I. Introducere în studiul Liturgicii Ce este Liturgica?


Literatura liturgică la ortodocşi în ultimele două secole



Yüklə 0,52 Mb.
səhifə5/31
tarix01.11.2017
ölçüsü0,52 Mb.
1   2   3   4   5   6   7   8   9   ...   31

Literatura liturgică la ortodocşi în ultimele două secole


La greci: Un manual important a fost cel al lui Dimitrios Darvais († 1809) – Manual creştinesc; Constantinos Kalinikin – Locaşul de cult şi cele ce se săvârşesc într-însul, Atena 1921.

Excelente studii liturgice au scris Panaghiotis Trembela († 1977); Dimitrie Moraitis († 1970) şi Evangelos Teodoru care a început tipărirea unui manual în mai multe volume.



La ruşi: Între liturgiştii ruşi îi pomenim pe A.A. Dimitrievski şi N.F. Krasnoseltev care fac parte din linia şcolii istorice de liturgică şi care au o glorie recunoscută în Rusia.

Un manual ştiinţific şi sistematic a scris Petru Lebedev (tradus ulterior în româneşte).

Alţi liturgişti ai şcolilor liturgice ruseşti sunt: I.D.Mansvetov; M.N. Skabalanovici; A.I. Karabinov; episcopul Porfir Usspensky; N. Gogol; Serghei V. Bulgakov, ş.a.

Liturgişti ruşi în diaspora – Mult mai cunoscuţi în lumea occidentală sunt însă teologii care au activat în comunităţile ruseşti din Franţa şi S.U.A. Între aceştia îi pomenim pe Alex. Schmemann; N. Afanasiev; S. Bulgakov; Vl. Lossky; Leonid Uspensky; Constantin Andronikov; G: Florovsky şi J. Meyendorff.

La bulgari şi sârbi – Un manual de liturgică pentru seminarii a scris arhim. Iona (Sofia, 1950) iar studii de interes liturgic episcopul Nicolae al Makariopolei.

La sârbi a fost tradus manualul de liturgică al românului V. Mitrofanovici, de către prof. L. Mirkovici.



Literatura liturgică la români – cea dintâi este o prelucrare a cunoscutei cărţi a lui Nicolae Vulgaris (Bulgarul), făcută de dascălul Ieremia Cacavela, cu titlul Învăţătură sfântă, adică sfintei şi dumnezeieştii liturghii tâlcuire de pe limba greciască pe limba românească, apărută la Iaşi, în 1697. Pentru a suplini lipsa studiilor şi manualelor liturgice, episcopul Chesarie al Râmnicului (pe atunci eclesiarh la Bucureşti a tradus opera lui Simeon al Tesalonicului, publicând-o sub titlul Voroavă de întrebări şi răspunsuri (Bucureşti, 1765). Retipărită în 1865-1866 la Bucureşti şi recent la Suceava, 2002 (a apărut doar primul volum):

Manuale liturgice şi studii mai mărunte au publicat episcopul Melchisedec Ştefănescu al Romanului; pr. Samuil Andrievici; Şt. Călinescu; Ilarie Teodorescu, ş.a.

Manuale complete de Liturgică, de un nivel universitar şi cu caracter ştiinţific, am avut în româneşte următoarele două:

- Tezaurul liturgic al Sfintei Biserici creştine ortodoxe de Răsărit, de dr. Badea Cireşeanu (3 vol., Bucureşti, 1910-1912);

- Liturgica Bisericii Ortodoxe, Cursuri Universitare, de dr. V. Mitrofanovici, fost profesor de liturgică la Facultatea de Teologie din Cernăuţi (1888), prelucrate, completate şi editate de prof. dr. T. Tarnavschi (1914), Cernăuţi, 1909, ed. a II-a, Cernăuţi, 1929.

În domeniul istoriei cultului a lucrat în timpul din urmă mai ales pr. P.Vintilescu (1974), fost profesor la Facultatea de Teologie din Bucureşti şi primul liturgist român în adevăratul sens al cuvântului. Nu ne-a lăsat un manual complet de liturgică, ci numai două părţi din cursul ţinut la Facultate, şi anume: a). Curs de Liturgică generală – Principiile şi fiinţa cultului creştin ortodox şi b). Curs de istoria Liturghiei (ambele litografiate în 1940). A tipărit în schimb numeroase monografii: Misterul liturgic, Bucureşti, 1929; Contribuţii la revizuirea Liturghierului român, Bucureşti, 1931; Liturghiile bizantine privite istoric în structura şi rânduiala lor, Bucureşti, 1943; Liturghierul explicat, Bucureşti, 1972, 1998; Istoria Liturghiei în primele trei veacuri, Bucureşti 2001; precum şi nenumărate studii şi articole temeinic structurate şi fundamentate. După P. Vintilescu nici un alt liturgist român nu a putut face abstracţie de munca acestuia.

Un alt mare liturgist al secolului trecut a fost titularul catedrei de Liturgică a Facultăţii de teologie din Bucureşti pr. prof. dr. Ene Branişte. Dintre lucrările sale mai importante pomenim: Explicarea Sfintei Liturghii după Nicolae Cabasila (teză de doctorat în Teologie), Bucureşti, 1943; Tâlcuirea Dumnezeieştii Liturghii, de Nicolae Cabasila (traducere după originalul grecesc şi introducere), Bucureşti, 1946, precum şi nenumărate studii şi articole. Lucrarea de căpetenie a pr. E. Branişte este Manualul de liturgică tipărit în două părţi: a). Liturgica generală (Bucureşti 1985, 1993) şi b). Liturgica specială (Bucureşti, 1980, 2002).

La Institutul Teologic din Sibiu, pr. prof. Spiridon Cândea: Limba veche liturgică şi inovaţiile introduse în ea de fosta Biserică Unită (Sibiu, 1954, 48 p.); Primul Liturghier românesc tipărit (Liturghierul lui Coresi, Braşov, 1570), în M.A., an 1959.

Pentru tipărirea, editarea sau îndreptarea Tipicului bisericesc, în diverse variante (care s-a apropiat la sfârşitul secolului trecut de o formă unitară) au lucrat Anton Pann, Nifon al Ungrovlahiei (Bucureşti 1851), episcopul Melchisedec Ştefănescu, pr. Şt. Geomolean, dr. V. Bujor, iar la sfârşitul sec. trecut pr. E. Branişte

Dintre autorii mai noi îi pomenim pe pr. prof. dr. Nicolae Necula – titularul catedrei de Liturgică de la Bucureşti şi P.S. Laurenţiu Streza al Caransebeşului – titularul catedrei de Liturgică de la Sibiu, ambii scriind nenumărate studii şi articole în revistele de specialitate din B.O.R.
Bibliografie

Branişte, Pr. Prof. Ene, Literatura liturgică în teologia românească, în BOR, an 1971, nr. 1-2, p. 121-134

Branişte, Pr. Prof. Ene, Liturgica generală, Bucureşti, 1993

Schmemann, Alexander, Introducere în Teologia Liturgică, Editura Sofia, Bucureşti, 2002.



III.Cultul creştin



Yüklə 0,52 Mb.

Dostları ilə paylaş:
1   2   3   4   5   6   7   8   9   ...   31




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2020
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə