Index geografic m



Yüklə 1,29 Mb.
səhifə13/30
tarix31.10.2017
ölçüsü1,29 Mb.
1   ...   9   10   11   12   13   14   15   16   ...   30

Măneşti. 1. Comună în jud. Dâmboviţa, pe râul Dâmboviţa, cu circa 4 700 loc. Se cultivă pomicultura fructiferi. În satele Măneşti (1874-1881) şi Drăgăeşti-Ungureşti (1854) se găsesc biserici vechi. Satele componente sunt: Măneşti, Drăgăeşti-Pământeni, Drăgăeşti-Ungureni. 2. Comună în jud. Prahova, pe râurile Prahova şi Proviţa, cu circa 7 500 loc. În satul Coada Izvorului au fost identificate în 1895 urmele unei dava iar în anii 1963-1969 au fost descoperite vestigiile unei fortificaţii (sec. IV î.e.n.). în satul reşedinţă există un castel (1882-1892) şi o biserică(1892) iar la Băltiţa o biserică din 1716. Satele componente sunt: Măneşti, Băltiţa, Cheşnoiu, Coada Izvorului, Cocorăştii Colţ, Cocorăştii Grind, Colţu de Jos, Ghioldum, Gura Crivăţului, Perşunari, Piatra, Satu de Sus, Zalhanaua.

Măraşu. Comună în jud. Brăila, pe braţul Vâlciu al Dunării. Are circa 3 300 loc. La Ţăcău se află o cherhana. Satele componente sunt: Măraşu, Băndoiu, Măgureni, Nedeicu, Plopi, Ţăcău.

Mărăcineni. 1. Comună în jud. Argeş, în SV Piemontului Cândeşti, pe râul Doamnei. Are circa 4 400 loc. Aici se exploatează balast şi se practică pomicultura. În satul Argeşelu se află o biserică (1785). Este comună suburbană a Piteştiului. Satele componente: Mărăcineni, Argeşelu. 2. Comună în jud. Buzău, în Câmpia Buzăului, pe stânga văii Buzăului, cu circa 6 800 loc. Aici se exploatează balast. Satele componente sunt următoarele: Mărăcineni, Căpăţâneşti, Potoceni.

Mărăşeşti. Oraş în jud. Vrancea, în lunca Siretului, cu peste 13 000 loc. Are o hidrocentrală (44 MW) la Călimăneşti din 1995. Lacul de acumulare (din 1984-1994) are 10 km lungime, 800 m lăţime şi un volum de 44 milioane mc. A fost atestat din 1455 şi a devenit oraş în 1908. Aici s-a desfăşurat o mare luptă în I Război Mondial (august 1917) între români şi germani. S-a ridicat un mausoleu (început în 1922 şi terminat în 1938) şi se află o biserică (1830). Localităţi componente ale oraşului: Siretu, Tişiţa iar satele componente sunt: Haret, Călimăneşti, Modruzeni, Pădureni.

Mărăşti. Sat în comuna Răcoasa (jud. Vrancea) unde a avut loc o mare luptă (august 1917) între români şi germani.

Mărgăriteşti. Comună în jud. Buzău, în Subcarpaţii Buzăului, la poalele Dealului Blăjani, pe râul âlnău. Are circa 900 loc. La Câmpulungeanca se află o biserică din 1812-1816. Satele componente sunt: Mărgăriteşti, Câmpulungeanca, Fântânele.

Mărgău. Comună în jud. Cluj, la baza Măgurii Călăţele, pe cursul superior al râului Henţ. Are cam 1 700 loc. La Mărgău (atestat 1408) se află o biserică ortodoxă (sec. XIX) iar la Răchiţele o biserică de lemn (sec. XVIII). Satele componente: Mărgău, Bociu, Buteni, Ciuleni, Răchiţele, Scrind-Frăsinet.

Mărgineni. 1. Comună în jud. Bacău, la poalele de NE ale culmii Pietricica, pe râul Trebiş. Are circa 7 200 loc. La Luncani se află o biserică de lemn (1777). Aici se află rezervaţia forestieră Arsura (34,5 ha). Este comună suburbană a Bacăului (v.). 2. Comună în jud. Neamţ, în Subcarpaţii Neamţului, cu circa 4 800 loc. În satul reşedinţă se află o biserică (1768-1769). Satele componente: Mărgineni, Hârţeşti, Hoiseşti, Itrineşti. 3. Mănăstire în comuna Filipeştii de Târg (jud. Prahova), întemeiată de vornicul Drăghici Mărgineanul, astăzi dispărută. În secolul al XIX-lea a fost închisoare, aici fiind închis şi N. Bălcescu timp de trei ani.

Mărginimea Sibiului sau Depresiunea Mărginimii. Denumirea dată de V. Mihăilescu celor două depresiuni (Sălişte şi Sibiu) de la poalele Carpaţilor Meridionali, separate de Măgura Beleunţa (630 m). Aici există numeroase sate ale mărginenilor (populaţie românească proprietară de mari turme de oi). Această depresiune, limitată la N de anticlinalul de la Ocna Sibiului, este considerată de tip subcarpatic. Este o zonă etnografică şi folclorică.

Mărişel. Comună în jud. Cluj, la baza N a Munţilor Gilău, pe Someşul Cald, pe malul E al lacului de acumulare Fântânele. Are aproape 1 700 loc. Aici se află o hidrocentrală (220 MW) din 1977. Aici se prelucrează lemnul. Satele componente: doar Mărişel. Numele satului Mărişel a fost dat suprafeţei a doua de eroziune din Munţii Apuseni (Măguri-Mărişel).

Mărişelu. Comună în jud. Bistriţa-Năsăud, pe râul Şieu, cu circa 2 600 loc. Se practică pomicultura. Satul principal este atestat din 1243. La Domneşti se găseşte o biserică de lemn (sec. XVIII). Satele componente sunt: Mărişelu, Bârla, Domneşti, apoi Jeica, Măgurele, Neţeni şi Sântioana.

Mărtineşti. Comună în jud. Hunedoara, la poalele NV a Munţilor Şureanu, cu circa 1 100 loc. Satul principal a fost atestat în 1405. În satul Jeledinţi a fost descoperit un tezaur de denari romani din sec. I-II e. n. Satele componente sunt: Mărtineşti, Dâncu Mare, Dâncu Mic, Jeledinţi, Măgura, Tămăşasa, Turmaş.

Mărtiniş. Comună în jud. Harghita, în depresiunea Homoroadelor, pe Homorodu Mare. Are aproape 3 000 loc. La Sânpaul sunt zăcăminte de sare gemă. Aici au fost descoperite vestigiile unei aşezări civile romane şi ale unui castru roman cu ziduri de piatră (sec. II-III). În satul Mărtiniş (atestat în 1333) se află ruinele unei cetăţi (sec. XV), o biserică unitariană (1889) şi un conac (1790). La Sânpaul se găseşte rezervaţia ornitologică "Popasul Păsărilor". Satele componente sunt: Mărtiniş, Aldea, Bădeni, Călugăreni, Chinuşu, Comăneşti, Ghipeş, Locodeni, Orăşeni, Petreni, Rareş, Sânpaul.

Mărunţei. Comună în jud. Olt, pe râul Olt, cu circa 4 400 loc. Se parctică viticultura. La Bălăneşti au fost descoperite în 1966 vestigiile unei aşezări dacice (sec. V-IV î.e.n.) şi un tezaur din argint din sec. I î.e.n. Tot la Bălăneşti se află un conac (sec. XVIII) şi o biserică (1820) şi o altă biserică (1860) la Mărunţei. Satele componente: Mărunţei, Bălăneşti, Malu Roşu.

Măstăcani. Comună în jud. Galaţi, pe râul Chineja. Se cultivă viţă de vie. Satele Măstăcani (1802-1803) şi Chiraftei (1828) deţin biserici vechi. Satele componente: Măstăcani şi Chiraftei.

Mătăsari. Comună în jud. Gorj, în Piemontul Motrului, pe râul Jilţu, cu peste 6 100 loc. Se exploatează lignitul. În satul principal se află o biserică de lemn (1897) iar la Runcurel o altă biserică de lemn (1836) şi o culă (sec. XIX). Satele componente: Mătăsari, Brădet, Brădeţel, Croici, Runcurel.

Mătăsaru. Comună în jud. Dâmboviţa, în Câmpia Titu, pe râul Potopu, cu peste 5 800 loc. Centrul de comună este Ţeţcoiu. Se exploatează petrol şi balast. Aici au fost descoperite o aşezare cu locuiri succesive din Neolitic, Bronzul timpuriu, Hallstatt şi cultura Militari-Chilia (sec. II-IV) cu şi din epoca feudală (sec. XVII-XVIII). Satele au biserici: Ţeţcoiu (1842), Mătăsaru (1854), Poroinica (1871). Satele componente sunt: Ţeţcoiu, Creţuleşti, Mătăsaru, Odaia Turcului, Poroinica, Puţu cu Salcie, Sălcioara.

Măţău. Deal (1 018 m) situat în Muscelele Argeşului, cu aspect de culme prelungă, cuprins între Râu Târgului (la V) şi Argeşel (la E). Este alcătuit din fliş grezos cu intercalaţii şistoase, din gresii, şisturi şi argile. Pe vremea comuniştilor era numit Dealul Mioarelor.

Măureni. Comună în jud. Caraş-Severin, în Câmpia Bârzavei, pe râul Bârzava. Se cresc bovine. Satele componente: Măureni, Şoşdea.

Măxineni. Comună în jud. Brăila, pe dreapta Văii Siretului, cu circa 3 400 loc. Se cresc ovine. Satele componente: Măxineni, Corbu Nou, Corbu Vechi, Latinu, Voineşti.

Mânăstirea. Comună în jud. Călăraşi, în Câmpia Bărăganului, pe malul lacului Mostiştea, cu circa 6 000 loc. Se practică viticultura şi precum şi pescuitul. La Sultana s-au găsit vestigii neolitice iar în satul Mânăstirea se află o biserică (din 1600). Satele componente: Mânăstirea, Coconi, Sultana.

Mândra. 1. v. Parângu Mare. 2. Comună în jud. Braşov, în Depresiunea Făgăraş, pe stânga Oltului, la confluenţa cu Sebeş. Are circa 3 000 loc. Se exploatează turba. La Măndra (atestat 1 400) se află o biserică (1779), la Râuşor de Sus (1698) şi de Jos (1758) alte biserici şi de asemenea la Şona una (1706). Satele componente: Mândra, Ileni, Râuşor, Şona, Toderiţa.

Mânzăleşti. Comună în jud. Buzău, în Subcarpaţii Buzăului, pe Slănic. Are circa 3 000 loc. Se cultivă pomicultura fructiferi şi este centru de ceramică populară. Aici există o zonă de carst pe sare (regiune ocrotită din 1973). În satul de reşedinţă se găseşte o mănăstirea de călugări (1532) Găvanu, cu o biserică din 1707. Alte biserici sunt la Apostari (sat desfiinţat şi unificat cu satul Beşlii) şi la Jghiab (din 1828). Satele componente: Mânzăleşti, Beşlii, Buştea, Cireşu, Ghizdita, Gura Bădicului, Jghiab, Plavăţu, Poiana Vâlcului, Satu Vechi, Trestioara, Valea Cotoarei, Valea Ursului.

Mârşa. Comună în jud. Giurgiu, în Câmpia Găvanu-Burdea, pe râul Dâmbovnic. Are cam 3 000 loc. Aici se exploatează petrol şi gazele naturale. Se găsesc o biserică (1890) şi două conace (sec. XIX). Satele componente: doar Mârşa.

Mârşani. Comună în jud. Dolj, în cp. Romanaţi, cu peste 5 000 loc. Se cultivă viţă de vie şi se găseşte un muzeu etnografic. Sunt prezente biserici vechi (anii 1793 şi 1831). Satele componente: doar Mârşani.

Mârzăneşti. Comună în jud. Teleorman, în Câmpia Burnazului, pe râul Teleorman, cu circa 4 300 loc. Aici există biserici de lemn (1815) la Teleormanu şi la Mârzăneşti (1826). Satele componente sunt: Mârzăneşti, Cernetu, Teleormanu şi Valea Părului.

Mâţelor, Lacul. Lac antroposalin, helioterm, situat la Ocna Sibiului. Datele: 1 235,5 mp, adâncimea maximă 74,7 m, salinitatea la suprafaţă 34‰ iar la 8,5 m adâncime 323‰. Temperatura apei la suprafaţă este de 24,8oC iar la 1,5 m adâncime 36,3oC (vara).

Mba. (mâba). Localitate în NV insulei Levu (Fiji), pe ţărmul Oceanului Pacific.

Mbabane. (mâbabane). Capitala statului Swazilamd, situată în NV statului, la altitudinea de 1 150 m, cu circa 50 000 loc. Este capitală din anul 1968.

Mbaiki (M'baiki). (mâbaichii). Localitate în SSV Republicii Centrafricane, la SV de capitala Bangui.

Mbala. (mâbale). Localitate în NE Zambiei, la SE de lacul Tanganyika, la graniţa cu Tanzania.

M'Bala. (mâbala). Localitate în Republica Centrafricană, la NV de oraşul Mouka.

Mbam. (mâbam). Localitate în V R.P. Congo, la SV de oraşul Makoua.

Mbandaka. (mâbandaca). Oraş în V R.D. Congo, pe ecuator, pe fluviul Congo, la confluenţa cu râul Ruki, cu circa 170 000 loc. Este port fluvial. În anul 1883 a fost întemeiat de H.M. Stanley cu numele de Équateurville iar între anii 1886-1966 s-a numit Coquilhatville.

Mbanza-Congo. (mâbanza congo). Localitate în NV Angolei, la SE de oraşul congolez Matadi.

Mbarara. (mâbarara). Oraş în SV Ugandei, la V de lacul Victoria şi la SV de capitala Kampala.

Mbatiki. (mâbatichii). Insulă a Oceanului Pacific situată în arhipelagul Fiji.

Mbemkuru. (mâbecuru). Râu în SE Tanzaniei, cu vărsare în Oceanul Indian, la N de oraşul Lindi.

Mbengga. (mâbenga). Insulă din cadrul arhipelagului Fiji (Oceanul Pacific).

M'Béré. (mâbere). Râu în E Camerunului şi SV Ciadului, afluent al râului Logone.

Mbereshi. (mâbereşii). Localitate în NNE Zambiei, la graniţa cu R.D. Congo, pe râul Luapula.

Mbeya. (mâbeia). Oraş în SV Tanzaniei, la NV de lacul Malawi.

Mbinda. (mâbinda). Localitate în V R.P. Congo, la frontiera cu statul Gabon.

Mbini. (mbinii). Localitate în V statului Guineea Ecuatorială, pe ţărmul Golfului Guineea. Anterior se numea Rio Benito.

Mbomou (Mbomu, Bomu). (mâbomu). Râu (800 km) în centrul Africii, considerat unul dintre izvoarele râului Oubangui. Formează pe o porţiune graniţa dintre statete Republica Centrafricană şi R.D. Congo.

Mborjë. (mâborie). Localitate în ESE Albaniei, la SE de oraşul Korcë. Este centru de exploatare a lignitului.

Mbout. (mâbut). Localitate în SSV Mauritaniei, aproape de hotarul cu Senegal, la SV de oraşul Kiffa.

Mbreshtani. (mâbreştanii). Localitate în partea central-sudică a Albaniei, pe râul Osumi, la NV de oraşul Berati.

Mbua. (mâbua). Localitate în SV insulei Vanua Levu (Fiji), la golful Mbuai (Oceanul Pacific).

Mbuai. (mâbuai). Golf situat în SV insulei Vanua Levu (Fiji) din Oceanul Pacific.

Mbuji-Mayi. (mbugii maii). Oraş aflat în partea central-sudică a R.D. Congo, pe râul Bushimaie, cu peste 800 000 loc. Până în 1966 s-a numit Bakwanga.

Mbulia. (mâbulia). Insulă a Oceanului Pacific aflată în arhipelagul Fiji.

Mbulu. (mâbulu). Localitate în NE Tanzaniei, la NNV de oraşul Kondoa.

Mburucuyá. (mâburucuia). Localitate în NE Argentinei, la SE de oraşul Corrientes.

McAdam. (mâc edem). Localitate situată în Canada (New Brunswick), la frontiera cu S.U.A., la SV de oraşul Fredericton.

McAlester. (mâc elestăr). Localitate în S.U.A. (Oklahoma), la SE de oraşul Oklahoma City.

McAllen. (mâc elen). Localitate în S.U.A. (Texas), la graniţa cu Mexic, la SE de oraşul Laredo.

McCamey. (mâcchemii). Localitate situată în S.U.A. (Texas), pe Rio Pecos, la VSV de oraşul San Angelo.

McCaysville. (mâccheisvil). Localitate în S.U.A. (Georgia), la ESE de oraşul Chattanooga.

Mcenszk. (mâcensc). Localitate în Rusia, partea europeană, la SV de oraşul Tula.

Mc. Clintock (McClintok). (mâcclintăc). 1. Insulă în arhipelagul Franz Josef din Oceanul Arctic. 2. Strâmtoare în arhipelagul canadian, între insulele Victoria (la V) şi Prince de Wales (la E).

McClure (M'Clure). (mâclar). Strâmtoare marină situată între insulele canadiene Melville (la N) şi Banks (la S).

McComb. (mâccomb). Localitate aflată în S.U.A. (Mississippi), la SSV de oraşul Jackson şi la NE de oraşul Baton Rouge.

McConnellsburg. (mâcconălzburg). Localitate în S.U.A. (Pennsylvania), la SE de oraşul Johnstown.

McConnelsville. (mâcconelsvil). Localitate în S.U.A. (Ohio), pe râul Muskingum (afluent al râului Ohio), la SE de oraşele Columbus şi Zanesville.

McCook. (mâccuc). Localitate în S.U.A. (Nebraska), pe Republican River, la VSV de oraşul Lincoln.

McCrory. (mâccrorii). Localitate găsită în S.U.A. (Arkansas), la VNV de oraşul Memphis.

McDermitt. (mâcdermit). Localitate în V S.U.A. (Nevada), la NE de oraşul Reno.

McDermott. (mâcdermăt). Localitate în S.U.A. (Ohio), pe râul Sciotol NV de oraşul Portsmouth.

McDonald (MacDonald). (mâcdoneld). Insule australiene situate în Oceanul Indian, la ENE de continentul antarctic.

Mc Douall Peak. (mâcduel pic). Localitate în S Australiei, la SV de Lacul Eyre.

M. Ceneri. (monte cenerii). Pas (553 m) situat în Elveţia, între văile Ticino şi Vedeggio, la E de lacul Maggiore.

McGill. (mâcghil). Localitate în S.U.A. (Nevada), la E de oraşul Eureka.

McGivney. (mâcghivnii). Localitate în SE Canadei (New Brunswick), la NE de oraşul Fredericton.

McGregor. (mâcgregor). Localitate în S.U.A. la SV de lacul Superior şi de oraşul Duluth.

McIntosh. (mâc intoş). Localitate aflată în S.U.A. (Dakota de Sud), pe Grand River, la SV de oraşul Bismarck.

McKeesport. (mâc chiisport). Oraş în S.U.A. (Pennsylvania), la SE de oraşul Pittsburgh.

McKenzie. (mâc chenzii). Localitate în S.U.A. (Tennessee), la NE de oraşul Jackson.

McKiney. (mâc chinii). Localitate în S S.U.A. (Texas), la NE de oraşul Dallas.

McKinley. (mâcchinlii). Vârf în Munţii Alaska, alcătuit din granite şi acoperit de zăpezi veşnice. Are altitudinea de 6 194 m (cea mai mare din America de Nord). Aici s-a creat un parc naţional. Se mai numeşte şi Denali.

McKittrick. (mâc chitric). Localitate în S.U.A. (California), la S de oraşul Fresno şi la NNV de oraşul Los Angeles.

McLeansboro. (mâclinsboro). Localitate în S.U.A. (Illinois), la NV de oraşul Evansville.

McLennan. (mâclenen). Localitate în SSV Canadei (Alberta), la NV de oraşul Edmonton.

M'Clure. v. McClure.

McMinville. (mâcminvil). 1. Localitate în S.U.A. (Oregon), la SV de oraşul Portland. 2. Localitate în S.U.A. (Tennessee), la SE de oraşul Nashville.

McMurdo. (mâcmardă). Staţie de cercetări antarctice americană (S.U.A.) aflată aproape de Marea Ross.

McMurray. (mâcmarii). Localitate situată în Canada (Alberta), pe râul Athabasca şi la SV de lacul Athabasca.

McNary. (mâcnerii). Localitate în S.U.A. (Arizona), la NE de oraşul Phoenix.

McPherson. (mâcferzăn). Localitate în S.U.A. (Kansas), la N de oraşul Wichita.

McRobertson. (mâcrobertzăn). Ţărm în E Antarcticii, la Oceanul Indian, la N de gheţarul Amery.

McSherrystown. (mâcşeristăun). Localitate în S.U.A. (Pennsylvania), la SV de oraşul York.

McVeigh. (mâcvaig). Localitate în S.U.A. (Kentuky), la S de oraşul Huntington.

Mead 1. Lacul. (mid). v. Hoover Dam. 2. Centru industrial (aluminiu) în NV S.U.A. (Washington), la ESE de oraşul Seattle.

Meade. (miide). Localitate în S.U.A. (Kansas), pe râul Cimmaron, la SV de oraşul Wichita.

Meadville. (midvil). Localitate în S.U.A. (Pennsylvania), la S de lacul Erie şi la SV de oraşul Erie.

Meaford. (mifărd). Localitate în S Canadei, pe malul S al golfului Georgian, la E de oraşul Owen Sound.

Meakan. Munţi (1 503 m altitudine) situaţi în E insulei Hokkaido (Japonia).

Meana. Localitate în S Turkmenistanului, la graniţa cu Iran, la SV de oraşul Murgab.

Meaques. (meaches). Pârâu ce traversează oraşul Madrid (Spania).

Mearim. Râu (1 095 km) în NE Braziliei, cu vărsare în Oceanul Atlantic la oraşul São Luis.

Measham. (mişem). Localitate în Anglia (Marea Britanie), în apropierea oraşului Birmingham.

Mea Shearim. (mea şearim). Cartier al oraşului Ierusalim (Israel).

Meath (An Midhe). (mis, en mide). Regiune administrativă în Irlanda cu centrul la An Uaimh.

Meaux. (mo). Oraş situat în N Franţei, pe Marne (afluent al Senei), la NE de Paris.

Mebu. Localitate în regiunea de dispută între statele India-China, pe Brahmaputra, la N de oraşul indian Murkong.

Mecca (Mekka, Makkah). Oraş în V Arabiei Saudite, în regiunea Hijaz, aproape de Marea Roşie. Are peste 630 000 loc. Din 1932 face parte din Arabia Saudită.

Mecha. (mecia). Localitate în E Argentinei, la SV de oraşul Chivilcoy.

Mechanicsburg. (mecanicsboro). Localitate în S.U.A. (Pennsylvania), la V de oraşul Harrisburg.

Mechanicsville. (mecanicsvil). Localitate în S.U.A. (Maryland), la SE de capitala Washington.

Mechelen (Malines). (mechelăn, malin). Oraş situat în N Belgiei, la N de oraşul Bruxelles, port pe râul Dyle, cu peste 75 000 loc. A fost fundat în secolul XI.

Méchéria. (meşeria). Localitate în VNV Algeriei, la SV de oraşul El-Bayadh.

Mechernich. (mechernic). Localitate în V Germaniei, la SV de oraşul Bonn.

Mechra-el-Hader. (mecra el hader). Localitate în NV Marocului, pe ţărmul Oceanului Atlantic, la S de oraşul Larache.

Mecidiye. Localitate în SV Turciei europene, la strâmtoarea Saros (Marea Egee), la S de oraşul Keşan.

Mecitözü. (meciteoziu). Localitate în N Turciei asiatice, la NE de oraşul Çorum.

Mechelfeld. (mechefeld). Cartier al oraşului Hamburg (Germania).

Mechenbeuren. (mechenboiren). Localitate în SSV Germaniei, la N de lacul Boden, la SV de oraşul Ravensburg.

Meckenheim. (mechenhaim). Localitate în VSV Germaniei, la SV de oraşul Bonn.

Mecklenburg. 1. Regiune naturală în NE Germaniei, străbătută de râul Havel. 2. Golf al Mării Baltice situat în N Germaniei, la E de insula Fehmarn.

Mécovon. Localitate în NV Greciei, la NE de oraşul Joánnina.

Mecsek. (mecec). Munte (680 m în vârful Zengő) situat în SV Ungariei, la N de oraşul Pécs.

Mecsekalja. (mecec ol io). Cartier al oraşului Pécs (Baranya-Ungaria).

Mecseknádasd. (mececnadoşd). Localitate în SSV Ungariei (Baranya), la NE de Pécs şi la SV de localitatea Bonyhád.

Mecsekpölöske. (mecec peoleoşche). Localitate în Ungaria (Baranya), la NV de oraşul Komló.

Mecsekszabolcs. (mecec sobolci). Localitate în SSV Ungariei (Baranya), la NNE de Pécs.

Mecsekszakál. (mecec socal). Localitate în SSV Ungariei (Baranya), la NV de Pécs.

Mecsér. (mecier). Localitate în NV Ungariei (Győr-Moson-Sopron), pe Mosoni-Duna, la NV de oraşul Győr.

Mecula. Localitate în N Mozambicului, pe râul Lugenda, la E de oraşul Cambona.

Medak. 1. Localitate în Croaţia, la SE oraşul Karlobag. 2. Localitate în India, la NNV de oraşul Hyderabad şi la E de lacul de acumulare Nizam.

Medan. Oraş situat în NV insulei Sumatra (Indonezia), pe Deli, la NV de gura de vărsare în strâmtoarea Malacca. Are peste 1,7 milioane loc.

Médanos. (medanoz). Localitate în E Argentinei, la SV de oraşul Bahia Blanca.

Medanosa. (medanoza). Cap în SE Argentinei, la NE de oraşul Bahia Laura.

Medawachchiya. (medauaci ia). Localitate în partea central-nordică a statului Sri Lanka, la N de oraşul Anuradhapura.

Médéa. Localitate în N Algeriei, la SV de oraşele Blida şi Alger.

Medel. Vârf (3 210 m) în Alpii Lepontini (Elveţia).

Medellín. (medelin). 1. Oraş în NV Columbiei, la poalele Cordilierei Central, la 1 500 m altitudine, pe Rio Porce, la NV de capitala Bogota. Are aproape 2 milioane loc. A fost întemeiat de spanioli în 1675. 2. Localitate în VSV Spaniei, pe fluviul Guadiana, la E de oraşul Mérida.

Medemblik. Localitate în NV Olandei, pe malul V al lacului Ijsel, la E de oraşul Middenmeer.

Meden. Localitate în SE Bulgariei, la SV de oraşul Burgas.

Medenine (Médenine). (medenin). Localitate în ENE Tunisiei, la golful Gabes, la SE de oraşul Gabes.

Meder. Localitate în E Eritreei, pe ţărmul Mării Roşii, la NV de oraşul Amarti.

Méderdra. Localitate în SV Mauritaniei, la SE de capitala Nouakchott.

Medernach. (medernac). Localitate în partea central-estică a Luxemburgului, la E de localitatea Berg.


Yüklə 1,29 Mb.

Dostları ilə paylaş:
1   ...   9   10   11   12   13   14   15   16   ...   30




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2020
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə