Globalizare


Impactul globalizării asupra securităţii naţionale şi, implicit, asupra menţinerii ordinii publice



Yüklə 1,27 Mb.
səhifə16/30
tarix03.01.2019
ölçüsü1,27 Mb.
#88957
1   ...   12   13   14   15   16   17   18   19   ...   30

Impactul globalizării asupra securităţii naţionale şi, implicit, asupra menţinerii ordinii publice


Proliferarea noilor riscuri şi ameninţări amplifică aspectele de insecuritate ale mediului global, astfel că, în perspectiva următorilor ani, ordinea globală va fi sensibil modificată, în condiţiile în care dinamica relaţiilor internaţionale favorizează eforturile vizând construcţia unui nou echilibru internaţional, capabil să asigure expansiunea şi consolidarea libertăţii şi democraţiei.

Mediul de securitate este caracterizat de următoarele tendinţe majore: accelerarea proceselor de globalizare şi de integrare regională, concomitent cu persistenţa unor acţiuni având ca finalitate fragmentarea statală; convergenţa eforturilor consacrate unei noi arhitecturi de securitate stabile, însoţită de accentuarea tendinţelor anarhice în unele regiuni; revigorarea eforturilor statelor vizând influenţa în dinamica relaţiilor internaţionale, în paralel cu diminuarea formelor şi a ponderii intervenţiei actorilor nestabili în dinamica relaţiilor interne şi internaţionale.

În această lume complexă, dinamică şi conflictuală, confruntarea principală se poartă între valori fundamental diferite, între democraţie şi totalitarism şi este determinată de agresiunea majoră a terorismului internaţional de sorginte extremist-religioasă, structurat în reţele transfrontaliere, împotriva statelor democratice şi a forţelor politice naţionale din statele angajate în procesul democratizării.

Globalizarea influenţează mediul de securitate contemporan creând atât oportunităţi, cât şi noi riscuri şi ameninţări. În acest mediu, nici un stat nu este la adăpost şi nici unul nu trebuie să rămână în afara proceselor globale. Securitatea internaţională tinde tot mai mult să-şi manifeste caracterul indivizibil, iar comunitatea internaţională este tot mai conştientă de răspunderea ce îi revine.

Principial, globalizarea proliferează o şansă reală de dezvoltare economică, aptă să creeze prosperitate, dar înscrierea pe această tendinţă nu este o certitudine garantată pentru fiecare ţară, ea depinzând de capacitatea statelor de a exploata astfel de oportunităţi, pentru că, în caz contrar, cel mai mare risc pentru naţiune este acela de a rămâne în afara proceselor globalizante pozitive.

O serie de ameninţări noi, asimetrice, de natură militară sau non-militară, manifestate inclusiv sub forma agresiunilor informatice şi informaţionale, generate atât de mediul internaţional, cât şi de cel intern, tind să sporească gradul de pericol şi probabilitatea de producere, afectând grav starea de securitate a comunităţilor.

Pericolul creat de astfel de evoluţii negative poate fi substanţial potenţat în cazul asocierilor, îndeosebi în condiţiile în care graniţele dintre ameninţările globale şi cele regionale, între cele externe şi interne, tind să devină tot mai difuze. În condiţiile accelerării proceselor globale şi ale dezvoltării tehnologice, când distanţele geografice devin tot mai puţin importante, apariţia unor asemenea fenomene negative trebuie descoperite oportun indiferent de locul unde se produc, iar evaluarea lor trebuie făcută prin prisma caracterului indivizibil al securităţii globale.

Perspectiva geopolitică indică regiunea Mării Negre ca o regiune relativ mică şi închisă, traversată de-a lungul istoriei de conflicte între forţele din nord-est (Rusia – Ucraina şi/ sau Georgia), sud (Turcia) şi vest (România, Bulgaria şi puterile europene ca Franţa, Germania, Austria, Marea Britanie). Un mare lac sărat“ a fost un loc de confruntare între lumea rusă-ortodoxă, cea turcă-musulmană şi Occident. Controlul ei este important atât din punct de vedere strategic/ militar cât şi economic.

Astăzi, structura geopolitică în această regiune este marcată de două dinamici. Prima este înlocuirea fostei influenţe ruse şi sovietice cu influenţa americană care, la rândul său intră în competiţie cu ambiţiile Franţei şi Germaniei. A doua dinamică este emergenţa axei energetice care conectează petrolul şi gazele din Asia Centrală şi regiunea Mării Caspice cu Balcanii şi Uniunea Europeană.

Noua geopolitică a Mării Negre pune în evidentă o nouă competiţie între marile puteri. Cu Rusia în retragere, SUA, Franţa şi (mai discret) Germania sunt acum cei mai importanţi actori externi, luptând pentru influenţă în regiune. Interese economice ca şi cresterea securităţii sunt în joc într-o zonă strategică crucială şi bogată în energie, care conecteaza Balcanii cu Caucazul, şi Europa de est şi centrală cu Turcia.

În scopul perceperii cât mai exacte a posibilităţilor de integrare a României în NATO şi UE în condiţiile regionalizării şi globalizării este necesară o privire de ansamblu asupra situaţiei societăţii şi economiei româneşti aflată în competiţie acerbă cu cele ale statelor europene la sfârşitul secolului XX. În ultimul deceniu al mileniului doi am asistat la schimbarea paradigmei clasice a păcii şi a războiului, prin modificarea naturii legăturilor dintre elementele de referinţă ale acestei paradigme. Astfel, începând cu luna decembrie 1989, în România s-a constatat că războiul s-a insinuat de la suprafaţa societăţii noastre către nucleul acesteia şi a devenit permanent deoarece „armistiţiile“ încheiate au facilitat desfăşurarea unui război continuu, dar nu unul obişnuit, ci neconvenţional în care violenţa a fost mascată, în consecinţă agresiunea a fost non-violentă.

În continuare, aşa cum arăta Tofller99, economia va deveni suprasimbolică şi informaţională fiind susţinută şi dinamizată de cunoaştere şi strâns corelată cu „mecanismele războiului modern“ astfel încât şi războiul va căpăta caracteristici suprasimbolice, la fel ca economia ţărilor dezvoltate.

În condiţiile globalizării, prin intermediul mass-media, militari şi civili special pregătiţi vor fi adevăraţi manipulatori de simboluri în cadrul unui război perpetuu, neconvenţional. Un astfel de război va avea unele asemănări cu războaiele din Golf şi fosta Iugoslavie, cu Revoluţia din Decembrie 1989 din România, dar va fi invizibil. Având în vedere importanţa agresiunilor simbolice folosite, rezultă că în viitor, pe globul pământesc acest fenomen se va produce sub forma meta războiului în care vor prolifera agresiunile de tot felul şi în special agresiunea simbolică, imagologică şi psihologică alături de agresiunea economică100.

În plan naţional principalele riscuri şi ameninţări identificate în mediul extern la adresa ordinii publice sunt considerate a fi următoarele:



  • dezvoltarea, consolidarea şi specializarea filierelor de crimă organizată, internaţionalizarea acestora şi atragerea în componenţă a unor elemente şi grupuri autohtone, includerea teritoriului României în circuitul internaţional al migraţiei clandestine, al traficului ilicit de droguri, fiinţe umane, armament, muniţie, substanţe toxice, radioactive şi bancnote false;

  • creşterea pericolului terorist generat de proliferarea armelor de nimicire în masă, a traficului cu tehnologii de ultimă oră;

  • creşterea interesului în unele medii de afaceri din străinătate pentru obţinerea, prin operaţiuni ilegale, a pachetelor majoritare de acţiuni în unele societăţi producătoare şi utilizatoare de tehnologii chimice, biologice, materiale şi tehnologii strategice, în vederea exportării lor directe sau prin intermediari în zone de conflict ori zone aflate sub embargo;

  • diversificarea formelor şi metodelor utilizate pentru spălarea banilor (produsul infracţiunilor) în care sunt implicate grupuri care acţionează în spaţiul internaţional, ce au drept rezultat trecerea peste frontieră a valutei sau transferul prin bănci al sumelor rezultate din operaţiunile ilicite desfăşurate în România;

  • manifestarea tendinţelor de autonomizare a unor zone pe baza criteriilor etnice sau religioase;

  • limitarea accesului la resurse strategice, tehnologie şi echipamente informatice de vârf;

  • amplificarea fenomenului migraţiei ilegale.


Yüklə 1,27 Mb.

Dostları ilə paylaş:
1   ...   12   13   14   15   16   17   18   19   ...   30




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2022
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə