de bani din sufletul părinţilor, al prietenilor sau al profilor care le-ai zis că în X loc e mai bine decât în Y loc, pe surse!, când ar putea scoate tot atât dar făcând ceea ce se pricep).

“În ping-pong-ul de aşa da, aşa nu, nişte oameni valoroşi se rătăcesc pe drum, în absenţa unei bune consilieri profesionale; piaţa muncii devine saturată din pricina unor clişee care tratează indivizii în termeni de HR sau de actori mecanici ai unei industrii de job-uri în care reprofesionalizarea e canon, şi tocmai de aceea, ca să fim coerenţi până la capăt, la facultate intră toată lumea, pentru că oricum, şi dacă ies, ajung de multe ori să facă altceva decât ce ştiu (crescând tot mai mult cererea pentru ceea ce ai putea face sau pentru ceea ce ai putea fi bun, nu pentru ceea ce cunoşti, ştii, ai învăţat şi ţi-ai însuşit)”.

S-a ajuns la boala de gradul IV: priviţi la cancerul dezlânat al sistemului educaţional în care un elev care urmează un program postliceal poate trece într-un program de licenţă recunoscându-i-se creditele obţinute în timpul colegiului, evident, numai după ce obţine şi diploma de BAC. Cu alte cuvinte, scriind cu mâhnire, ce înseamnă că faci un an de facultate sau un an de postliceală, când nici nu ai avut un minimum de competenţe şi de cunoştinţe cât să iei un examen de BAC, de dificultate medie; ce contează că ai făcut şcoala după bloc sau într-un amfiteatru, când totul se rezumă la rutina unor paşi birocratici în baza cărora ne permitem să invidiem sistemul finlandez, să împrumutăm profesori şi absolvenţi minunaţi altor state care ştiu ce să le facă sau ştiu ce să le dea, consolându-ne, în prostia noastră, că i-am pierdut pentru că nu am avut ce să le dăm?

Ne-am creat o cutumă din a rezuma orice problemă educaţională la un malpraxis al administrării resurselor, când dobitocia de clasă a marcatorilor de scoruri în afacerile universitare private dospeşte şi se înmulţeşte fără cusur. Era inevitabil să nu se ajungă la un banc legislativ de forma asta când au refuzat să dea fiecăruia după putere şi după cunoaştere, desfiinţând SAM-uri, făcând schimbări majore de curriculum în pragul unor examene cu miză, spălând ochii Europei cu certificate de competenţă ale unor resurse umane, nu ale unor Subiecţi respectaţi şi educaţi în acord cu individualitatea lor. Aţi mecanizat sistemul după puterea sacilor şi după generozitatea zerourilor. Patru ani de liceu nu sunt suficienţi- trei, dacă luăm în calcul mutarea clasei a IX-a, după un proiect legislativ, la gimnaziu, şi asta, o reformă avangardistă cu un glorios titlu de criză postumă a sistemului educaţional- ca toate resursele avute la îndemână să fie puse în slujba educabilului, vizând satisfacerea nivelului minim de cunoştinţe pentru promovare.

“Şi apoi, se plâng că nu au studenţi cu randament, că masteratele se dizolvă, că doctoratele duhnesc a plagiat, că avem intelectuali care nu au înţeles o carte dar au copiat o sută”.

Şi vedeţi, în ritmul acesta, nu mai există diferenţe clare şi meritorii între intelectuali autentici şi profesionişti, între meseriaşi şi amatori. Nu cred că măsura aceasta va scădea cumva impostura academică, de vreme ce există ipoteza echivalării unui an de postliceală sau de colegiu sau de cum vor vrea ei să mai numească elegant noua formulă educaţională cu un an de facultate.

“Nu spun că nu trebuie să existe forme de susţinere şi ajutorare a celor care nu au putut finaliza în bună regulă un examen de BAC: tocmai, militez pentru asta, dar nu în această manieră, nu convertind o muncă onestă care trebuie apreciată diferenţiat, în folosul tuturor, atât al formatorilor cât şi al educabililor, atât al statului cât şi al privaţilor ancoraţi în piaţa muncii, atât al angajaţilor cât şi al angajatorilor, într-un EDUPASS, într-o hârtioară de fasttrack prin viaţă”.

“La fel cum m-aş bucura daca fondurile acordate universităţilor nu s-ar mai da după principiul gloatei şi al sufletelor dintr-un cazan, de către cei care găsesc de cuviinţă că o universitate e bună şi trebuie să primească cele mai bune resurse pentru întreţinere şi dezvoltare, doar dacă are tot atâţia studenţi câţi locuitori are o metropolă”.

Boala se încâlceşte şi îşi creşte chibzuit nodurile: nu contează că ai un număr decent de studenţi cu rezultate bune în cercetare sau cu o bună încadrare pe piaţa muncii, nu, nu, contează principiul finanţării per capita, o formulă intimă de calcul pentru buna administrare de cireada. Ca logica lui Kafka să fie completă, nu contează, ca universitate, să pui accent pe formarea studenţilor, contează, în funcţie de liga în care joci, să te axezi pe programele de cercetare şi specializare: dar dacă n-ai studenţi nu ai masteranzi şi dacă nici cei din urmă nu sunt „crescuţi” cum trebuie, fenomenul de pontizare se îmbibă la doctorat. De fapt, îmi cer scuze: mi se pare de prost gust să ne legăm toţi de impostura premierului, când furtul intelectual trebuie tratat cu atare şi nu contează dacă se locuieşte la case mai mari sau în umbră: după cum vedem, din umbră răsar cei mai inspiraţi făcători de legi, care pot susţine cu destulă vehemenţă că 1+1=1 ori de câte ori asumăm că adevărul este o valoare relativă.

Revin la a spune, aşa cum am făcut-o de fiecare dată într-un articol pe tema asta, ca formarea politicilor educaţionale ne omoară. Tot mai aprinsă însă, acum ne învie şi ne omoară, şi tot aşa: în absenţa unei politici educaţionale coerente, legile discordante vor germina cu o putere replicativă uriaşă. Iar dacă ridicaţi în picioare vreun geniu cu servietă care semnează pachetele legislative în cauză, o să vă spună, ca oricare altul ales arbitrar şi tras la răspundere pentru aceeaşi socoteală, că nu ştie ce e aia politică educaţională, dar că un pas înainte a fost făcut prin însuşirea unui act de credinţă: „credem cu tărie că legea adoptată va da roade…”. Şi eu cred cu tărie tot ce am îndrugat mai sus.

http://adevarul.ro/news/politica/traian-basescu-intrarea-facultate-bacalaureat-e-solutie-proasta-folosul-mafiei-universitare-1_5414bcb60d133766a81bc5dd/index.html

Traian Băsescu: Intrarea la facultate fără bacalaureat e o soluţie proastă, în folosul mafiei universitare

Preşedintele României, Traian Băsescu, a declarat, sâmbătă, la Mamaia, în cadrul Şcolii de vară a Partidului Mişcarea Populară (PMP) că prevederea potrivit căreia tinerii care nu au reuşit să ia bacalaureatul se pot înscrie la facultate este „proastă”, fiind luată „în folosul mafiei universitare”, informează Mediafax.


„Această soluţie este una proastă, adică intrarea la facultate fără bacalaureat. Se putea face foarte bine la nivelul liceelor”, a precizat Traian Băsescu.

Şeful statului a spus că o măsură benefică ar fi fost ca la nivelul liceelor să se introducă un an în plus pentru absolvenţii care nu au luat bacalaureatul, iar în acel an să se studieze exclusiv materiile care vor fi probe la acest examen.

„Sunt convins că la nivelul liceelor s-ar fi găsit resurse umane şi mulţi dascăli, fiind plătite orele, ar fi vrut să participe într-un astfel de program”, a declarat şeful statului.

Traian Băsescu a afirmat că prevederea legală din prezent este o soluţie „murdară, de tipul PSD”.

„Dintr-un lucru necesar pentru copiii care nu au luat bacalaureatul, PSD a reuşit să facă o afacere în mod deosebit pentru universităţile private care nu mai aveau studenţi. Pentru ce să duci copiii ăştia fără bacalaureat în universitate. Le iei banii în loc să-i laşi pe lângă licee. S-a făcut un lucru necinstit, umilitor pentru copii, umilitor pentru familii şi strict în folosul mafiei universitare”, a declarat Traian Băsescu.

Preşedintele României a avertizat totodată că această măsură este o greşeală făcută în detrimentul generaţiei tinere. „S-ar putea ca profesorii de liceu la anul, la bacalaureat, să le arate domnilor profesori universitari făcuţi peste noapte - că-i prefect, că-i primar, ştiţi că toţi aştia au devenit doctori şi predau pe la universităţi - deci s-ar putea să le arate prin examinare că nu ştiu carte”, a mai spus Traian Băsescu.

Recent, ministrul Educaţiei, Remus Pricopie, a precizat că sintagma „colegiu” care apare în Ordonanţa de Urgenţă nr. 49/2014, are acelaşi înţeles cu cea atribuită „şcolii postiliceale”, cu diferenţa că această formă de învăţământ poate fi organizată acum şi de către Universităţi.

„Atât Legea Educaţiei Naţionale, cât şi metodologia recent adoptată reglementează organizarea şi funcţionarea învăţământului terţiar nonuniversitar. De altfel, metodologia conţine chiar în titlul său sintagma de «învăţământ terţiar nonuniversitar». Prin urmare, asistăm fie la un act jurnalistic de slabă calitate, fie la o încercare deliberată de a induce în eroare şi a dezinforma populaţia”, a declarat Remus Pricopie.

De asemenea, ministrul delegat pentru Învăţământ Superior, Mihnea Costoiu, a precizat că legea actuală nu permite sub nicio formă organizarea sau echivalarea studiilor din colegii cu anii de studiu la o facultate.

http://adevarul.ro/locale/constanta/licenta-campionilor-universitatea-ovidius-constanta-simona-halep-sustinut-examenul-absolvire-1_5412be570d133766a811fefc/index.html

Licenţa campionilor, la Universitatea Ovidius din Constanţa. Simona Halep a susţinut examenul de absolvire

Simona Halep, Oana - Corina Constantin, Anca Surdu şi Claudia Bobocea sunt sportivii de aur ai României şi ai lumii care au susţinut, în aceste zile, examenul de licenţă la Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport a Universităţii „Ovidius” din Constanţa.

Simona Halep, numărul 2 WTA-tenis, a obţinut o performanţă istorică pentru ţara noastră. Este învingătoare în competiţii de anvergură, dar totodată o studentă ambiţioasă.

Urmează o altă studentă a facultăţii, Oana - Corina Constantin, gimnastică aerobică, cu un palmares de invidiat în anul 2014: Campionatul Mondial Mexic-Cancun; AUR – Trio (Constantin Oana-Corina, Surdu Anca, Bogati Andreea); AUR – Grup (Constantin Oana-Corina, Surdu Anca, Bogati Andreea, Becze Maria-Bianca, Gorgova Maria-Bianca); ARGINT – Individual feminin; ARGINT - Echipa (Constantin Oana-Corina, Surdu Anca, Bogati Andreea, Becze Maria-Bianca, Gorgova Maria-Bianca, Radu Alina, Gavriloaie Marius, Petruse Marius, Zamfir Mircea, Barna Dacian); Etapa de Cupa Mondială (Japonia-Tokyo)-Locul I - Individual feminin, Locul I – Ansamblu, Locul II – Trio; Etapa de Cupa Mondială (Bulgaria-Borovets) - Locul I – Individual feminin, Locul I – Grup, Locul I – Trio; Etapa de Cupa Mondială (Portugalia-Azores)- Locul I – Trio, Locul II Individual feminine. Oana-Corina Constatin este câştigătoarea Cupei Mondiale pentru a doua oară consecutiv în probele de individual feminin şi trio.

Cea de-a treia studentă evidenţiată este Anca Surdu din nou cu un palmares de invidiat în 2014: Campionatul Mondial, Cancun, Mexic - AUR - proba TR, AUR - proba GR, ARGINT – echipe; Etapa de Cupa Mondiala, Tokyo, Japonia - AUR - proba GR; Etapa de Cupa Mondiala, Azores, Portugalia - AUR - proba TR; Etapa de Cupa Mondiala, Borovets, Bulgaria - AUR - proba TR, AUR - proba GR. Este. Totodată, printre câştigătoarele Cupei Mondiale pe anul 2014 la proba de TRIO.

Claudia Bobocea, componentă a lotului naţional de atletism, are rezultate deosebite în ultima perioadă: loc IV la Campionatul Mondial de ştafete (Bahamas), loc IX la Campionatul European (Finlanda), loc II la Campionatele Balcanice (România), multiplă campioană naţională şi finalistă la concursuri internaţionale în probele de 800m şi 1500m.

De-a lungul anilor, în cadrul facultăţii şi-au definitivat studiile sportivi de valoare ai României, antrenori de prestigiu ori manageri de succes în organizaţiile sportive, precum Horia Tecău, Cristina Bujin, Cristina Toma, Laurenţiu Toma, Marius Stavrositu, Ionuţ Stănescu, Ionela Gâlcă, Cătălina Ponor, Tolan Petru Porime, Eliza Samara, Răzvan Florea, Daniel Carpo ş.a.
http://adevarul.ro/news/societate/consilierea-psihologica-studentii-medicina-necesara-specialisti-medicii-rezidenti-nemultumiti-ajung-depresivi-dependenti-alcool-1_5413e9ff0d133766a8180d49/index.html

Consilierea psihologică pentru studenţii la medicină, necesară. Specialişti: „Medicii rezidenţi nemulţumiţi ajung depresivi sau dependenţi de alcool!”

În ultimii ani, tot mai mulţi studenţi la medicină au optat pentru meserii recunoscute pe plan european şi, după doi ani de rezidenţiat, au înţeles că domeniul ales nu li se potriveşte. Specialiştii atrag atenţia că este nevoie de consiliere psihologică în anii studenţiei, cu atât mai mult cu cât depresia este boala care îi macină pe foarte mulţi dintre cei care nu îşi aleg corect cariera.

Nevoia de consiliere profesională pentru studenţii români la medicină este tot mai mare în condiţiile în care, în ultimii ani, numărul celor care au susţinut examenul de admitere la universităţile de profil din ţară a crescut constant. Intenţia de a pleca în străinătate după finalizarea studiilor îi determină pe mulţi studenţi la medicină să opteze pentru specialităţi căutate pe plan european, care sunt bine plătite.

Tot mai puţini sunt cei care aleg să facă rezidenţiatul într-un domeniu care le place cu adevărat, fapt ce a scos la iveală necesitatea de a consilia psihologic studenţii din an terminal, dar şi de a-i pune faţă în faţă cu meseria propriu zisă, trimitându-i în stagii de câteva săptămâni în spitale, unde pot vedea exact ce presupune medicina, care este volumul de muncă dintr-o anumită specialitate dar şi care sunt abilităţile pe care ar trebui să le deţină pentru a-şi face meseria ca la carte.



Depresii şi dependenţe de alcool

Concret, aproape 40% din medicii rezidenţi nu sunt mulţumiţi cu alegerea făcută la rezidenţiat şi 30% din ei ajung să devină depresivi sau dependenţi de alcool sau droguri uşoare, atrage atenţia medicul psihiatru Cătălina Tudose. În opinia acesteia, faptul că tinerii ajung să facă medicină nu din plăcere, ci din diverse alte motive, reprezină o dramă atât pentru sistemul românesc de îngrijiri cât şi pentru sistemul universitar, care îi pregăteşte şi care alocă sume importante pentru pregătirea lor în rezidenţiat.

În ultimul timp, tinerii nu aleg în cunoştinţă de cauză medicina. "Rezidenţii şi studenţii la medicină pe care i-a format în ultimii ani se adaptează cu greu la programul de lucru de la spital, preferă să ia scutiri pentru a nu face gărzi şi consumă alcool în cantităţi considerabile, care pot crea dependenţă. Am mai remarcat că tinerii care se visează medici nu sunt pe deplin convinşi că vor să urmeze o astfel de meserie şi petrec mult timp pe reţelele de socializare", a declarat profesorul Cătălina Tudose, cadru didactic la Universitatea de Medicină şi Farmacie din Bucureşti.

Medicii se reorientează

În acest context, continuă specialistul, este nevoie de programe de orientare profesională şi psihologică pentru studenţi, în timp ce departamentele de acest tip aflate în subordinea universităţilor cu profil medical ar trebui să funcţioneze la capacitate maximă.

„Există statistici care au evidenţiat reorientarea medicilor spre o altă specialitate. Spre exemplu, au ales ortopedia şi şi-au dat seama că nu li se potriveşte. După, au optat pentru cardiologie, dat fiind faptul că şi-au dat seama că nu au competenţele necesare şi nici abilităţile necesare pentru prima opţiune. Unii s-au orientat spre specialităţi căutate, unde este multă competitivitate şi nu au făcut faţă. Pe piaţa medicală rezistă cei care se adaptează cel mai bine, piaţa muncii este foarte dinamică", a explicat psihologul Iosif Judeanu, care va consilia din această toamnă peste 450 de studenţi la medicină.

Profilul studenţilor la medicină

Concret, psihologul va încerca să le facă un profil celor cu care va intra în contact, studenţi din centrul universitar ieşean aflaţi în cel puţin al doilea an de studii. "Tendinţa spre abandon este foarte mare, astfel că încercăm să îi facem să îşi dea seama din timp ce li se potriveşte. Le conturăm un profil, vedem care sunt punctele tari şi cele slabe. Riscul de a renunţa la cariera de medic este foarte mare. De asemenea, încercăm să le dezvoltăm studenţilor patriotismul, să îi facem să rămână în ţară", a completat Judeanu.

Deşi proiectul de consiliere psihologică a pornit de la o nevoie reală, profesorul Doina Azoicăi susţine că studenţii la medicină sunt, totuşi, interesaţi să facă gărzi şi să intre în contact cu spitalul de la bun început. Însă, mai subliniază specialistul, este important ca ei să îşi găsească specialitatea potrivită înainte de a începe rezidenţiatul.

„Dacă este o persoană mai emotivă, pe care o sperie contactul cu pacienţii, sunt specialităţi pentru care poate opta: radiologie, anatomie patologică, laborator. Totul depinde şi de profesorii care îi pregătesc şi ceea ce se cere pe plan european contează mult atunci când îşi aleg o specialitate", a declarat profesorul Azoicăi, adăugând că sunt situaţii în care nu studentul este cel care alege domeniul în care vrea să îşi facă rezidenţiatul, ci familia.



Rata de abandon a rezidenţiatului, o necunoscută

„Medicina clinică este cea mai agreată, cei din afară vor specialişti şi tinerii sunt tentaţi să plece. Îi vom învăţa ce înseamnă să facă gărzi în chirurgie, în hematologie şi ce înseamnă să îi spui unui aparţinător că persoana dragă lui a murit", a completat Azoicăi.

În ceea ce priveşte schimbarea specialităţii pentru un medic care a terminat deja rezidenţiatul, profesorul universitar spune că fenomenul nu este foarte frecvent dar că el există. Totuşi, nu există statistici clare care să arate rata de abandon a medicilor, pentru că România nu are un sistem coerent care să arate câţi medici pornesc un rezidenţiat şi câţi preferă să renunţe după câteva luni sau ani.
http://www.evz.ro/colegiile-ajuta-fabricile-de-diplome-sa-faca-profit-prin-dezinformare.html

Colegiile ajută „fabricile de diplome” să facă profit prin dezinformare


Super-oferta” lansată de Guvern, prin ordinul care permite abolvenților de liceu fără Bac să se înscrie la colegii, e un prilej pentru unele universități să lanseze oferte false: promisiunea că trec direct în anul II la facultate, dacă iau Bac-ul, este una dintre ele.

Înființarea colegiilor reglementată de Ordinul 4542, apărut în Monitorul Oficial în 9 septembrie, este, în fapt, paravanul sub care absolvenții vor intra în universități fără diplomă de Bac. Statutul cursanților în aceste colegii este cel de elev, urmând ca pe parcursul a trei ani să învețe o meserie. Ministrul Educației Naționale, Remus Pricopie, a anunțat că absolvenții acestor colegii vor primi o diplomă de certificare a calității profesionale.



Păcăliți și la stat, și la privat

Unele universități private, dar și de stat, au ținut însă să lanseze oferte tentate, dar false, pentru viitorii cursanți. Acestea pro mit tinerilor că dacă vor promova examenul de Bacalauret pe parcursul următorului an, vor intra direct în anul II de studiu la nivelul licență al universității, obținând la sfârșitul studiilor nu doar o diplomă de calificare, cum anunță ministrul Educației, ci o diplomă de absolvire a unei facultăți.



Ofertele sunt ilegale”

Spre exemplu, reprezentanții Universității private Hyperion ne-au asigurat că înscrierea la colegiu fără diplomă de Bac ne poate trimite anul viitor direct în anul II de facultate cu condiția prezentării diplomei de Bacalaureat în 2015.

Experții în educație atenționează însă absolvenții să nu aibă încredere în astfel de promisiuni. „În metodologie nu este precizat că un absolvent înscris la colegiu, care își obține pe parcurs diploma de bacalaureat, poate trece direct în anul II de facultate, este o dezinformare a unor universități, acest act este ilegal. Un absolvent care a promovat examenul de Bacalaureat se înscrie la facultate în anul I, nici vorbă de anul II, de aceea îi sfătuiesc pe elevi să se informeze înainte“, a declarat expertul în educație Ștefan Vlaston.

Universitatea Hyperion a făcut chiar și un anunț oficial în acest sens: „Absolvenții care obțin atestatul și, ulterior, promovează examenul de Bacalaureat, își pot continua studiile la o facultate de profil, conform atestatului, chiar din anul II”. Și Universitatea de Vest „Vasile Goldiș” din Arad a lansat aceeași ofertă, promițând promovarea direct la facultate în anul II a celor care obțin diploma de Bac.

Prețul pentru urmarea cursurilor în colegiile organizate de universitățile private variază între 2.000 de lei și 3.600 de lei pe an, în funcție de specializare.

Vor obține statut de student fără să merite

De partea cealaltă a baricadei sunt însă universitățile cu tradiție, care nu au acceptat înființarea de colegii pentru absolvenții fără diplomă de Bac. Prin tre acestea se numără: Universitatea „Ale xandru Ioan Cuza” din Iași, Universitatea București și Universitatea „Babeș- Bolyai” din Cluj. Aceasta din urmă își exprimă dez acordul deplin cu privi re la metodologia care lasă universitatile să primească absolvenți fără bacalaureat.

„Nu credem că orientările europene sunt în acest sens. (...) Atenționam că, în anumite universități, sub cupola colegiilor, urmează a se înmatricula «cursanți» fără bacalaureat care vor deține imediat, prin mecanismul recunoașterii de credi te, un statut de veritabil student”, se arată într-un comunicat al universității clujene.

Un atac la credibilitatea învățământului superior”

Este o măsură pripită, care scade nivelul actului educativ, sunt de părere reprezentanții Asociației Naționale a Organizaților Studențești din România despre ordinul publicat recent în Monitorul Oficial. „Constatăm ca suntem din nou martorii unui atac la adresa credibilitații și relevanței învățământului superior prin măsuri puse în practică în pripă, fără o strategie care să asigure coerența și să dezvolte calitatea actului educațional. Vorbim de reglementări ale unor programe de studii care au ca scop sprijinirea unei categorii numeroase de tineri, emise de Minister cu mai puțin de 3 săptămâni înaintea începerii anului universitar”, a declarat Cristi Popescu, președintele Asociației Naționale a Organizaților Studențești din România.



Aceste colegii nu sunt evaluate

Expertul în educație Ștefan Vlaston îi sfătuiește pe elevii care vor urma aceste colegii să afle mai multe despre programele de instruire practică: „Acești elevi din colegii trebuie să învețe pe parcursul a trei ani o meserie căutată pe piața muncii. De aceea trebuie să aibă grijă și să se intereseze pe ce își vor da banii”. Pe de altă parte, Raluca Turcan, vicepreședinte PDL, atenționează că metodologia de organizare a acestor colegii nu prevede cine și dacă se realizează evaluarea calității cursurilor și programelor oferite de universități tinerilor: „Rețeta PSD este următoarea: Nu iei Bacalaureatul, nu-i nimic. Te înscrii la o postliceală cu taxă, neevaluată de nimeni. Plătești taxa, faci 2 ani de studii neevaluate. Dacă reușesti, în 2 ani, să iei examenul de BAC, intri direct în anul II de facultate!”, a declarat Raluca Turcan.


http://www.hotnews.ro/stiri-esential-18105068-ministerul-muncii-romania-exemplu-buna-practica-integrarea-tinerilor-piata-muncii.htm

Yüklə 0,5 Mb.

Dostları ilə paylaş:
1   ...   9   10   11   12   13   14   15   16   17




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin