Index geografic m


Maupiti. (maupitii). Insulă coraligenă în arhipelagul Tuamotu (Oceanul Pacific). Mau Ranipur



Yüklə 1,29 Mb.
səhifə12/30
tarix31.10.2017
ölçüsü1,29 Mb.
1   ...   8   9   10   11   12   13   14   15   ...   30

Maupiti. (maupitii). Insulă coraligenă în arhipelagul Tuamotu (Oceanul Pacific).

Mau Ranipur. Localitate în N Indiei, la SV de oraşul Kanpur.

Mauriac. (moriac). Localitate în partea central-sudică a Franţei, la NNV de oraşul Aurillac.

Mauritania, Republica Islamică (Al Jumhuriyah al-Islamiyah al-Muritaniyah). (al giumuriiiah al islamiiah al mauritaniiiah). Stat în NV Africii, cu ieşire la Oceanul Atlantic. Suprafaţa 1 030 700 kmp, cu aproape 2,5 milioane loc. şi capitala Nouakchott.

Mauritius, Republica (Republic of Mauritius). (republic of mauriţius). Stat insular în Oceanul Indian, în SE Africii, la 885 km E de Madagascar, cuprinzând arhipelagul Mascarene. Alte insule sunt: Rodrigues, Saint Brandon, Agalega etc. Suprafaţa 2 040 kmp, cu peste 1,1 milioane loc. şi capitala Port Louis. Relieful insulei este vulcanic (826 m în Muntele Peter Both). Clima subtropical-musonică (precipitaţii 5 000 mm/an). Oraşe principale Beau Bassin-Rose Hill, Vacoas-Phoenix, Curepipe, Quatre Bornes. A fost descoperită în 1507.

Maurovlahia. Denumire dată Moldovei medievale, mai ales în actele de la Constantinopol.

Maurs. (mors). Localitate în partea central-sudică a Franţei, pe râul Lot, la SV de oraşul Aurillac.

Maury. (maurii). Centru minier (fosfor) în S.U.A. (Tennessee), la NV de oraşul Birmingham.

Maushij. (mausigi). Localitate aflată în V Yemenului, pe ţărmul Mării Roşii, la N de oraşul Mokha.

Mauston. (maustăn). Localitate în S.U.A. (Wisconsin), pe râul Wisconsin, la NV de oraşul Madison.

Mautern. 1. Localitate în NE Austriei, pe Dunăre, la VNV de Viena. 2. Localitate în centrul Austriei, pe râul Liesing (afluent al râului Mura), la NV de oraşul Leoben.

Mauterndorf. Localitate în partea central-sudică a Austriei, pe un afluent al râului Mura, la NV de oraşul Stadl.

Mauthausen. (mauthauzăn). Localitate în Austria Superioară, pe Dunăre, aval de oraşul Linz, cu circa 4 500 loc. Aici a existat între 1938-1945 un lagăr nazist, astăzi muzeu.

Mauthen. Localitate în S Austriei, pe râul Gail, la SE de oraşul Lienz.

Mavalikara. Localitate în SV Indiei, la SSE de oraşul Alleppey.

Maven. Localitate în V Norvegiei, pe ţărmul N al fiordului Sogne.

Mavinga. Localitate în SE Angolei, la S de oraşul Muié.

Mavrodin. Comună în jud. Teleorman, în Câmpia Găvanu-Burdea, pe Râul Câinelui. Are circa 5 800 loc. La Mavrodin se află o biserică (1835) şi Conacul Liţu (1930) iar la Nenciuleşti o biserică (1723). Satele componente: Mavrodin, Nenciuleşti, Păru Rotund.

Mavrovi Hanovi. (mavrovii hanovii). Localitate în NV Macedoniei, pe malul V al lacului de acumulare Mavrovo şi la SE de oraşul Brodec.

Mavrovo. Lac de acumulare (15 kmp) în NV Macedoniei, pe cursul superior al râului Vardar.

Mavrovuni. (mavrovunii). Centru minier (pirită) în N insulei Cipru.

Mavson. Staţie de cercetări polare situată în E Antarcticii, pe ţărmul Oceanului Indian, la N de gheţarul Amery.

Mawatta. (mauata). Localitate în S statului Papua-Noua Guinee (Noua Guinee), la strâmtoarea Torres, la V de oraşul Daru.

Mawchi. (maucii). Localitate situată în E statului Myanmar, pe fluviul Salwen, centru de extracţie a plumbului.

Mawenzi. (mauenzii). v. Kilimanjaro.

Mawlaik. (maulaic). Localitate în VNV statului Myanmar, pe râul Chindwin, la NV de oraşul Mandalay.

Mawlamyne. (maulamine). v. Mulmein.

Mawsil, Al. (moausil). v. Mosul.

Mawson. (mausăn). 1. Staţie antarctică de cercetări ştiinţifice aflată în E Antarcticii, pe ţărmul Oceanului Indian, în Teritoriul Kemp. Aparţine Australiei. 2. Vârf (2 746 m) în insula Heard (Australia) din Oceanul Indian. 3. Peninsulă a Antarcticii situată în Oceanul Indian, la V de Coasta George al V-lea. 4. Gheţar în Antarctica, pe ţărmul E al Mării Ross.

Max. (mecs). Localitate în NV S.U.A. (Dakota de Nord), pe Missouri, la NV de oraşul Bismarck.

Maxcanú. Localitate în V peninsulei Yukatan (Mexic), la SV de oraşul Mérida.

Maxen. Localitate în E Germaniei, la SE de oraşul Dresden.

Maxglan. Localitate în Austria, lângă oraşul Saluburg.

May. (mei). 1. Insulă situată în E Scoţiei (Marea Britanie), la SE de oraşul Dundee. 2. Gheţar situat în SE Antarcticii, cu scurgere în Oceanul Indian, la E de Teritoriul Wilkes.

Maya. Insulă indoneziană în V insulei Noua Guinee, la SV de gura râului Kapuas.

Mayagilez. (maiagiles). v. Mayagüez.

Mayaguana. 1. Insulă din arhipelagul Bahamas, la SE de insula Acklins. 2. Strâmtoare marină situată între insulele Acklin (la NV) şi Mayaguana (la SE).

Mayagüez (Mayagilez). (maiaghiues). Oraş în V insulei Puerto Rico, port la Canal de la Mona, cu peste 100 000 loc. A apărut în 1763 şi a devenit oraş în 1877.

Mayajigua. (maiahigua). Localitate aflată în Cuba, la SE de oraşul Santa Clara.

Mayama. Localitate în SE R.P. Congo, la NV de capitala Brazzaville.

Mayapán. Aşezare din perioada maya situată în V peninsulei Yucatán (Mexic).

Mayari. (maiarii). Localitate în E insulei Cuba, centru siderurgic.

Mayaro. Golf al Oceanului Atlantic situat în SE insulei Trinidad.

Maybole. (meibol). Localitate situată în SV Scoţiei (Marea Britanie), la SV de oraşul Ayr, pe ţărmul E al golfului Firth of Clyde.

Mayen. (maien). Localitate situată în V Germaniei, la V de oraşul Koblenz.

Mayenne. (maien). 1. Râu (195 km şi 5 890 kmp) în NV Franţei, afluent al fluviului Loire. 2. Localitate în NV Franţei, pe râul cu acelaşi nume, la NV de oraşul Le Mans. 3. Departament în NV Franţei, cu centrul la Laval.

Mayerling. (meierling). Localitate găsită în Austria, la S de Viena. Aici s-au sinucis arhiducele Turkana de Habsburg şi baroana Maria Vetsera (ianuarie 1889).

Mayfield. (meifild). 1. Localitate în Anglia (Marea Britanie), la E de oraşul Stoke. 2. Localitate în S.U.A. (Kentuky), la SE de oraşul Paducah.

Maymyo. (maimio). Localitate în Myanmar, la NE de oraşul Mandalay.

Maynooth. (meinus). Localitate în SSE Canadei, la V de capitala Ottawa.

Mayo. 1. (meio). Centru minier în NV Canadei (aur), la NE de oraşul Juneau. 2. (maio). Râu în NNV statului Peru, afluent al râului Marañon. 3. (Muigheo). (meio). Regiune administrativă în NV Irlandei, cu centrul la Castlebar.

Mayo, 25 de. (maio). Localitate în Argentina, la SV de capitala Buenos Aires.

Mayomba. Oraş în SV Gabonului, pe ţărmul Oceanului Atlantic.

Mayon. Vulcan activ în SE insulei Luzon (Filipine), cu circumferinţa de 130 km. A erupt în 1814, 1947, 1968, 1984 şi 2000.

Mayotte (Mahorais, Mahoré). (maiot). Insulă vulcanică în arhipelagul Comore (Oceanul Indian), în suprafaţă de 374 kmp cu centrul la Dzaodzi. Altitudinea 660 m. A fost descoperită în 1527. Are statutul de "teritoriu de peste mări" al Franţei.

Mayrhofen (Mayirhofen). (maiirhofăn). Localitate în SSV Austriei, la ESE de oraşul Innsbruck, centru de exploatare a manganului.

Maysville. (meisvil). 1. Localitate în S.U.A. (Kentuky), pe râul Ohio, la SE de oraşul Cincinnati. 2. Localitate în S.U.A. (Carolina de Nord), aflată la SE de oraşul Raleigh.

Maytown. (meitaun). Localitate situată în NE Australiei, în ESE peninsulei York, la SSV de oraşul Cooktown.

Maywood. (meiud). Oraş în S.U.A. (Illinois), la SV de lacul Michigan şi la NV de oraşul Chicago.

Maza. Localitate în E Argentinei, la NV de oraşul Bahia Blanca.

Máza. (mazo). Localitate situată în Ungaria (Tolna), la SV de localitatea Bonyhád.

Mazabuka. Localitate în S Zambiei, pe Kafue, la SV de capitala Lusaka.

Mazagan. v. El-Jadida.

Mazagão. (masagau). Localitate în NE Braziliei, pe Amazon (ramura nordică), la SV de oraşul Macapá.

Mazagaon. 1. Cartier al oraşului Mumbai (India). 2. Localitate în V Indiei, pe râul Godavari, la V de oraşul Nanded.

Mazalidzs. (mazalidj). Localitate minieră (petroliferă) aflată în centrul Arabiei Saudite.

Mazamet. Localitate în SSV Franţei, la N de oraşul Carcassonne.

Mazán. 1. Localitate în NV Argentinei, la SV de oraşul Catamarca. 2. Localitate în NE Peru-lui, pe fluviul Amazon, la NE de oraşul Iquitos.

Mazapil. Localitate în NE Mexicului, la SV de oraşul Monterrey.

Mazar. 1. Localitate în V Chinei, la NE de vârful K2, pe râul Jarkend, la SV de oraşul Pishan. 2. Localitate în N peninsulei Sinai (Egipt), pe malul SE al golfului Sabkhet (Marea Mediterană).

Mazara del Vallo. Localitate situată în SV insulei Sicilia (Italia), pe ţărmul Mării Mediterane, la SE de oraşul Marsala.

Mazar-e-Sharif (Mazar-i-Sharif, Mazari-Sharif). (mazar e şarif, mazar i şarif, mazarii şarif). Oraş în N Afganistanului, la N de Kabul. Are circa 130 000 loc. Centru comercial.

Mazargues. (masarg). Localitate în SSE Franţei, la S de oraşul Marseille.

Mazar-i-Sharif. v. Mazar-e-Sharif.

Mazari-Sharif. v. Mazar-e-Sharif.

Mazzaredo. Localitate în SE Argentinei, pe ţărmul S al golfului Sf. Gheorghe (Oceanul Atlantic), la SE de oraşul Comodoro Rivadavia.

Mazarrón. (masaron). Localitate în SE Spaniei, pe ţărmul Mării Mediterane, la V de oraşul Cartagena.

Mazaruni. (mazarunii). Râu (72,4 km) în V Guyanei, afluent al râului Essequibo.

Mazatán. (masatan). Oraş situat în NV Mexicului, la ESE de oraşul Hermosillo.

Mazatenango. (masatenango). Localitate în NV Guatemalei, la NV de Guatemala.

Mazatlán. (masatlan). Oraş situat în V Mexicului (Sinaloa), port la Golful Californiei, cu peste 360 000 loc.

Mažeikiai. (majeichiai). Localitate în NV Lituaniei, la graniţa cu Letonia, la NV de oraşul Siauliai.

Mazirbe. Localitate în NV Letoniei, la strâmtoarea Irbeni, la N de oraşul Dundaga.

Mazowse (Mazovsze). (mazovse). Regiune naturală situată în NE Poloniei, la S de Vistula.

Mazulskoe. Centru minier (mangan) situat în S Siberiei, lângă oraşul Krasnoiarsk.

Mazur (Mazuria, Mazurî). Regiune naturală în NE Poloniei, cuprinsă între Vistula, graniţa cu Rusia şi câmpia litorală baltică. Deţine un relief de acumulare glaciară cu numeroase lacuri (în jur de 2 700). Folosire agricolă.

Mazzarino. (maţarino). Localitate în Sicilia (Italia), la SSE de oraşul Enna.

Măceşu de Jos. Comună în jud. Dolj, în Câmpia Desnăţui, pe malul E al lacului Bistreţ, cu circa 1 700 loc. În satul principal se află o biserică (1833). Satele componente: Măceşu de Jos, Săpata.

Măceşu de Sus. Comună în jud. Dolj, în Câmpia Desnăţui, cu circa 1 700 loc. Satele componente: doar Măceşu de Sus.

Măcin. 1. Munţii Măcin. Masiv muntos de vârstă hercinică, în partea de NV a Dobrogei, puternic peneplenizat, situat la E de braţul Măcin al Dunării, separat de Podişul Niculiţel (din E) prin valea superioară a râului Taiţa, iar de Podişul Babadag (din SSE) prin înşeuarea Cerna-Horia. Este cea mai veche unitate de relief din ţară, alcătuită din granite, şisturi cristaline, cuarţite şi conglomerate. Sunt active procesele de dezagregare, cu numeroşi martori de eroziune. Are o culme principală (pe direcţia NV-SE), de 65 km lungime, din care se desprind o serie de culmi secundare (Bugeac, Pricopan, Iacobdeal, Priopcea), care închid între ele golfuri depresionare (Jijila, Greci, Cerna, Mircea Vodă). Altitudinea maximă ajunge la 467 m (vf. Ţuţuiatu). Cunoscut şi sub numele de Munţii Dobrogei. 2. v. Dunărea Veche. 3. Oraş în jud. Tulcea, port pe dreapta braţului Dunărea Veche, la baza Munţilor Măcin. Are cca 11 500 loc. Aici se exploatează granit şi caolin, fiind oraş industrial şi centru agricol. A fost atestat documentar în jurul anului 100 era noastră sub numele de Arrubium. Aici se află ruinele unei cetăţi romano-bizantine. Se mai găsesc o geamie (1860) şi un han (sec. XVIII). Nu are sate componente.

Măciuca. Comună în jud. Vâlcea, în Piemontul Olteţului, pe Cerna. Reşedinţa este satul Oveselu. Are circa 2 200 loc. Satele Botorani (1797), Zăvoieni (1842-1844) şi Ştefăneşti (1844) au biserici vechi. Satele componente sunt: Oveselu, Bocşa, Botorani, Ciocănari, Măciuceni, Măldăreşti, Popeşti, Ştefăneşti, Zăvoieni.

Mădăras. Comună în jud. Bihor, în Câmpia Crişurilor, pe canalul Crişurilor, la graniţa cu Ungaria, cu aproape 3 000 loc. Satul Homorog (menţionat în 1291-1294) se află o biserică din 1836-1837. Satele componente: Mădăras, Homorog, Ianoşda, Marţihaz.

Mădăraşului, Dealurile. Dealuri ale Podişului Transilvaniei (în Câmpia Transilvaniei), situate la V de oraşul Târgu Mureş şi de Mureş şi la E de râul Lechinţa.

Mădârjac. Comună în jud. Iaşi, în Podişul Central Moldovenesc, pe râul Sacovăţ, cu circa 1 600 loc. În satul principal (atestat 1 497) se află două biserici, una de zid (1785) şi una de lemn (1816). Satele componente: Mădârjac, Bojila, Frumuşica.

Mădulari. Comună în jud. Vâlcea, în Piemontul Olteţului, cu aproape 2 000 loc. Până în 1968 s-a numit Hăleşti. Satele Mamu şi Dimuleşti deţin biserici de lemn. Satele componente: Mădulari, Bălşoara, Bănţeşti, Dimuleşti, Iacovile, Mamu.

Măerişte. Comună în jud. Săla, în Dealurile Crasnei, pe râul Crasna, cu circa 3 500 loc. Satul reşedinţă este atestat din 1351. În satul Uileacu Şmleului se găseşte o biserică fortificată (1260-1300, refăcută în secolul XVIII). Satele componente sunt: Măerişte, Criştelec, Doh, Giurtelecu Şimleului, Mălădia, Uileacu Şimleului.

Măgeşti. Comună în jud. Bihor, în Depresiunea Vad-Borod, pe stânga Crişului Repede, cu cca, 2 800 loc. Satul Josani are o biserică de lemn (sec. XVIII). Satele componente: Măgeşti, Butani, Cacuciu Nou, Dobricioneşti, Gălăşeni, Josani, Ortiteag.

Măgherani. Comună în jud. Mureş, pe Niraju Mic, cu circa 2 600 loc. La Bereni a fost descoperit un tezaur de la sfârşitul sec. I î.e.n.-sec. I e.n. Satele componente sunt: Măgherani, Bereni, Bâra, Cându, Drojdii, Eremieni, Maia, Mărculeni, Şilea Nirajului, Torba.

Măgireşti. Comună în jud. Bacău, în Depresiunea Tazlău, pe râul Tazlău Sărat, cu cca, 4 400 loc. La Stăneşti se exploatează petrol, la Prăjeşti este o grădină botanică. Satele Şesuri (de lemn, din 1648), Valea Arinilor (din 1 800), Prăjeşti (din 1845) şi Măgireşti (ante 1809) au biserici. Satele componente: Măgireşti, Prăjeşti, Stăneşti, Şesuri, Valea Arinilor.

Măgura. 1. Masiv deluros în Dealurile Năsăudului, între râurile Sălăuţa (la V), Telcişor (la N) şi Gersa (la E). Are altitudinea maximă de 1 112 m (vf. Măgura). Este alcătuit din argile marnoase, conglomerate şi nisipuri. 2. Vârf în Munţii Berzunţi, cu 984 m altitudine. 3. Peşteră în VNV Munţilor Bihor, pe dreapta văii Sighiştel. Are lungimea de 1 500 m. Este frumos concreţionată şi deţine oase de Ursus spelaeus. Este declarat monument al naturii. 4. Comună în jud. Bacău, pe dreapta Văii Bistriţei. Are circa 3 700 loc. Se exploatează petrol. Până în 1965 s-a numit Călugăra. Satul are o biserică (1786) şi un conac (1904). Este comună suburbană a Bacăului. Satele componente: vezi Bacău. 5. Comună în jud. Buzău, la baza dealului Ciolanu, pe râul Buzău, cu circa 4 500 loc. Aici se exploatează calcar şi este centru pomicol. Pe Dealul Colanu se realizează tabără estivală de sculptură în aer liber începând din 1969. În satul Ciuta există o biserică (1762). Până în 1965 s-a numit Atârnaţi. Satele componente sunt: Măgura, Ciuta, Unguriu. 6. Comună aflată în jud. Teleorman, în Câmpia Găvanu-Burdea, la confluenţa râurilor Teleorman şi Claniţa. Are circa 3 100 loc. Se practică viticultura. Satele componente: Măgura, Guruieni. 7. Vârf (906 m) în V Munţilor Metaliferi. 8. Vârf (1 491 m) în N Munţilor Tarcăului. 9. Vârf (901 m) în E Munţilor Plopişului.

Măgura Beiuşele. Vârf (1 004 m) în SE Munţilor Pădurea Craiului, reprezentând altitudinea maximă a acestora.

Măgura Codlei. Masiv muntos izolat (1 292 m) situat în S Munţilor Perşani, alcătuit din calcare jurasice. Domină dinspre V atât Depresiunea Braşovului cât şi oraşul Codlea.

Măgura Ilvei. Comună în jud. Bistriţa-Năsăud, pe râul Ilva, cu aproximativ 3 600 loc. Aici se exploatează dacitul. Satele componente: Măgura Ilvei, Arşiţa, Poiana Ilvei.

Măgura Odobeştilor. Masiv deluros în Subcarpaţii Vrancei, între văile Putnei (la N) şi Milcovului (la SE), alcătuit dintr-o culme masivă înaltă, cu direcţia NV-SE (în componenţa căreia intră pietrişuri, nisipuri, argile), dominată de mai multe vârfuri precum: Coarnele Măgurii-912 m, Dealul Gorunului-926 m etc). Altitudinea maximă ajunge la 996 m (cea mai înaltă din Subcarpaţii Vrancei). În lucrările mai vechi este figurat cu 1 001 m altitudine.

Măgura Oravei. Munte (1 345 m) în NV Slovaciei, la NV de Munţii Tatra.

Măgura Priei. Vârf (996 m) în Munţii Meseş, fiind alcătuit din şisturi cristaline. Este cel mai înalt din aceşti munţi, ce oferă privelişti minunate asupra regiunii înconjurătoare.

Măgura Slătioarei. Masiv deluros în Subcarpaţii Olteniei, situat între văile Cerna (la V) şi Luncavăţ (la E), alcătuit din argile şi nisipuri. Mărgineşte la SV depresiunea Horezu. Are altitudinea de 769 m.

Măgura Spišska. (măgura spişsca). Munte (1 943 m) în Munţii Tatra Mică.

Măgura Şimleului. Masiv deluros situat la E de Dealurile Crasnei, în marea buclă formată de cursul superior al râului Crasna, dominând la N şi E Depresiunea Şimleului şi oraşul Şimleu Silvaniei. Este alcătuit din şisturi cristaline, având 597 m altitudine. Este acoperit cu păduri de gorun şi carpen pe versantul N şi cu vii şi livezi pe cel S.

Măgurele. 1. Comună în jud. Ilfov, situată în Câmpia Română, pe stânga văii Ciorogârla, având circa 8 600 loc. Aici se află Institutul de Fizică şi Inginerie Nucleară "Horia Hulubei". La 18 aprilie 1989 a fost declarată oraş dar la 22 ianuarie 1990 a fost "retrogradată" la categoria de comună. Până în anul 1968 s-a numit Oteteleşanu; între 1981 şi 1996 a făcut parte din Sectorul Agricol Ilfov. Satele Măgurele, Alunişu şi Vârteju deţin biserici vechi. Este comună suburbană a capitalei. Satele componente: Măgurele, Alunişu, Dumitrana, Pruni, Vârteju. 2. Comună în jud. Prahova, în Subcarpaţii Prahovei, pe Teleajen. Are circa 5 000 loc. La Coada Malului a fost descoperit în 1932 un tezaur dacic (sec. I î.e.n.). se practică pomicultura. Satele componente: Măgurele, Coada Malului, Iazu.

Măgureni. Comună în jud. Prahova, în Subcarpaţii Prahovei, pe râul Proviţa, cu circa 6 700 loc. Aici se află ruinele unui conac (1670) şi o biserică (1671-1674). Satele componente: Măgureni, Cocorăştii Caplii, Lunca Prahovei.

Măguri-Răcătău. Comună în jud. Cluj, la baza Munţilor Gilău, pe Someşu Rece, cu aproximativ 2 200 loc. Se prelucrează lemnul. În satul Muntele Rece se găseşte o biserică de lemn (sec. XVIII). Satele componente: Măguri-Răcătău, Măguri, Muntele Rece.

Măicăneşti. Comună în jud. Vrancea, pe Râmnic, cu circa 5 300 loc. Se practică viticultura. La Belciugele se află o biserică (1809). Satele componente: Măicăneşti, Belciugele, Râmniceni, Slobozia Boteşti, Stupina, Tătaru.

Măieruş. Comună în jud. Braşov, în N depresiunii Braşov, pe Olt. Are circa 2 500 loc. În satul principal (atestat 1377) se găseşte o biserică fortificată reformată din secolul al XIV-lea şi o biserică ortodoxă (sec. XVIII). Satele componente: Măieruş, Arini.

Mălaia. Vârf (1 663 m) în Munţii Siriu. Este vârful maxim al acestor munţi.

Măldăieni. Comună în jud. Teleorman, cu aproape 5 000 loc. Satele componente: Măldăieni.

Măldăreşti. Comună în jud. Vâlcea, în Subcarpaţii Olteniei, la poalele de ENE ale Măgurii Slătioarei, pe râul Luncavăţ. Are circa 2 100 loc. În satul reşedinţă se află un muzeu etnografic şi de artă medievală (din 1960), o biserică din 1174-1790, două cule (sec. XVIII şi XIX) şi un conac (sec. XIX). Satele componente sunt: Măldăreşti (reşedinţa), Măldăreştii de Jos, Roşoveni, Telecheşti.

Mălini. Comună în jud. Suceava, pe râul Suha Mare. Se practică pomicultura. La Poiana Mărului se află muzeul memorial "Nicolae Labiş" iar la Mălini o biserică (1761). Satele componente: Mălini, Iesle, Pâraie, Poiana Mărului, Văleni-Stânişoara.

Mălureni. Comună în jud. Argeş, în Dealurile Argeşului, pe râul Vâlsan, cu circa 4 600 loc. Satele Buneşti şi Zărneşti deţin biserici vechi. Se practică pomicultura. Satele componente sunt: Mălureni, Buneşti, Păuleasa, Topliţa, Zărneşti.

Măluşteni. Comună în jud. Vaslui, în Colinele Fălciului, pe râul Horincea, cu circa 2 600 loc. Aici se află o rezervaţie geologică (punct fosilifer) cu resturi de mamifere din Pliocen. În satul reşedinţă se află o biserică de lemn (1814) iar la Ghireasca o biserică de zid (1750). Satele componente sunt: Măluşteni, Ghireasca, Lupeşti, Mânăstirea, Mânzăteşti, Ţuţcani.

Mănăstirea Caşin. Comună în jud. Bacău, cu circa 5 500 loc. În satul principal se află o biserică a unei foste mănăstiri (1655-1657). Aici, armata română a dus lupe în I Război Mondial (dec. 1916-ian. 1917). Satele componente sunt: Mănăstirea Caşin, Lupeşti, Pârvuleşti, Scutaru.

Mănăstirea Humorului. Comună în jud. Suceava, pe râul Humor, cu circa 3 600 loc. Constituie centru de ţesături populare şi are un muzeu de artă medievală. Aici se află mănăstirea de maici Humor (1415) cu o biserică (1530). Biserica este declarată monument UNESCO. Satele componente sunt: Mănăstirea Humorului, Pleşa, Poiana Micului.

Mănăstireni. Comună în jdu. Cluj, cu circa 1 800 loc. Constituie centru de cojocărit şi de exploatarea lemnului. La Mănăstireni (atestat din 1332) se găseşte o biserică din sec. XIII. La Deretea se află o biserică de lemn (1765). Satele componente sunt: Mănăstireni, Ardeova, Bedeciu, Bica, Dretea, Mănăşturu Românesc.

Mănăştiur. Comună în jud. Timiş, pe Bega, cu circa 1 600 loc. Se practică pomicultura. Satul principal este atestat din 1427. La Topla se află o biserică de lemn (sec. XVIII). Satele componente sunt: Mănăştiur, Pădurani, Remetea-Luncă, Topla.

Măneciu. Comună în jud. Prahova, pe Teleajen. Are aproape 11 500 loc. Reşedinţa este la Măneciu-Ungureni. Se exploatează gips şi balast. Aici se află o hidrocentrală (10 MW din 1989). Satul Cheia este staţiune climaterică. În satul Mănăstirea Suzana se află mănăstirea Suzana (de maici) din 1740, biserica fiind zidită în 1880-1882. În satul Cheia există mănăstirea Cheia (de călugări) din sec. XVII. Satele componente sunt: Măneciu-Ungureni, Cheia, Chiciureni, Costeni, Făcăieni, Gheaba, Mănăstirea Suzana, Măneciu-Pământeni, Plăieţu.


Yüklə 1,29 Mb.

Dostları ilə paylaş:
1   ...   8   9   10   11   12   13   14   15   ...   30




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2020
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə