Ghimbav orașul oamenilor fericiți rp2008

GHIMBAV - ORAȘUL OAMENILOR FERICIȚI RP2008
Un oraș trăiește prin locuitorii săi, datorită lor și pentru ei. De aceea, pentru ca să aibă succes, să prospere, trebuie să satisfacă în primul rând nevoile acestora, să-i facă fericiți. Apoi, pentru a menține evoluția pozitivă pe termen lung, trebuie să anticipeze în permanență aspirațiile viitoare și să răspundă unor cerințe chiar înainte ca acestea să fie formulate clar. Prin asta atrage și menține oameni dinamici, care să contribuie la conservarea stării generale de bine a comunității.

Ca să fie fericiți oamenii au nevoie de un cadru de viață care să-i stimuleze pozitiv și să le permită să-și urmeze aspirațiile. Dincolo de confortul locuinței, acest lucru se traduce printr-o identitate clară, relații sociale și o varietate de activități profesionale și recreative ușor accesibile. În prezent, Ghimbavul este deficitar tocmai în ceea ce privește aceste activități și spațiile adecvate lor, devenind din această cauză tot mai dependent de localitățile din jur.

Pornind de la aceste premize, propunerea de față are în vedere redinamizarea economiei locale prin valorizarea atuurilor Ghimbavului în contextul prezent și reconfigurarea spațiilor publice și a rețelei de dotări pentru a oferi varietatea necesară de opțiuni în principal pentru rezidenți, dar și pentru locuitorii din împrejurimi și pentru turiști. Pentru a asigura viabilitatea și sustenabilitatea pe termen lung a întregului demers, realizarea tuturor lucrărilor și amenajărilor se va face cu implicarea cât mai mare a locuitorilor și cu materiale locale, cât mai puțin intruzive.

Domenii / sectoare	PREZENT	VIITOR
	Un oraș trist cu mult potențial (cadru natural + identitate)	Orașul oamenilor fericiți
	Spațiu de tranzit	Spațiu de viață
	Puternic influențat de tendințele generale uniformizatoare	Receptiv la evoluția socială, tehnologică și culturală, dar conservându-și propria identitate
	Dezvoltare haotică	Viziune de ansamblu
	Predominant reactiv – schimbări suferite mai curând	Proactiv – anticipare + schimbări provocate ori orientate în sensul dorit
Cadru de viață urbană	Lipsă facilități de agrement / loisir	Parcul linear – traseu verde de-a lungul Pârâului Ghimbășel, care unește centrul Ghimbavului cu comuna Cristian și este ritmat de spații de relaxare și joc pentru copii și adulți Promenade verzi pentru pietoni și bicicliști agrementate prin spații de socializare / joc / sport / odihnă Plantații de aliniament de-a lungul străzilor principale Zone de întâlnire / adunare, propice pentru socializare și microevenimente urbane Plimbări de agrement cu barca pe Ghimbășel Zona de agrement balastiera 1 – cu amenajări permanente minimale (cabine de schimb, toalete, 2-3 structuri restaurant /bar/terasă cu centru de închirieri umbrele, saltele, bărci etc. ) integrate în peisaj și structuri ușoare temporare pentru varii animații sezoniere Teren de agrement cu specific predominant aeronautic zona balastiera 2: golf, parapantă, deltaplan, plimbări cu balonul Activități temporare (festivaluri, concerte, concursuri, experimente) găzduite în clădirile abandonate – evenimente care să inspire noile funcțiuni ale acestora
	Spațiu public pentru tranzit rapid
	Pârâul Ghimbășel – element natural complet ignorat, spațiu ”rezidual”, barieră
	2 balastiere cu un cadru natural deosebit (lac + perspective spre munți)
	Clădiri industriale dezafectate
Mobilitate	Străzi largi, dar multe dintre ele fără trotuare	Străzi care să încurajeze mersul pe jos și cu bicicleta (cu plantații de aliniament + prioritate acordată pietonilor și cicliștilor) Conexiune intermodală (transport public + pistă biciclete – pietonal plantat) pe ruta gară-aeroport Nod intermodal gară (transport feroviar, autobuze interurbane, navetă aeroport, parcare automobile, parcare biciclete, circuit verde, circuite turistice în împrejurimi) Piste pentru biciclete care conectează Ghimbavul cu localitățile și zonele de interes învecinate Trasee verzi pt biciclete
	Plantații de aliniament aproape inexistente pe arterele principale
	Prioritate acordată transportului motorizat
	Tendință de creștere a nivelului de dependență de mașina individuală
	Zone de conflict - aglomerare rezultată ca urmare a organizării deficitare a traficului )și a spațiilor aferente)
Economie și cultură urbană	Dependență funcțională de localitățile din jur (în special pentru formare, relaxare și agrement)	Zonă experimentală aeronautică în imediata proximitate a viitorului aeroport (Balastiera 2) Ateliere meșteșuguri tradiționale pentru copii și pentru adulți (cămin cultural + pavilioane activități pe malul Ghimbășelului) Campus cu unități co-housing pentru Universitatea Transilvania Brașov (prin conversia clădirilor dezafectate din zona viitorului aeroport) Festival aeronautic – târg – expo în zona aeroportului, folosind drept ”scena” corturi / structuri temporare și eventual fostele hale industriale din apropierea aeroportului adaptate minimal
	clădiri dezafectate și spații închise
	Populație îmbătrânită
	Preponderența locurilor de muncă cu calificare redusă

Starea de fapt – diagnostic - tendințe

Ghimbavul este un oraș curat, cu o administrație dinamică. Are mult potențial datorat în primul rând amplasamentului (cadru natural favorabil: prezența cursurilor și a oglinzilor de apă, a vegetației și a perspectivelor favorabile înspre munți + bună accesibilitate) și identității (localitate multietnică cu stil arhitectural caracteristic și o istorie bogată care poate constitui baza pentru o viitoare poveste de succes). Dezvotarea haotică ghidată de interesul individual imediat eclipsează însă din ce în ce mai puternic până la anihilare valorile locale , începând cu arhitectura caracteristică și până la meșteșuguri și activități. În plus, deși profilele străzilor sunt relativ generoase, acestea par a fi adaptate mai curând tranzitului rapid și nu favorizează nici deplasările active (mers pe jos și cu bicicleta) nici relațiile sociale. Unele artere nu au trotuare, iar plantațiile de aliniament sunt aproape inexistente.

Se remarcă probleme majore la nivel funcțional (lipsa unor spații de viață comunitară și a unor facilități pentru diverse activități profesionale ori de recreere). În ciuda atuurilor sale, Ghimbavul devine astfel tot mai dependent de exterior, atât pentru locuri de muncă, cât și pentru activități de loisir, atât pentru adulți, cât și pentru adolescenți, copii și seniori. Dacă Ghimbavul nu va reuși să răspundă în primul rând nevoilor curente ale locuitorilor și eventual să stârnească și interesul vizitatorilor, îmbunătățirea conexiunilor (prin deschiderea aeroportului și construcția autostrăzii A3 Comarnic-Brașov), va accentua riscul ca acesta să se transforme în curând într-un oraș-dormitor anexă a Brașovului.
Lipsă majoră: activități pentru localnici, dar și pt potențiali vizitatori/turiști

Problemă esențială: lipsa unei gândiri de ansamblu

Schemă diagnostic:

Elemente valoroase – atuuri :

• 
  Arhitectură tipică zonei - fronturile clădirilor rezidențiale existente pe străzile Morii și Lungă
  
• 
  Cursurile de apă: Ghimbășelul și Bârsa
  
• 
  Oglinzile de apă (aferente celor 2 balastiere)
  
• 
  Conexiunile în teritoriu
  

Zone problematice:

• 
  Zona de acces înspre aeroport – unde sunt frișele industriale + problema gestiunii relației aeroport – oraș atât înainte, cât și după deschiderea acestuia
  
• 
  Zona dinspre S-SV – de o parte și de alta a Str Bisericii Române care duce înspre Cristian – unde e o dezvoltare haotică, amestec de blocuri, vile, biserica nouă, cu drumurid e țară și câteva căsuțe țărănești rătăcite din satele înglobate
  

Aeroportul reprezintă simultan un atuu (legăturile la nivel internațional + stimularea economiei) și o provocare (efectele negative care pot rezulta dacă o astfel de schimbare majoră nu este pregătită corespunzător)

Zona metropolitană a municipiului Brașov se caracterizeaza printr-o accentuată extindere teritorială a intravilanelor localităților, datorată dezvoltării diverselor funcțiuni (în special ansambluri rezidențiale și IMM-uri). Această tendință va genera o axă de dezvoltare Codlea – Brașov – Sacele, cu rol dinamic în modernizarea cadrului de viață și implicaţii în configurarea spaţială regională și metropolitană.

Viziune

Ghimbavul este parte dintr-un sistem urban complex, deschis către viitor și exterior, dar nu dependent de acestea, receptiv la tendințele contemporane, dar nu subjugat de globalizare și de curentul uniformizator. Orașul oferă ceva în primul rând rezidenților, satisfăcându-le nevoile primare (locuințe și spații publice de calitate), dar și aspirațiile de a evolua (prin facilități culturale, educaționale, sportive și ocazii de socializare). Ghimbavul atrage turiști și investitori, dar economia sa nu este neapărat dependentă de aceștia, ei doar o potențează, nu îi asigură supraviețuirea.

libertate – deschidere - experiment – inovație – autonomie - conectare


Principii de bază în organizarea și gestionarea orașului

• 
  Prioritate acordată comunității locale în toate deciziile referitoare la dezvoltarea urbei – abia în secundar considerate interesele celor din exterior (potențiali turiști, investitori etc.)
  
• 
  Susținerea economiei locale (prioritate acordată forței de muncă locale și materialelor locale)
  
• 
  Reducerea barierelor materiale și imateriale, pe cât posibil și implicarea tuturor celor interesați (spre exemplu, în cazul lucrărilor de construcții importante care se fac: înainte de lucrări, terenurile respective să fie folosite drept zone experimentale pentru testarea soluțiilor posibile / ori pentru activități care să răspundă nevoilor locale, iar în timpul lucrărilor șantiere vizitabile)
  
• 
  Amenajarea circulațiilor verzi și a parcurilor preponderent cu materiale naturale (vegetație, lemn, piatră, cărămizi) și mijloace minimale
  
• 
  Viziune de ansamblu pe termen lung aplicată prin pași mărunți, proiecte mici realizate împreună cu comunitatea locală ca piese ale unei structuri unice
  
• 
  Oraș deschis către exterior și către viitor dar nu dependent / nu înghițit de localitățile din jur
  
• 
  Identitate proprie – viață proprie independent de schimburile cu exteriorul care doar îl pun în valoare și mai mult, nu îi asigură traiul anonim de zi cu zi
  
• 
  Activități inspirate din identitatea / trecutul orașului revăzut prin prisma contextului actual și a tendințelor de dezvoltare viitoare, nu alegeri întâmplătoare posibile oriunde
  

Schemă organizare circulații

Circulații existente: DN1/E68, DN73, calea ferată Brașov-Făgăraș-Sibiu, Ocolitoarea Brașovului

Traseul proiectat al autostrăzii A3-Comarnic-Brașov

aeroportul

+ propunere

• 
  circuit verde pietoni/biciclete urban care să conecteze punctele de interes din oraș + extinse până pe malurile Bârsei
  
• 
  piste și trasee verzi interurbane pentru biciclete care să asigure legătura Ghimbavului cu mun. Brașov, orașul Codlea, comuna Cristian, aeroportul Brașov-Ghimbav și zona experimentală aferentă etc.
  
• 
  conexiune multimodală aeroport –oraș (transport public + pistă biciclete – pietonal plantat)
  
• 
  nod intermodal gară (transport feroviar, autobuze interurbane, navetă aeroport, parcare automobile, parcare biciclete, circuit verde (pietoni / bicicletă)
  
• 
  zone microevenimente urbane
  

Rețeaua de spații verzi

sistem de spații de agrement, relaxare, sport și joc pentru copii și pentru adulți

zone microevenimente urbane

conexiuni promenade plantate

cu detalii indicative amenajare a malurilor Gimbășelului și parc

Zonificare funcțională
+ detalii zone

zonă de agrement balastiera 1 – cu amenajări permanente minimale (cabine de schimb, toalete, 2-3 structuri restaurant /bar/terasă cu centru de închirieri umbrele, saltele, bărci etc. ) integrate în peisaj și structuri ușoare temporare pt varii animații sezoniere, expoziții temporare în aer liber, concursuri sportive

zona balastiera 2 (lângă viitorul aeroport, care să funcționeze însă și până la deschiderea acestuia): teren de agrement (golf, parapantă, deltaplan, plimbări cu balonul etc.)

+ spațiu experimental – incubator de afaceri pentru întreprinzători, firme, produse, servicii legate de industria aeronautică – the future of aeronautics; (după modelul The Camp care se va deschide la Aix en Provence în toamna lui 2017)

Aerocity – zonă modernă pentru activități și cercetare legate de activitatea aeroportului
The farm – zonă destinată grădinilor urbane comunitare

Chestiuni sociale și culturale / identitare

Identificarea meșteșugurilor tradiționale din zonă – organizare ateliere pentru copii și adulți (La început pt elevii din zonă, apoi pt adulți localnici, apoi turiști)

La origine populație germanică provenită din localitatea Weidenbach (pârâul sălciilor) – amenajarea malurilor Ghimbășelului care să amintească la nivel simbolic de originea acestei comunități, primilor colonizatori și numele german al localității

Istorie aeronautică – înainte de cel de-al doilea război mondial aeroport aici

”în anul 1941, la Ghimbav funcționează aeroportul civil pentru escala curselor București -

Turda și București - Arad. Acesta se desființează odata cu intrarea României în al doilea Război

Mondial” – deci activitățile legate de aeronautică țin de identitatea locului, nu reprezintă o decizie întâmplătoare

Structura populației din Ghimbav a fost dintotdeauna multietnica (germani, români, maghiari) – argument în plus pentru deschiderea încurajată

Structura Ghimbavului este configurată înca din sec. XVIII în jurul axului format din str. Morii -

str. Pietii, trasat în lungul elementului natural - pârâul Ghimbășel – reintegrarea sa în viața comunității, mai prezent și mai valorizat

Programare înainte (1.termen scurt și mediu) și după darea în funcțiune a aeroportului (2.termen lung)

Intervențiile propuse vor avea rolul de a pregăti deschiderea aeroportului (transformând-o într-un element benefic), fiind însă structurate și corelate pentru o funcționare optimă a Ghimbavului și în lipsa acestui echipament.