Imaginea de sine



Yüklə 151,11 Kb.
tarix12.01.2019
ölçüsü151,11 Kb.
#96033

IMAGINEA DE SINE

( suport de curs)



Obiective operaţionale:

- să cunoască noţiunea de imagine de sine;

- să înţeleagă rolul imaginii de sine în dezvoltarea armonioasă a copilului;

- să recunoască caracteristicile unui copil cu stimă de sine scăzută sau ridicată;

- să găsească modalităţi de dezvoltare a stimei de sine la copii utilizând propria experienţă, din copilărie.

Competenţe: toleranţă, empatie, încredere în forţele proprii, evaluare internă şi externă, asertivitate

Metode utilizate: exerciţiu de antrenament creativ, jocul de rol, explicaţia, simularea, lucrul în perechi şi pe grupe, recenzia prin rotaţie, dezbaterea, activitatea în cerc.

Resurse:


  • psihologice: motivaţia cursului;

  • de timp: 2 ore;

  • materiale: flipchart, markere, fişe de lucru, retroproiector, folii, casetofon, hârtie A4 şi A1, plicuri C6.



Modalităţi de organizare a activităţii: individual, în perechi, pe grupe, în cerc.

Desfăşurarea activităţii:

MOMENT ORGANIZATORIC: consilierii şi cursanţii asigură condiţiile pentru o bună desfăşurare a activităţii. Fiecare persoană primeşte un ecuson pe care notează numele pe care doreşte să-l folosească în timpul activităţii.


CREAREA STĂRII APERCEPTIVE, emoţionale, a interesului pentru activitate, captarea atenţiei. Fiecare membru al grupului primeşte o fişă individuală, numită „Steaua personală” pe care trebuie să o completeze în 3 minute (anexa 1). Se afişează la flipchart toate „stelele”, după care, prin voluntariat, se prezintă 3-4 dintre ele.


DECLANŞAREA ACTIVITĂŢII:



  • Pasul 1: consilierii anunţă tema activităţii şi propun cursanţilor să formeze grupe de câte 4, prin alegerea unei culori. Pentru exerciţiul „ Cine sunt eu ?”, fiecare cursant primeşte partea I şi după ce se explică modul de lucru, se completează individual grila în 5 minute. Individual, se compară coloanele 2 şi 4 de pe fişa de lucru. În grupul de lucru se distribuie fiecărui cursant partea a II-a a exerciţiului care trebuie completată, pe rând, de toţi ceilalţi membri ai grupului (anexa 2).

  • Pasul 2: consilierii cer părinţilor să dea o definiţie a stimei de sine, listează răspunsurile pe o foaie de flipchart, apoi prezintă foliile cu definiţia şi caracteristicile stimei de sine (anexa 3).

  • Pasul 3: se solicită 6 voluntari pentru jocul de rol „Scaunul în care te simţi bine” (anexa 4). Fiecare voluntar primeşte un plic ce conţine o situaţie şi trebuie să simuleze comportamentul copilului prezentat în situaţie; să recunoască şi să justifice tipul de stimă de sine şi să joace un rol (în perechi 1 cu 2, 3 cu 4, 5 cu 6) pentru ocuparea scaunului.

  • Pasul 4: se utilizează metoda recenziei prin rotaţie. Cursanţii revin la grupul format în pasul 1. Pe table şi pereţii sălii se afişează 5 coli de flipchart cu câte o întrebare. Fiecare grupă trece prin dreptul fiecărei foi şi răspunde la întrebare. După terminarea rotaţiei, se discută răspunsurile date, se justifică, pentru a recunoaşte un copil cu o stimă de sine ridicată sau scăzută, cum putem dezvolta stima de sine a copilului. (anexa 5).

  • Pasul 5: se prezintă cursanţilor „Povestea băieţelului” (anexa 6).

TRANSFERUL CONCLUZIILOR: activitatea se încheie cu un exerciţiu de dezvoltare a stimei de sine. Cursanţii se aşază în cerc, primesc un pahar, îşi imaginează că sunt la o petrecere, iar cel care are paharul trebuie să spună un lucru pozitiv despre sine, folosind formula: „Nu vreau să mă laud, dar cred că ...”.


EVALUAREA ACTIVITĂŢII: Consilierii solicită cursanţii să-şi exprime părerile legate de activitatea desfăşurată, cum s-au simţit şi să completeze fişa de evaluare (anexa 7).


Anexa 1
Steaua personala

Două lucruri pozitive care te

caracterizează :

Două lucruri de Două motive care eşti mândru/ă : pentru care te

apreciază oamenii :

Două lucruri pe care

ai dori să le schimbi

la tine :

Două obiective de Două lucruri pe care

viitor : le aduci într-o prietenie :


NUMELE ŞI PRENUMELE:

Anexa 2

CINE SUNT EU ?

(imaginea de sine)
Prima parte a acestui exerciţiu te va ajuta să obţii informaţii despre EUL tău actual şi EUL tău ideal. Partea a doua a exerciţiului îţi va da o imagine despre modul cum te "văd" alte persoane.
PARTEA I1

Îndoaie foaia între coloanele 2 şi 3. Notează în coloana 2 câte un "X" în dreptul adjectivelor care, după părerea ta, exprimă o trăsătură care te caracterizează. Îndoaie apoi foaia între coloanele 3 şi 4 astfel încât coloana 2 să fie acoperită. Notează în coloana 4 un "O" pentru fiecare adjectiv care exprimă însuşirea pe care ai dori să o ai dacă ai putea fi o persoană ideală.

NUMELE__________________________________________


ADJECTIV

Cum sunt în prezent

(X)






Cum aş dori să fiu

(O)



1.

2.

3.

4.

1. impresionabil










2. plin de umor










3. independent










4. prietenos










5. pătimaş










6. ambiţios










7. interesant










8. cinstit










9. atrăgător










10. rezervat










11. entuziast










12. şmecher










13. mediu










14. sensibil










15. demn de încredere










16. aspru










17. inteligent










18. comod










19. vesel










20. invidios










21. energic










22. cheltuitor










23. politicos










24. iscusit










25. emotiv










26. sigur pe sine










27. liniştit










28. curajos










29. maleabil










30. interiorizat










31. echilibrat










32. fragil










33. sincer










34. relaxat










35. tonic










36. puternic










37. cinic










38. riguros










39. impulsiv










40. apatic










PARTEA a II a2
Notează-ţi numele pe acest formular. Roagă-i pe colegii din grupa ta să bifeze, pe rând, în coloanele 2, 3 şi 4, adjectivele care consideră că ţi se potrivesc. Compară apoi adjectivele bifate de ei cu lista ta (coloana 2), completată în partea I a exerciţiului. Vei obţine o imagine comparativă între modul în care te vezi tu şi modul cum te văd alţii. Concluziile le vei trage singur !!!

NUMELE__________________________________________




ADJECTIV








1.

2.

3.

4.

1. impresionabil










2. plin de umor










3. independent










4. prietenos










5. pătimaş










6. ambiţios










7. interesant










8. cinstit










9. atrăgător










10. rezervat










11. entuziast










12. şmecher










13. mediu










14. sensibil










15. demn de încredere










16. aspru










17. inteligent










18. comod










19. vesel










20. invidios










21. energic










22. cheltuitor










23. politicos










24. iscusit










25. emotiv










26. sigur pe sine










27. liniştit










28. curajos










29. maleabil










30. interiorizat










31. echilibrat










32. fragil










33. sincer










34. relaxat










35. tonic










36. puternic










37. cinic










38. riguros










39. impulsiv










40. apatic










Anexa 3
Ce este imaginea de sine ?


Imaginea de sine este modul în care te simţi şi gândeşti, despre calităţile şi defectele tale. Abilitatea noastră de a ne evalua corect şi realist, de a fi capabili să ne acceptăm aşa cum suntem, de a ne cunoaşte realist potenţialul şi limitele personale defineşte imaginea de sine.

Acceptarea de către o persoană a propriei puteri şi a zonelor în care se mai pot aduce îmbunătăţiri este bazată pe credinţele şi presupunerile legate de aptitudini, limitări, înfăţişare, resurse emoţionale, locul fiecăruia în lume, percepţia potenţialului şi sentimentul importanţei fiecăruia.


Cum se dezvoltă stima de sine ?
Imaginea de sine se dezvoltă pe parcursul vieţii din experienţele pe care le are copilul cu celelalte persoane şi din acţiunile pe care le realizează şi la care participă. Experienţele din timpul copilăriei au un rol esenţial în dezvoltarea imaginii de sine. Astfel, succesele şi eşecurile din copilărie, precum şi modalităţile de reacţie a copilului la acestea, definesc imaginea pe care o are copilul despre el. Atitudinile părinţilor, ale profesorilor, colegilor, fraţilor (surorilor), prietenilor, rudelor, contribuie la crearea imaginii de sine a copilului.
Încurajarea – modalitate de dezvoltare

a stimei de sine a copiilor
Încurajarea este procesul prin care părinţii pot dezvolta încrederea şi stima de sine a copilului.

Componentele stimei de sine


  • Să te simţi important

  • Să te simţi iubit

  • Să ai simţul puterii

  • Să ai încredere în tine

  • Să te simţi matur

  • Să te simţi respectat

  • Să cunoşti şi să trăieşti după anumite valori

  • Să te simţi unic

  • Să te simţi plin de succes

  • Să te simţi acceptat

  • Să te justifici

  • Să-ţi menţii integritatea

  • Să controlezi stresul eficient

  • Să îndrăzneşti să rişti

  • Să fii disciplinat

  • Să ai scopuri bine definite

  • Să controlezi conflictele

  • Să accepţi responsabilităţile şi provocările

  • Să te simţi capabil să-i influenţezi pe alţii

  • Să simţi că ai controlul asupra vieţii cuiva

  • Să ai o imagine corporală pozitivă

  • Să fii capabil să accepţi laudele şi criticile

  • Să ai o sferă largă de emoţii

  • Să poţi acţiona independent şi interdependent

  • Să te simţi mândru

  • Să fii capabil să dai şi să primeşti

  • Să te simţi util

  • Să te simţi legat de cei din jur

  • Să te simţi competent în luarea deciziilor

  • Să tratezi eficient cu colegii/ autorităţile

  • Să te simţi în siguranţă

  • Să ştii că e uman să greşeşti

  • Să ştii că se poate avea încredere în tine

  • Şi altele ...

Anexa 4

Elevul 1: Eu am o soră. Ea e supărată pe mine şi mi-a spus că sunt prost. Şi eu cred că sunt prost, dar nu spun asta celorlalţi. Părinţii îmi spun că nu mă străduiesc prea tare la şcoală. Dar zău că mă străduiesc, probabil însă, nu destul. Tocmai am aflat că am luat o notă proastă la lucrarea de la matematică. Nu mă simt prea fericit în aceste momente.


Elevul 2: Eu am o soră. Ea crede că sunt foarte deştept. Şi eu cred despre mine că sunt deştept. Învăţ sârguincios şi sunt mândru de mine, chiar dacă nu iau note foarte mari. Ştiu că am depus întotdeauna tot efortul de care eram capabil. Părinţii mei sunt bucuroşi că învăţ atât de mult. Am luat astăzi o notă bună la istorie.


Elevul 3: Sunt cel mai bun fotbalist din echipă. Fratele meu s-a însurat ieri şi întreaga familie era extrem de fericită. Profesoara mi-a spus că sunt un elev foarte bun. Săptămâna trecută am câştigat un premiu pentru desenele mele frumoase.


Elevul 4: Fiecare râde de mine. Prietenii îmi spun că le pasă de mine, dar nu cred că le place cu adevărat de mine – nu le place chiar deloc. Părinţii mei mă întreabă întruna de ce nu iau note la fel de mari ca ale surorii mele. Cred că nu sunt bun de nimic.


Elevul 5: Îmi place să citesc şi săptămâna trecută am avut destul timp să citesc cartea mea preferată. Mă înţeleg foarte bine cu cel mai bun prieten al meu. Am luat o notă proastă la matematică, dar îmi dau seama că pur şi simplu nu am talent pentru această materie. Deşi am luat o notă proastă, sunt în continuare mulţumit de mine.


Elevul 6: Săptămâna trecută am câştigat un premiu pentru că sunt cel mai arătos băiat din întreaga clasă. Eu însă nu cred că arăt atât de bine. Cred că sunt urât. Părinţii îmi spun întruna cât sunt de deştept. Deşi am rezultate bune la şcoală, nu primesc niciodată cele mai bune note din clasă. Prietenii îmi spun că ar vrea să fie ca mine, dar eu nu-mi dau seama de ce ar vrea ei acest lucru.
Anexa 5


Întrebări pentru recenzia prin rotaţie


  1. Cum diferă stima de sine de îngâmfare ?




  1. Cum acţionează oamenii cu un nivel ridicat al stimei de sine ?




  1. Cum vor acţiona oamenii cu o stimă de sine ridicată în situaţia unui conflict ?




  1. Cum vor acţiona oamenii cu o stimă de sine scăzută în situaţia unui conflict ?




  1. Cum acţionează oamenii care au o stimă de sine scăzută ?

Întrebări pentru dezbatere


  1. Credeţi că un bătăuş are o stimă de sine ridicată sau scăzută ? De ce ?




  1. Ce se întâmplă când doi oameni, având fiecare un respect de sine ridicat, ajung într-o situaţie de conflict ? Oare cum vor proceda ei în mod tipic pentru a rezolva conflictul ?




  1. Ce se întâmplă când doi oameni, având fiecare stimă de sine scăzută, ajung într-o situaţie de conflict ? Oare cum vor proceda ei în mod tipic pentru a rezolva conflictul ?




  1. Cum ar putea cineva cu o stimă de sine scăzută să se simtă important sau deosebit ?




  1. Ce fel de lucruri faci ca să fii mulţumit de tine ?



Anexa 6

Povestea băieţelului3
Într-o zi un băieţel s-a dus la şcoală.

Băieţelul era mic,

Iar şcoala era mare.

Dar când băieţelul a văzut

Că intrarea în clasa lui

Se făcea printr-o uşă direct din curte,

A fost foarte fericit,

Iar şcoala nu i s-a mai părut

Atât de mare ca la început.
Într-o dimineaţă

Când băieţelul se afla în clasă,

Profesoara le-a spus copiilor:

Astăzi o să facem un desen.”

Grozav”, s-a gândit băieţelul,

căci îi plăcea mult să deseneze.

Ştia să deseneze o mulţime de lucruri:

Lei şi tigri,

Pui şi vaci,

Trenuri şi vapoare ...

Şi şi-a scos cutia cu creioane colorate

Şi a început să deseneze.
Dar profesoara a spus: „Aşteptaţi !

Nu începeţi încă !”

Şi a aşteptat până i s-a părut că toţi copiii sunt pregătiţi.

Acum o să desenăm flori”,



a zis profesoara.

Grozav”, s-a gândit băieţelul,



căci îi plăcea să deseneze flori.

Şi a început să deseneze flori frumoase,

Şi le-a colorat în roşu, portocaliu şi albastru.
Dar profesoara le-a spus copiilor:

Aşteptaţi ! Vă voi arăta eu cum să coloraţi.”



Şi a desenat o floare roşie cu tulpina verde.

Acum puteţi începe”, a zis profesoara.



Băieţelul s-a uitat la floarea profesoarei,

Apoi s-a uitat la floarea lui.

A lui era mai frumoasă decât a profesoarei,

Dar n-a mai spus nimic.

A întors doar foaia

Şi a desenat o floare ca a profesoarei,

Era roşie cu tulpina verde.
Într-o altă zi,

Când băieţelul intrase în clasă prin

Uşa din curte,

Profesoara le-a spus copiilor:

Azi o să facem ceva din argilă.”

Grozav”, a spus băieţelul,

Căci îi plăcea să lucreze cu argilă:

Şerpi şi oameni de zăpadă,

Elefanţi şi camioane, ...

Şi a început să frământe bucata de argilă.

Dar profesoara a zis:

Staţi ! Nu sunteţi gata să începeţi ...”



Şi a aşteptat până când toţi copiii au fost gata.
Acum o să facem o farfurie”,

a zis profesoara.

Grozav”, s-a gândit băieţelul,



căci îi plăcea să facă farfurii.

Şi a început să facă farfurii de toate formele şi mărimile.

Dar profesoara le-a spus copiilor:

Aşteptaţi, vă arăt eu cum să faceţi !”



şi le-a arătat cum să facă o farfurie adâncă.

Aşa, acum puteţi începe”, a zis profesoara.


Băieţelul s-a uitat la farfuria profesoarei,

Şi apoi la ale sale.

Îi plăceau mai mult farfuriile lui,

Decât farfuria adâncă făcută de profesoară,

Dar n-a spus un cuvânt. Şi-a transformat farfuriile lui într-o bilă mare de argilă din care a făcut o farfurie adâncă şi mare

Ca şi cea făcută de profesoară .

Şi foarte curând, băieţelul a învăţat să aştepte şi să privească

Şi să facă lucruri ca şi cele făcute de profesoară.

Şi foarte curând

n-a mai făcut nimic de unul singur.
Şi s-a întâmplat într-o zi

Că băieţelul şi familia lui

s-au mutat într-o altă casă,

într-un alt oraş.

Şi băieţelul a trebuit să meargă la altă şcoală.

Şcoala nouă era şi mai mare,

Şi nu avea nici o uşă

Prin care să intre direct din curte în clasa lui.

Trebuia să urce nişte trepte înalte

Şi să meargă de-a lungul unui coridor lung

Până ajungea la clasa lui.
În prima zi de şcoală,

Profesoara le-a spus copiilor:

Astăzi o să facem un desen”.

Grozav”, şi-a zis băieţelul,

şi a aşteptat să-i spună profesoara ce să facă.

Dar ea n-a spus nimic.

s-a plimbat doar prin clasă.
Când a ajuns lângă băieţel, i-a spus:

Tu nu ştii să desenezi ?”

Ba da”, a zis băieţelul, „ce desen să facem ?”

Nu ştiu până nu-l faci”, a zis profesoara.

Cum să-l fac ?”, zise băieţelul.

Cum vrei tu”, a fost răspunsul ei.

Dacă toţi aţi face acelaşi desen,

şi l-aţi colora la fel,

cum să ştiu cine l-a făcut ?”

Nu ştiu”, zise băieţelul



şi a început să deseneze o floare roşie

cu tulpina verde ...

Anexa 7

EVALUAREA ACTIVITĂŢII

1. Evaluaţi activitatea de astăzi pe o scală de la 1 la 5 (1 reprezentând centrul).













2. Activităţile pe care le-aţi desfăşurat vi s-au părut:

________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

3. Aţi descoperit ceva nou (despre voi, despre ceilalţi) ? Ce anume ?

________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

4. Dacă aţi realiza o astfel de activitate, ce anume aţi dori să schimbaţi ?

________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Vă mulţumim !





1 Adaptare după materialul „Management personal” – prof. Octavian Patraşcu

2 Adaptare după materialul „Management personal” – prof. Octavian Patraşcu

3 din volumul „Supă de pui pentru suflet” – Jack Canfield şi alţii

Formare continuă centrată pe şcoală – „DEZVOLTAREA COMPETENŢELOR DE LUCRU CU FAMILIA ELEVULUI” – înv. Mirela Barcan




Yüklə 151,11 Kb.

Dostları ilə paylaş:




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin