Implementarea Planului naţional

Implementarea Planului naţional

de acţiuni în domeniul drepturilor omului


Partea a IV-a, Capitolul 1

„În domeniul educaţiei cu privire la drepturile omului”

Raport de evaluare

(rezumat)

Experţi – evaluatori:
Silvia Romanciuc

Veaceaslav Zaporojan

Violeta Frunze

Chişinău, 2006

CUPRINS:

I.	Argument ………………………………………………………………………………
	Ipotezele cercetării…………………………………………………………………...................
	Obiectivele cercetării ………………………………………………………………...................
II.	Metodologia cercetării ………………………………………………………………
III.	Constatări şi recomandări pe obiective şi activităţi …………………………
1.	Explorarea situaţiei în domeniul educaţiei cu privire la DO ……………………..
a)	Inventarierea resurselor curriculare şi umane profesionale destinate educaţiei cu privire la drepturile omului, copiilor, elevilor, studenţilor şi adulţilor ……….....................
2.	Conceptualizarea educaţiei cu privire la DO în RM ……………………………...
a)	Elaborarea Concepţiei asupra educaţiei cu privire la drepturile omului în RM ………….
b)	Elaborarea concepţiilor asupra educaţiei cu privire la drepturile omului pe domenii speciale: învăţământ, cultură, ocrotire a sănătăţii, administraţie publică, armată, poliţie, asistenţă socială …………………………………………
3.	Constituirea resurselor curriculare pentru educaţia cu privire la DO …………..
a)	Elaborarea Curriculumului şcolar de bază privind educaţia cu privire la drepturile omului .............................................................................................................................
	Elaborarea Curriculumului universitar de bază pentru educaţia cu privire la drepturile omului.......................................................................................... …………………….…..
	Revizuirea curriculum-urilor şi a complexelor didactic-metodologice şcolare în baza Concepţiei asupra educaţiei cu privire la drepturile omului în RM şi a Curriculumului şcolar de bază pentru educaţia cu privire la DO …………………………………………...
	Revizuirea programelor analitice şi a curriculum-urilor universitare în baza Concepţiei asupra educaţiei cu privire la drepturile omului în Republica Moldova şi a Concepţiei asupra educaţiei cu privire la drepturile omului în domeniul social aferent ....................
4.	Crearea de resurse umane profesionale pentru educaţia cu privire la drepturile omului ……………………………………………………………………..
a)	Formarea iniţială şi continuă a profesorilor şcolari şi universitari pentru educaţia cu privire la drepturile omului ……………………………………………………………………
b)	Formarea specială şi generală, iniţială şi continuă a tuturor categoriilor de specialişti în domeniul educaţiei cu privire la drepturile omului ……………………………………….…
c)	Atestarea tuturor categoriilor de specialişti după criteriul „drepturile omului”
5.	Crearea/dezvoltarea bazei instituţionale şi materiale pentru educaţia cu privire la drepturile omului …………………………………………………………..
a)	Crearea Consiliului Naţional pentru Educaţie în Domeniul DO ……………………..……
b)	Elaborarea unor complexe didactic-metodologice pentru predarea drepturilor omului în şcoală: manuale, îndrumare metodologice, materiale didactice ……………………….
6.	Promovarea educaţiei cu privire la drepturile omului …………………………….
a)	Desfăşurarea unor campanii de educaţiei cu privire la drepturile omului ………………..
b)	Formarea metodologică a formatorilor pentru educaţia cu privire la drepturile omului....
c)	Iniţierea unor cercetări în problemele educaţiei cu privire la drepturile omului, inclusiv a tezelor de masterat şi de doctorat …………………………………………………….…...
IV.	Concluzii şi recomandări generale ……………………………………………. .

LISTA ABREVIERELOR UTILIZATE

ABA/CEELI	–	Asociaţia Avocaţilor Americani (American Bar Association / Central European and Eurasian Law Initiative)
ANTIM	–
APC	–	Administraţia Publică Centrală
APL	–	Administraţia Publică Locală
CHDOM	–
CNRT	–
CpDOM	–	Centrul pentru Drepturile Omului
CREDO	–	Centrul de Resurse în Educaţie pentru Drepturile Omulu
DO	–	Drepturile Omului
DGRÎ	–
LADOM	–	Liga pentru Apărarea Drepturilor Omului din Moldova
MAI	–	Ministerul Afacerilor Interne
MAIA	–	Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentar
MAEIE	–	Ministerul Afacerilor Externe şi a Integrării Europene
MET	–	Ministerul Educaţiei şi Tineretului
MCT	–	Ministerul Culturii şi Turismului
MSPS	–	Ministerul Sănătăţii şi Protecţiei Sociale
PNADO	–	Planul Naţional de acţiuni în domeniul drepturilor omului în Republica Moldova
PNUD	–	Proiectul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare
SIEDO	–	Societatea Independentă pentru Educaţie şi Drepturile Omului
UNESCO	–	Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie Ştiinţe şi Cultură (Unated Nation Education Scientific and Cultural Organization)
UNICEF	–	Unated Nation

I. ARGUMENT

Educaţia trebuie să ducă la dezvoltarea adecvată intelectuală şi emoţională a individului. Trebuie să dezvolte sentimentul responsabilităţii sociale şi solidaritatea cu grupele defavorizate şi să conducă la respectarea principiilor egalităţii în viaţa cotidiană.
Recomandarea UNESCO privind educaţia pentru înţelegere internaţională, pace şi cooperare şi educaţia pentru drepturile omului şi libertăţile fundamentale.

Drepturile omului constituie imperativul moral şi politic, precum şi un institut constituţional-juridic caracteristic oricărui stat de drept democrat şi modern. Respectarea şi protecţia eficace a drepturilor omului constituie unul din pilonii democraţiei.

Pentru ca un stat să fie democrat şi modern, el trebuie să fie constituit din cetăţeni care să accepte valorile democratice şi să manifeste un comportament democratic bazat pe respectarea drepturilor şi obligaţiilor fundamentale. Totodată, populaţia nu va accepta valorile democratice şi nu va avea încredere în Guvern dacă nu va vedea că acesta depune eforturi semnificative pentru a crea un sistem juridic bine definit de apărare a drepturilor omului şi mecanismele necesare pentru asigurarea respectării drepturilor omului. Aceste eforturi vor aduce rezultate pozitive în cazul când:

• 
  funcţionarii publici vor conştientiza rolul central pe care îl au în asigurarea realizării drepturilor omului;
  
• 
  societatea civilă se va implica activ în promovarea şi apărarea drepturilor omului;
  
• 
  populaţia ţării îşi va cunoaşte drepturile şi mecanismele de protecţie a acestora şi va acţiona adecvat, va cere ca statul să asigure funcţionarea principiilor ce stau la baza DO.
  

Ca şi oricare domeniu al existenţei umane, domeniul drepturilor omului implică necesitatea pregătirii şi educaţiei în vederea cultivării unor cunoştinţe, abilităţi şi atitudini de bază.

Educaţia cu privire la drepturile omului în ultimul timp beneficiază de atenţia şi sprijinul atât a multor instituţii/organizaţii internaţionale: Consiliul Europei, Organizaţia Naţiunilor Unite etc., cât şi celor naţionale: CHDOM, SIEDO, LADOM etc. Educaţiei cu privire la drepturile omului i s-a atribuit un capitol aparte şi în Planul Naţional de acţiuni în domeniul drepturilor omului (PNADO) şi anume Capitolul 1: În domeniul educaţiei cu privire la drepturile omului din Partea IV: Acţiuni în domeniul promovării drepturilor omului.
Educaţia cu privire la drepturile omului devine foarte apreciată şi importantă într-o societate dacă:

• 
  oferă posibilitate celor implicaţi în procesul educaţiei cu privire la drepturile omului să-şi cunoască drepturile şi libertăţile şi să le înţeleagă din perspectiva celor trei valori fundamentale: libertatea, egalitatea şi demnitatea;
  
• 
  promovează drepturile omului în baza unor modele formale, dar, în mare parte, şi cele ne-formale, când un număr mare a experienţelor de învăţare se desfăşoară în afara sistemului de educaţie formală: în viaţa de familie, la locul de muncă, în societate, în diferite grupuri de interese etc.
  
• 
  promovează cunoaşterea interculturală şi respectul pentru om indiferent de rasă, apartenenţă etnică sau religioasă, origine socială ş.a.
  

Un rol important al educaţiei cu privire la drepturile omului constă în faptul, că în rezultatul ei sunt mai puţine interpretări greşite ale drepturilor sau a cazurilor de drepturi în conflict. În multe situaţii, protejarea drepturilor unei persoane/unui grup de persoane poate limita drepturile altei persoane/altui grup de persoane. În alte situaţii, drepturile omului sunt doar un slogan sau o scuză la îndemână pentru acţiuni ale căror valori şi scopuri declarate diferă de intenţiile sau efectele reale. De exemplu, lupta împotriva terorismului este adesea un motiv pentru îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale, cum ar fi dreptul la libera circulaţie.

Pentru a stabili gradul de modernizare şi democratizare a statului în care trăim, ar trebui mai întâi să ştim:

• 
  În ce măsură populaţia cunoaşte şi acceptă valorile democratice, acţionează în spiritul acestor valori?
  
• 
  În ce măsură Guvernul ştie cum să acţioneze, iar acţiunile lui corespund principiilor ce stau la baza democraţiei şi drepturilor omului?
  
• 
  În ce măsură cunoştinţele şi abilităţile cetăţenilor, pe de o parte, şi acţiunile întreprinse de Guvern, pe de altă parte, contribuie la o realizare eficientă a drepturilor omului?
  

Ipotezele cercetării. Premise
Premisele evaluării prevederilor anume a acestui capitol din PNADO sunt următoarele:

1. 
   recomandările organismelor internaţionale referitor la abordarea de către statele-membre a educaţiei cu privire la drepturile omului ca a unui domeniu foarte important, unui obiectiv prioritar al politicilor şi rigorilor educative:
   

• 
  Rezoluţia 59/113 din 19 februarie 2005, a Adunării Generale a ONU cu privire la Programul mondial de instruire în domeniul drepturilor omului: proiectul planului de acţiuni la etapa I 2005 – 2007
  
• 
  Recomandarea (2002)12 a Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei către Statele membre cu privire la educaţia pentru o cetăţenie democratică
  

2. 
   experienţa relatată în constatările şi recomandările făcute în martie-aprilie 2006 în cadrul evaluărilor şi audierilor publice referitor la implementarea a patru capitole din PNADO (Capitolul 7: Asigurarea dreptului la viata, la integritate fizica şi psihica; Capitolul 8: Asigurarea dreptului la protecţie sociala; Capitolul 13: Asigurarea drepturilor militarilor; Capitolul 14: Asigurarea drepturilor deţinuţilor)
   

3. 
   constatările din cadrul activităţilor realizate în cadrul Proiectului PNUD „Susţinere în implementarea Planului naţional de acţiuni în domeniul drepturilor omului” în anul 2005 şi a.c., inclusiv a 48 seminare cu diferite categorii de participanţi, 6 conferinţe regionale, 35 de mese rotunde privind implementarea Programelor raionale de acţiuni în domeniul drepturilor omului, care au oferit posibilitatea de a identifica starea reală a lucrurilor şi îmbunătăţirea situaţiei în domeniul respectării, promovării şi informării privind drepturile omului la nivel local. Opiniile şi principalele recomandări ale participanţilor în acest sens: realizarea programelor de instruire şi educaţie în domeniul drepturilor omului a tuturor categoriilor de persoane (cetăţeni de rând, funcţionari publici, tineri, agenţi economici etc.)
   

Obiectivele cercetării

Reieşind din ipotezele de mai sus, evaluarea dată are următoarele obiective:

• 
  aprecierea nivelului de realizare a prevederilor Capitolului 1 (Partea a IV-a) din PNADO „În domeniul educaţiei cu privire la drepturile omului” şi determinarea impactului activităţilor realizate la capitolul dat
  
• 
  Identificarea succeselor şi lacunelor în realizarea PNADO
  
• 
  Identificarea sectoarelor neacoperite de activităţile din Capitolul 1, stabilirea priorităţilor în domeniul dat şi, respectiv, elaborarea recomandărilor
  
• 
  Crearea unor premise pentru elaborarea unor strategii şi planuri realiste şi realizabile în domeniul educaţiei cu privire la drepturile omului.
  

II. METODOLOGIA CERCETĂRII

Instrumentele de lucru în cadrul acestei evaluări le-au constituit:

1. 
   set de documente internaţionale şi acte normative naţionale referitor la domeniul de examinare: legi, hotărâri de Guvern, strategii şi planuri naţionale, acte departamentale (anexa 1)
   
2. 
   rapoarte cu privire la activitatea de educaţie în domeniul drepturilor omului prezentate Comisiei pentru drepturile omului de către *** autorităţi publice şi instituţii nominalizate în PNADO ca executanţi
   
3. 
   informaţii din Internet cu privire la activitatea de educaţie în domeniul drepturilor omului realizată/susţinută de autorităţi publice, ONG, organizaţii internaţionale, donatori
   
4. 
   interviuri (**** persoane)
   
5. 
   chestionare (*** persoane)
   
6. 
   şedinţe, mese rotunde cu funcţionarii din ministere, colaboratori din subdiviziuni (****)
   
7. 
   observări personale (**** persoane).
   

Sursele de informare sunt divizate în trei categorii:

• 
  executanţii
  
• 
  beneficiarii direcţi ai activităţilor vizate
  
• 
  opinia publică
  

Organizarea procesului de evaluare:

• 
  Scrisori-circulare din numele Preşedintelui Comisiei pentru drepturile omului în adresa conducătorilor autorităţilor publice nominalizate ca executori a prevederilor capitolului 1, partea a IV-a din PNADO (cu privire la organizarea procesului de evaluare, prezentarea informaţiilor, desemnarea coordonatorilor în domeniul DO în calitate de responsabili de procesul de evaluare)
  
• 
  Şedinţa instructivă de iniţiere a procesului de evaluare, organizată la 29 mai a.c. în Parlament
  

III. CONSTATĂRI ŞI RECOMANDĂRI
Mai jos sunt reflectate toate obiectivele şi activităţile prevăzute în capitolul 1 „În domeniul educaţiei cu privire la drepturile omului”, partea a IV-a din PNADO cu indicarea termenilor de realizare, autorităţilor publice şi instituţiilor nominalizate în calitate de executori şi/sau parteneri. Sunt prezentate constatările experţilor-evaluatori referitor la realizarea prevederilor PNADO, înregistrate în baza rapoartelor prezentate de autorităţile publice, discuţiilor, interviurilor, chestionarelor etc. De asemenea, sunt incluse concluziile şi recomandările respective.
Obiectivul 1.

Explorarea situaţiei în domeniul educaţiei cu privire la drepturile omului
Activitatea: Inventarierea resurselor curriculare şi umane profesionale destinate educaţiei cu privire la drepturile omului a copiilor, elevilor, studenţilor şi adulţilor

Termen: 2004

Executant: Ministerul Educaţiei şi Tineretului, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Justiţiei, Ministerul Sănătăţii şi Protecţiei Sociale, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Ministerul Culturii şi Turismului.

Partener: ONG, Organizaţii internaţionale.

La moment, nu există date cu privire la rezultatele inventarierii resurselor curriculare şi umane în domeniul drepturilor omului. Nici o instituţie vizată nu a prezentat lista curriculum-urilor de studii de diferite nivele şi lista specialiştilor în domeniul educaţiei cu privire la drepturile omului.

Cauzele:

• 
  O parte din persoanele responsabile din ministere nici nu cunosc despre o astfel de cerinţă faţă de instituţia pe care o reprezintă.
  
• 
  Altă parte din persoanele responsabile nu înţeleg în ce constă inventarierea dată, care a fost scopul acesteia şi ce indicatori ar trebui să prezinte referitor la activitatea dată (ce specialişti ar intra în categoria de resurse umane din domeniul dat, la care curriculum-uri se referă activitatea dată etc.).
  
• 
  Lipsa iniţiativei în acest sens a Ministerului Educaţiei şi Tineretului, nominalizat ca responsabil direct de realizarea activităţii.
  

Experienţa de inventariere a resurselor curriculare şi umane acumulată de MET poate şi trebuie să fie să fie aplicată şi în domeniul educaţiei cu privire la drepturile omului.

Recomandări:
1.. Deoarece inventarierea resurselor curriculare şi umane în domeniul drepturilor omului constituie o primă etapă în planificarea şi implementarea unui proces complex în domeniul educaţiei cu privire la drepturile omului, este necesar să se stabilească un nou termen pentru realizarea activităţii date, decât cel prevăzut în PNADO (de ex. august – decembrie 2006).
2. Instituţiile mass-media, ONG-urile în domeniu să acţioneze în vederea promovării importanţei şi necesităţii unei inventarieri a resurselor umane şi curriculare în domeniul DO, ca necesară, în primul rând, pentru eficientizarea procesului de educaţie în domeniul drepturilor omului a specialiştilor, respectiv, asigurarea realizării drepturilor omului de către instituţiile vizate.

Iniţiativa creării unei baze de date a resurselor curriculare şi umane în domeniul educaţiei cu privire la drepturile omului, ar putea aparţine MET.

Baza iniţierii unei astfel de inventarieri ar putea fi echipele consolidate de formatori, care au fost instruiţi în cadrul multiplelor programe de instruire/formare în domeniu ale organizaţiilor internaţionale (PNUD, Consiliul Europei, ABA/CEELI etc.) şi de către ONG-urile locale.