Federatia sindicatelor libere din îNVĂŢĂMÂNT


Criza manualelor: Cine plateste pentru fisele dupa care vor invata elevii de clasa I? Invatatoare: Va ganditi cati bani trebuie sa dau eu ca sa printez pentru fiecare copil o fisa, zilnic



Yüklə 0,5 Mb.
səhifə4/17
tarix31.10.2017
ölçüsü0,5 Mb.
1   2   3   4   5   6   7   8   9   ...   17

Criza manualelor: Cine plateste pentru fisele dupa care vor invata elevii de clasa I? Invatatoare: Va ganditi cati bani trebuie sa dau eu ca sa printez pentru fiecare copil o fisa, zilnic


"O saptamana - doua in clasa se intampla lucruri normale: elevii fac recapitularea a ceea ce au invatat in clasa pregatitoare si incep sa intre in programa de clasa I folosind fise". Asa a explicat ministrul Educatiei, Remus Pricopie, ce vor face elevii la clasa fara manuale. Cine va plati, insa, pentru printarea fiselor pentru fiecare elev in parte, intreaba invatatorii? Legal, primaria este cea care trebuie sa finanteze scoala. Ce se intampla, insa, in realitate? Va "hrani" criza manualelor de la primele clase industria auxiliarelor?

Luni, 15 septembrie 2014, este prima zi de scoala in care elevii claselor I si a II-a nu au manuale scolare noi, in conformitate cu programa dupa care invata. Ministerul Educatiei realizat in urma cu doi ani programe noi pentru primele doua clase de scoala, iar programa pentru clasa I a intrat in vigoare inca de anul trecut. Atunci, elevii au avut programa noua, manuale vechi - realizate conform altei programe. Anul acesta, intra la clasa programa noua si la clasa a II-a. Elevii nu mai au, insa, niciun manual, in conditiile in care licitatia pentru manuale scolare lansata de Minister in aprilie 2014 nu s-a finalizat pana la inceperea anului scolar. In acest context, ministrul Remus Pricopie a anuntat ca elevii de clasa I vor invata dupa fise, iar elevii de clasa a II-a vor folosi manualele vechi.

Experienta a aratat ca multi profesori au platit din banii lor pana si hartiile pe care au fost imprimate testele de la finalul claselor a II-a, a IV-a si a VI-a. Sau i-au pus pe elevi sa vina fiecare, de acasa, cu cate o coala de hartie pe care sa printeze aceste teste nationale.

Mai multi invatatori au declarat pentru HotNews.ro ca in aceeasi situatie se afla acum, cu aceste fise dupa care sunt indrumati sa le predea elevilor de clasa I, unde nu exista manuale in acest inceput de an scolar. “Va ganditi cati bani trebuie sa dau eu ca sa printez pentru fiecare copil o fisa, zilnic, si la Comunicare in limba romana, si la Matematica? Si luati in considerare ce salariu am, sa platesc si coli, si tusul”, a declarat sub protectia anonimatului o invatatoare pentru HotNews.ro.

O alta solutie ar fi ca pentru aceste fise sa plateasca parintii. Invatatorii nu le pot cere parintilor sa stranga bani pentru fisele pe care ei le fac, mai ales dupa scandalul de anul trecut cu banii din fondul scolii.

In acest context, la intalnirile din aceasta dimineata multi invatatori le-au propus parintilor sa le cumpere copiilor caiete ale elevilor si materiale auxiliare, dupa care sa lucreze la clasa pana la aparitia manualelor. Exact auxiliarele pe care ministrul Educatiei, Remus Pricopie, le-a criticat in dese randuri. “O alta zona care are o dimensiune ilegala este vanzarea de carti, nu manuale, carti si auxiliare in scoli, vanzare care este sustinuta de unele edituri din Romania”, avertiza Remus Pricopie la inceputul anului.

Nu putem sa acceptam sa ne raportam si sa inclinam toti in fata intereselor comerciale ale editorilor, interese comerciale care stim ca uneori au avut chiar o forma ilegitima, prin vanzare de tot felul de produse avizate sau neavizate de Ministerul Educatiei, unele vandute in mod fortat prin diverse instrumente in scoli si neutilizate, vezi auxiliarele si multe alte lucruri”, a accentuat in aprilie ministrul (detalii aici).

Dupa ce presa a relatat pe larg cazul invatatoarei de la Scoala nr. 10 din Capitala care le cerea parintilor elevilor de la clasa bani pentru cadouri, pe 14 ianuarie 2014, Constantin Traistaru, inspector scolar general al Inspectoratului Scolar al Municipiului Bucuresti (ISMB), le-a prezentat directorilor scolilor din Capitala o lista cu activitatile care favorizeaza coruptia in sistemul de invatamant, scrie Mediafax. Printre activitatile indicate de inspectorul general sunt urmatoarele:



  • constituirea claselor la inceput de an scolar

  • transferul elevilor

  • activitatea Scoala dupa scoala

  • meditatii particulare cu elevii de la clasa

  • constituirea fondului comitetului de parinti

  • organizarea optionalelor

  • materialele auxiliare, respectiv culegeri distribuite in scoli, caz in care profesorii se transforma in agenti comerciali

  • concursuri cu plata (daca asociatiile de parinti sustin astfel de actiuni, atunci isi asuma responsabilitatea acestora)

Inspectorul general scolar Constantin Traistaru a declarat ca, din punctul sau de vedere, fondul clasei ar trebui desfiintat. Anterior, ministrul Remus Pricopie a avertizat ca "fondul clasei gestionat de profesor, de director, de invatator este ilegal", dar ca "in acelasi timp este dreptul oricarui cetatean sa contribuie". "Acest lucru trebuie facut numai prin asociatiile de parinti, cu chitanta, dar nici asociatia de parinti nu poate impune o suma", a precizat ministrul Educatiei Nationale.

Pricopie a declarat ca "o alta zona care are o dimensiune ilegala este vanzarea de carti, nu manuale, carti si auxiliare in scoli, vanzare care este sustinuta de unele edituri din Romania". "Profesorii nu au voie sa devina agenti pentru diferite edituri. Sunt parinte, dar cumpar din magazin, nu din scoala, si le cumpar cu factura", a adaugat ministrul. Detalii aici



  • Aveti copil in clasa I sau in clasa a II-a? Povestiti ce solutie a anuntat invatatoarea la clasa voastra pentru a compensa lipsa manualelor

http://www.hotnews.ro/stiri-opinii-18108298-strazile-amintiri-scoala-medie-mixta-28-doctor-petru-groza.htm

Strazile au amintiri: Scoala Medie Mixta nr. 28, "Doctor Petru Groza"


Era pe 15 septembrie 1958. Exact în acea lună a început şi ancheta tatălui meu la Comisia Controlului de Partid. Atmosfera din casă era greu respirabilă, plutea un aer ameninţător, ştiam cu toţii că se năruie ceva ce părea statornic şi previzibil. Nervii erau mereu pe cale de a exploda. Cine a văzut filmul lui Nikita Mihalkov, “Soare inşelător” (“Burnt by the Sun”) ştie despre ce vorbesc. M-a însoţit la şcoală, pentru prima zi a noii experienţe, sora mea mai mare, Vichi, intrată atunci în clasa a XI-a, deci ultima de liceu, în acele vremuri. Cealaltă soră a mea, mai mare cu şapte ani, Rodica, era şi ea acolo, am întîlnit-o în curtea şcolii. Şcoala fusese pînă atunci “Şcoala medie mixtă cu limba de predare rusă”. În iunie 1958 plecaseră trupele “frăţeşti”, fuseseră conduse cu flori şi alaiuri triumfale. Tot atunci murea Petru Groza, cel care condusese guvernul-marionetă sub a cărui egidă a început comunizarea (deci colonizarea) ţării. Profesorii şi profesoarele, cu puţine excepţii, erau vorbitori de rusă. La fel şi învăţătoarele (nu-mi amintesc de niciun bărbat).

Sigur, româna o preda o respectată doamnă de veche formaţie, Ileana Perţache, dar asta se petrecea abia în clasele mai mari. La fel, geografia o preda un profesor cu numele Ghica, se pare descendent al uneia din ramurile ilustrei familii. Matematica o preda un basarabean, Alexandru Gavrilovici, poreclit “Ceacanica” (habar n-am de ce), iar biologia, o doamnă numita Liubov Fetova. Era înaltă, corpolentă, cu părul strîns pe spate cu multe agrafe, blondă – şi avea cel puţin trei guşi. I se spunea “amoeba”. Mai era şi altă profesoară de geografie, relicvă a Şcoliii Ruse, cu numele Galina Ciorbă. Să nu o uit pe profesoara de limba şi literatura rusă, Tamara Mihailovna Rosenzweig, originară din URSS. Dupa divorţul de primul soţ, Tamara Mihailovna s-a măritat cu celebrul ilegalist şi corifeu al realismului socialist în cea mai tristă perioadă a stalinismului, Nicolae Moraru. 

Surorile mele intraseră la Şcoala Rusă imediat după ce familia a revenit din URSS, în 1948. Eu, fiind născut în 1951, ştiam ceva rusă din casă (kitchen Russian) şi unele cîntece învăţate la căminul (gradiniţa) CC-ului de pe Aleea Vulpache. Rusa nu mai era obligatorie în primele patru clase, apoi a încetat să mai fie obligatorie în genere (după 1962). Am ajuns deci în curtea şcolii, Vichi mi-a spus “la revedere”, ne-am înrolat pe clase în careu, am ascultat cuvintele de bun venit ale directorului. Peste un an, era instalat un nou director, profesor de geografie, Burcescu, cu figura simiesca, poreclit (Gibi), de la gibon. Ne-a preluat învăţatoarea clasei în care fusesem “repartizat”, întîia A. Învăţatoarea era o basarabeancă militaroasă, vorbea cu un pronunţat, de neconfundat, accent rusesc. O chema, ne-a spus imediat, Olga Alexandrovna Dominte. Aspră, distantă, încruntată, posomorîtă, plină de riduri, mi-a creat o stare de teribilă nelinişte. În clasa a doua am şi evadat vreo două săptămîni de la şcoala, voi povesti aventura cu alt prilej.

Norocul meu e că am nimerit în bancă (eram cîte doi într-o banca, putem conversa în şoaptă) cu Andrei Manoliu. Tatăl său, doctor ilegalist, era directorul spitalului “Elias”. Mama era pediatră, tot în sistemul sanitar de partid. Locuiau aproape de noi, pe strada Ermil Pangratti, colt cu Zambaccian. Noi locuiam pe Grigore Mora. Făceam cel mult zece minute de la mine de-acasă pînă la Andrei. Eram în clasă cu Florica Jebeleanu (am rămas prieteni apropiaţi pînă azi, ca şi cu fratele ei mai mare cu doi ani, Tudor), cu Vlad Brucan, cu Svetlana Şchiopu, cu Vladimir (Vova) Văleanu, cu Ghită Goldberger, cu Vasea Borilă, cu Mircea Alexa, cu Vlad Brill, cu Nelu Bănşoiu (actualul profesor de la Filosofie), cu Corina Meţianu, devenită, apoi, după căsătoria mamei ei cu poetul Radu Boureanu, Corina Boureanu. La clasa paralelă, întîia B, era învăţătoare o doamnă Munteanu. Cred că era una din puţinele vorbitoare native de română din corpul profesoral. În acea clasă erau Nicu Ceauşescu, Lena Răutu, Ioana Pintilie (fiica lui Pantiuşa). Cu unii dintre aceştia aveam să fiu coleg după 1963 la Liceul 24, azi “Jean Monnet”. Olga Alexandrova ne supraveghea atent, aveam sentimentul că intrasem într-un fel de mică temniţă. Nu-mi doream decît să scap cît mai repede de-acolo, să ajung acasă, să citesc, să ies pe stradă şi să joc handbal. Am ştiut din prima zi de şcoală că nu voi fi un tocilar, că, deşi am fost înzestrat cu o memorie excelentă, nu o voi irosi pentru toate tâmpeniile care ni se băgau pe gât. Ştiam, de asemenea, că nu voi fi un elev obedient.



http://www.hotnews.ro/stiri-esential-18108301-prima-scoala-fara-manuale-pentru-clasele-problemele-noutatile-anului-scolar-2014-2015.htm


Yüklə 0,5 Mb.

Dostları ilə paylaş:
1   2   3   4   5   6   7   8   9   ...   17




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2020
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə