Index geografic m


Medet. Localitate industrială (siderurgie) situată în partea central-vestică a Bulgariei, la E de capitala Sofia. Medford



Yüklə 1,29 Mb.
səhifə14/30
tarix31.10.2017
ölçüsü1,29 Mb.
1   ...   10   11   12   13   14   15   16   17   ...   30

Medet. Localitate industrială (siderurgie) situată în partea central-vestică a Bulgariei, la E de capitala Sofia.

Medford. (medfărd). 1. Oraş în S.U.A. (Massachusetts), la NV de oraşul Boston. 2. Oraş în NV S.U.A. (Oregon), la S de oraşul Eugene. 3. Localitate în S.U.A. (Wisconsin), pe Black River, la NV de oraşul Wausau şi la ENE de oraşul St. Paul.

Medgidia. Municipiu în jud. Constanţa, în Podişul Carasu, pe canalul Dunăre-Marea Neagră, la 41 km VNV de Constanţa. Are peste 46 000 loc. Este oraş industrial şi port pe canal. A fost declarat oraş în 1968 şi municipiu în 1994.

Medgyesbodzás. (megeşbodzaş). Localitate în SE Ungariei (Békés), la SE de oraşul Orosháza.

Medgyesegyháza. (megeş egihazo). Localitate în SE Ungariei (Békés), la SE de oraşul Oroşháza.

Media. Regiune istorică şi stat antic, cu centrul la Ecbata, constituit în secolele VIII-VII î.e.n., în NV Iranului, de către mezi. Cucerit în 550 î.e.n.de către perşi.

Mediana. Centru minier (sare Glauber) în NE Spaniei, pe Ebro, la SE de oraşul Zaragoza.

Mediaş. Municipiu în jud. Sibiu, în Podişul Târnavelor, pe Târnava Mare, cu peste 61 000 loc. A fost menţionat în 1267, declarat oraş în 1319 (civitas) şi municipiu în 1968. Centru industrial.

Medicine Bow Peak. (medsin bau pic). Vârf (3 662 m) în Munţii Laramie din S.U.A.

Medicine Hat. (medsin het). Oraş în SV Canadei (Alberta), la SE de oraşul Calgary.

Medieşu Aurit. Comună în jud. Satu Mare, în Câmpia Someşului, pe Some. Are circa 6 600 loc. În satul Iojib se exploatează balast. Satul principal a fost atestat în 1271; aici se află o biserică în stil gotic (sec. XV) şi un castel (1620-1657). Aici s-a descoperit o importantă aşezare şi o necropolă a dacilor liberi (sec. III). Satele componente: Medieşu Aurit, Băbăşeşti, Iojib, Medieş-Râturi, Medieş-Vii, Potău, Româneşti.

Medina. 1. (Al-Madinah an-Nabi, Al Madina). (al medina an nabii). Oraş în V Arabiei Saudite, în regiunea Hijaz, la altitudinea de 800 m. Are circa 400 000 loc. Centru de pelerinaj islamic. 2. Localitate în E Braziliei, la SV de oraşul Vitória da Conquista. 3. (medine). Localitate situată în S.U.A. (New York), la S de lacul Ontario, la NE de oraşul Buffalo. 4. (medino). Localitate în Ungaria (Tolna), pe râul Sárviz, la NV de oraşul Szekszárd.

Medinaceli. (medinaselii). Localitate în Spania, pe râul Jalón la SV de oraşul Zaragoza.

Medina del Campo. Localitate în Spania, la SSV de oraşul Valladolid.

Medina de Ríoseco. (medina de riozeco). Localitate în NNV Spaniei, la NV de oraşul Valladolid.

Medina-Sidonia. Localitate poziţionată în SV Spaniei, la ESE de oraşul Cádiz.

Medinci. (medinţi). Localitate în NNE Croaţiei, la graniţa cu Ungaria, la NE de oraşul Podrav.

Medinet el-Far. Localitate în N Siriei, aproape de hotarul cu Turcia, la SE de oraşul Tell Abyad.

Medinet Habu (Madinat Habu). Complex religios în apropiere de Luxor, pe stânga Nilului (Egipt).

Medio. Râu în Argentina, afluent al fluviului Parana la SE de oraşul Rosario.

Mediolanum. Denumirea romană a oraşului italian Milano.

Mediterana (Marea Mediterană). Mare intercontinentală situată între Europa (la N), Africa (la S) şi Asia (la E). Comunică cu Oceanul Atlantic prin strâmtoarea Gibraltar, cu Marea Marmara prin strâmtoarea Dardanele (în continuare cu Marea Neagră prin strâmtoarea Bosfor) şi cu Marea Roşie prin Canalul Suez iar în continuare cu Oceanul Indian. Suprafaţa 2,5 milioane kmp, lungimea 3 700 km, adâncimea medie 1 498 m iar cea maximă 5 121 m în fosa Matapan, la S de Pelopones. Ţărmul N este sinuos, cu mari peninsule (Iberică, Italică, Balcanică), mări mărginaşe (Ligurică, Adriatică, Ionică, Egee) şi golfuri (Valencia, Lion, Genova, Veneţia ş.a.). Peninsula Italia şi insula Sicilia împart Marea Mediterană în două bazine: Marea Apuseană (mările Ligurică, Sardiniei, Tireniană) şi Marea Răsăriteană (mările Adriatică, Ionică, Egee). În Marea Mediterană se varsă fluviile Nilul, Ebrul, Ronul, Padul, Tibrul, Mariţa. Salinitatea 38-39‰. Porturi principale: Barcelona, Marsilia, Genova, Napoli, Palermo, Alger, Tripoli, Alexandria, Port Said, Haifa, Beirut. Insulele principale: Baleare, Corsica, Sardinia, Sicilia, Creta, Cipru, Malta. Pe Coasta de Azur se găsesc staţiuni balneoclimaterice celebre.

Mediterana Japoneză. v. Setonaikai.

Medjera. v. Mejerda.

Medjerda. (medgerda). Râu (460 km şi 22 000 kmp) în NE Tunisiei, cu vărsare în golful Tunis (Marea Mediterană).

Medjez-el-Bab. (medgez el bab). Localitate în N Tunisiei, pe râul Medjerda, la SV de oraşul Tunis.

Medkoveţ. Localitate în NV Bulgariei, la NV de oraşul Mihailovgrad.

Medlov. Centru minier (fier) în NE Cehiei, la SV de oraşul Ostrava.

Mednogorsk. Localitate în Rusia, în Ural, la graniţa cu Kazahstan, la S de oraşul Magnitogorsk. Constituie centru de exploatare a nichelului.

Médoc. Peninsulă în VSV Franţei, la NV de oraşul Bordeaux, între estuarul Gironde şi Golful Biscaya (Oceanul Atlantic).

Medora. (medore). Localitate în N S.U.A. (Dakota de Nord), la V de oraşul Bismarck.

Medovarce. (medovarţe). Localitate în S Slovaciei, la E de oraşul Levice.

Medovnica. (medovniţa). Localitate în NV Bulgariei, la SSE de oraşul Vidin.

Medulin. 1. Localitate în S peninsulei istria (Croaţia), pe ţărmul Mării Adriatice, la SE de oraşul Pola. 2. Golf al Mării Adriatice situat în S peninsulei Istria (Croaţia).

Medveda. Localitate în S Serbiei, pe râul Iablaniţa, la SV de oraşul Leskovac.

Medvediţa (Medvegyica). Râu (745 km şi 34 868 kmp) în Rusia europeană, afluent al Donului.

Medvednica. (medvedniţa). Munte (1 035 m), în NV Croaţiei, la N de capitala Zagreb.

Medvegrad. Ruine situate lângă Zagreb (Croaţia).

Medved'ov. (medvedov). Localitate în SV Slovaciei, pe Dunăre, la SSE de oraşul Dunajska Streda.

Medvegyica. v. Medvediţa.

Medves. (medveş). Vârf (671 m) în N Ungariei, la hotarul cu Slovacia, în Munţii Cserhát.

Medvešćak. (medveşciac). Cartier al oraşului Zagreb (Croaţia).

Medvezsegorszk (Medvezsjegorszk, Medvejiegorsk). (medvejegorsc). Localitate în NV Rusiei europene, pe malul NV al lacului Onega.

Medvigyovci. (medvigiovţi). Localitate în V Ucrainei, la NV de oraşul Mukacsevo.

Medvode. Localitate în V Sloveniei, pe râul Sava, la NV de oraşul Ljubljana.

Medyka. (medica). Localitate în SE Poloniei, la graniţa cu Ucraina, la NE de oraşul Przemyś.

Medzianka. Localitate minieră (cupru) în S Poloniei, la V de oraşul Kielce.

Medzsibozs. (medjiboj). Localitate situată în Ucraina, pe Bugul de Sud, la NV de oraşul Vinnyica.

Meekatharra. (micheteră). Localitate în V Australiei, la NE de oraşul Perth şi de oraşul Geraldton.

Meer. Localitate în N Belgiei, la graniţa cu Olanda (la S de oraşul Breda).

Meerane. Localitate în Germania, la S de oraşul Leipzig.

Meerhout. Localitate în N Belgiei, la SV de oraşul Mol.

Meerkerk. Localitate în Olanda, la E de oraşul Amsterdam.

Meerle. Localitate în N Belgiei, la graniţa cu Olanda (la S de oraşul Breda) şi la NE de localitatea belgiană Meer.

Meersburg. (merzburg). Localitate în SSV Germaniei, pe malul N al lacului Boden.

Meerssen. Localitate în SE Olandei, pe râul Geer, la NNE de oraşul Maastricht.

Meerut. Oraş în N Indiei (Uttar Pradesh), la NE de Delhi, cu peste 750 000 loc.

Mega. Localitate în S Etiopiei, la SE de oraşul Fuman Guba, la frontiera cu Kenya.

Megalopolis (Megalópolisz). Localitate în S peninsulei Peloponez (Grecia), la NV de oraşul Sparta. Are o termocentrală.

Megalo Proszílio. (megalo prosilio). Vârf (264 m) lângă oraşul Atena (Grecia).

Mégantic. (meghentic). Localitate în SE Canadei, la SE de oraşul Québec.

Megara. Oraş-stat în Grecia antică, în NE istmului Corint (sec. VI-IV î.e.n.).

Mégara. Localitate în E Greciei, la V de oraşul Atena.

Meggen. (meghen). Localitate în Elveţia, la E de oraşul Luzern, pe malul NV al lacului Vierwaldstätt.

Meggyeskovácsi. (megeş covacii). Localitate în V Ungariei (Vas), pe râul Rába, la SV de oraşul Sárvár.

Meghalaya. (megalaia). Stat în NE Indiei, în Podişul Shillong, cu suprafaţa de 22 400 kmp, 2 milioane loc şi cu centrul la Shillong.

Meghion. Centru de extracţie a ţiţeiului situat în NV Siberiei (Rusia), pe fluviul Obi.

Meghna. Râu în NE Bangladesh-ului, afluent al fluviului Gange.

Megiddo. Oraş-stat în NV Palestinei, apărut în mileniul IV î.e.n. Astăzi se numeşte Tell el-Mutesellim (Israel). A decăzut în secolul VI-IV î.e.n. Aici faraonul Tutmes III a învins, astfel că egiptenii şi-au impus dominaţia în teritoriul siriano-palestinian.

Mégiscane. (meghischen). 1. Localitate în Canada, la V de lacul Gouin. 2. Lac în SSE Canadei, la V de lacul Gouin.

Megiszte. (meghiste). Insulă (9,4 kmp) turcească situată în SV Turciei asiatice, la SV de oraşul Kaş.

Megr. Golf al Mării Mediterane situat în SV Turciei asiatice, la SE de gura râului şi localităţii Dulaman.

Megra. Localitate în NNV Rusiei europene, pe malul S al lacului Onega.

Megrun. Localitate în Iran, la NE de capitala Teheran.

Mëgulla. (megula). Localitate în NE Albaniei, la SV de localitatea Tregtani.

Meguro. Cartier al oraşului Tokyo (Japonia).

Megyaszó. (megioso). Localitate în NNE Ungariei (Borsod-Abaúj-Zemplén), la NE de oraşul Miskolc.

Megyehid. (megehid). Localitate în V Ungariei (Vas), la SV de oraşul Sárvár.

Megyenyica. (megeniţa). Localitate în VNV Ucrainei, la SV de oraşul Lvov.

Megyer. (meger). Localitate în Ungaria (Veszprém), la SE de oraşul Sárvár.

Mehabad. Localitate în NV Iranului, la S de lacul Urmia.

Mehadia. 1. Depresiune intramontană tectono-erozivă, în S culoarului Timiş-Cerna, între Munţii Cernei şi Munţii Almăjului. Are suprafaţa de 210 kmp, relieful fiind colinar. Este drenată de râurile Mehadica, Bela Reca şi Globu (afluenţi ai Cernei). Clima este blândă (9-10oC media anuală). Deţine păşuni şi fâneţe şi se cultivă pomi fructiferi. I se mai spune Mehadica. 2. Comună în jud. Caraş-Severin, în depresiunea cu acelaşi nume, pe Bela Reca, cu peste 4 600 loc. Este centru pomicol şi se exploatează lignit şi gresii. Se prelucrează lemnul. Aici se află un castru roman (sec. II-III, o cetate din sec. XIII şi o biserică (1791-1794). Satele componente: Mehadia, Globurău, Plugova, Valea Bolvaşniţa.

Mehadica. Comună în jud. Caraş-Severin, în culoarul Timiş-Cerna, pe Mehadica, cu circa 900 loc. Se practică pomicultura, se află un muzeu etnografic iar în sat (atestat 1440-1444) se găseşte o biserică din 1769. Satele componente: Mehadica.

Mehamn. Localitate în N Norvegiei, pe ţărmul Oceanului Arctic, la E de Capul Nord.

Mehedinţi. 1. Munţii Mehedinţi. Grup de munţi în SV Carpaţilor Meridionali, la E de Valea Cernei, alcătuit din şisturi cristaline, calcare jurasice şi fliş cretacic. Au aspectul unor culmi (1 000-1 400 m), cu altitudinea maximă în Vârfu lui Stan (1 446 m). Sunt acoperiţi de păduri. 2. Podişul Mehedinţi. Podiş situat în V Olteniei, fiind o continuare spre ESE a Munţilor Mehedinţi. Este alcătuit din gresii, gnaisuri, micaşisturi, cuarţite, calcare şi şisturi cristaline. Afectat de fenomene carstice de suprafaţă şi de adâncime. Altitudinea medie 400-700 m iar cea maximă 887 m (vf. Paharnicului din dealurile Isvernei). Deţine păduri de liliac sălbatic. Mai este cunoscut şi sub numele de Plaiul Mehedinţilor. 3. Judeţ în SV României, la graniţa cu Serbia şi Bulgaria, pe stânga Dunării. Suprafaţa 4 933 kmp (2,07% din cea a ţării) şi peste 320 000 loc. Reşedinţa este Drobeta-Turnu Severin.

Méhétia. Insulă a Oceanului Pacific situată în arhipelagul Tuamotu.

Mehidpur. Localitate în V Indiei, la N de oraşul Indore.

Mehin. Localitate în VSV Siriei, la NE de oraşul Damasc.

Mehkar. Localitate în India, pe râul Penganga, la SV de oraşul Akola.

Méhkerék. (miecheriec). Localitate în ESE Ungariei (Békés), la graniţa cu România, la NE de Sarkad şi la SV de oraşul românesc Salonta.

Mehr. Localitate în V Germaniei, pe dreapta Rinului, la NV de oraşul Duisburg.

Mehsana. Oraş în V Indiei, la NNV de oraşul Ahmedabad.

Méhtelek. (mietelec). Localitate în NE Ungariei (Szabolcs-Szatmár-Bereg), aflată la graniţa cu România, la NE de localitatea Csenger.

Meiden. (maiden). Localitate situată în SSV Elveţiei, la NNE de oraşul Sion.

Meiendörfli. (maiendeorflii). Localitate în Elveţia, la SSV de oraşul Altdorf.

Meierij. (meierii). Regiune în SSE Olandei, la SE de oraşul Tilburg.

Meifod. (maifăd). Localitate în Anglia (Marea Britanie), la V de oraşul Shrewsbury.

Meighen. (maigăn). Insulă canadiană situată la V de insula Axel Heiberg.

Meije. (mei). Masiv muntos în Alpii Dauphiné, în SE Franţei, cu altitudinea de 3 938 m. A fost escaladat în 1877 de către E. Boileau de Castelnau şi P. Gaspard.

Meiktila. Oraş în Myanmar, la SE de oraşul Myingyan.

Meillerie. (meilerii). Localitate aflată în E Franţei, pe malul SSE al lacului Leman (Geneva).

Meimeh. Localitate în Iran, la NV de oraşul Isfahan.

Meina. Localitate în NNV Italiei, pe ţărmul SV al lacului Maggiore.

Meinersdorf. (mainerzdorf). Localitate în E Germaniei, la SSE de oraşul Chemnitz.

Meinersen. (mainerzen). Localitate în N Germaniei, la ENE de oraşul Hannover.

Meiningen. (maininghăn). Oraş în centrul Germaniei (Turingia), pe râul Werra, la SV de oraşul Erfurt. Are peste 25 000 loc.

Meiringen. (mairinghen). Localitate în Elveţia, pe râul Aare, la NE de lacul Brienz.

Meissen. (maisăn). Oraş în E Germaniei, pe Elba, la NV de Dresda, cu peste 35 000 loc. Oraş siderurgic.

Meissner. (maisner). Vârf (750 m) situat în centrul Germaniei, la SE de oraşul Kassel.

Meisterschwanden. (maister şvanden). Localitate în N Elveţiei, la V de oraşul Zürich.

Mejerda (Medjera). (megerda, medgera). Râu în NE Algeriei şi N Tunisiei, cu vărsare în golful Tunisiei (Marea Mediterană), la NV de capitala Tunisia.

Mejhokou. (megiocou). Oraş situat în NE Chinei, pe râul Liuho, la NE de oraşul Shenyang.

Mejhszien. (megi sien). Oraş situat în SE Chinei, la NE de oraşul Kuangcsou.

Mejíllones. (mehilionez). Localitate în NV statului Chile, la NNV de oraşul Antofagasta.

Mejit. (meiit). Insulă coraligenă situată în arhipelagul Kiribati (fost Gilbert).

Mejnun. (megi nun). Localitate în N Siriei, la E de oraşul Alep.

Mejsan. (megi san). Localitate în China, la SV de oraşul Csengtu.

Mejtan. (megi tan). Localitate în partea central-sudică a Chinei, în apropierea oraşului Kujjang.

Mékambó. Oraş în ENE Gabonului, la hotarul cu R.P. Congo.

Mekele. Oraş în N Etiopiei, la SE de oraşul Akszum.

Mekényes. (mechieneş). Localitate în SSV Ungariei (Baranya), la E de oraşul Dombóvár.

Mekerrhane. (mecherane). Mlaştină în Sahara, pe teritoriul Algeriei, la NV de Munţii Ahaggar.

Mekhrabad. (mecrabad). Localitate în Iran, lângă capitala Teheran.

Mekhtar. (mectar). Localitate în centrul Pakistanului, pe râul Beji, la NE de oraşul Quetta.

Mekka. v. Mecca.

Meknès. (mecnes). Oraş în Maroc, la E de oraşul Rabat. A fost întemeiat în secolul al X-lea, fiind centru turistic.

Mekong (în chineză Dzaciu, Lancang Jiang). (lancang giang). Fluviu în SE Asiei, de 4 500 km lungime. Suprafaţa bazinului hidrografic este de 810 000 kmp. Izvorăşte din Podişul Tibet (culmea Tanggula) unde se numeşte Dzaciu, străbate China, Laos (formând graniţa cu Myanmar şi Thailanda), Cambodgea şi Vietnam, vărsându-se în Marea Chinei de Sud formând o mare deltă (70 000 kmp). În sezonul ploios este navigabil pe 1 600 km.

Mekran (Makrän). v. Makran.

Mékrou. Râu în N statului Benin, afluent al fluviului Niger.

Mela. Râu în N Americii de Sud, la graniţa Venezuela-Columbia, afluent al fluviului Orinoco.

Melago. Localitate în N Italiei, la NE de lacul Como, la graniţa cu Austria.

Melaka. 1. Oraş în Malaysia, situat în SV peninsulei Malacca, port la strâmtoarea Malacca, cu circa 300 000 loc. Este centrul regiunii administrative omonime. A fost întemeiat în anul 1400. 2. Stat federal al Malaysiei, în SV peninsulei Malacca, în suprafaţă de 1 651 kmp, cu circa 530 000 loc., cu centrul la Melaka.

Melanezia. Una dintre principalele grupări insulare ale Oceaniei (Oceanul Pacific), extinsă pe circa 5 000 km în SV Oceanului Pacific. Cuprinde insulele: Noua Guinee, arhipelagul Bismarck, Insulele Solomon, Noua Caledonie, Noile Hebride, Fiji, Vanuatu, Santa Cruz etc. Suprafaţa totală 967 000 kmp. Relieful este variat, predominant muntos, cu numeroşi vulcani activi. Clima este ecuatorială (în N) şi tropicală (în S). Păduri tropicale şi mangrove pe ţărmuri. Ca arbori mai importanţi se enumeră cocotieri, sagotieri, bananieri, arbori de cauciuc ş.a.

Melaneziei, Bazin. Bazin suboceanic al Oceanului Pacific situat în NE arhipelagului Melanezia.

Melbourne. 1. (melburn). Oraş în SE Australiei, centrul administrativ al statului Victoria, port la Golful Port Phillip, cu peste 3,2 milioane loc. A fost fundat în 1835, fiind şi capitala Australiei între 1901 şi 1927. 2. (mălbărn). Localitate în Anglia (Marea Britanie), în apropierea oraşului Birmingham. 3. (mălbărn). Localitate în S.U.A. (Flroida), pe ţărmul E al peninsulei Florida, la SE de oraşul Orlando.

Melchnau. (melşno). Localitate în Elveţia, la NE de Berna.

Melchor Múzquiz. (melcior muschis). Localitate în NNE Mexicului, la SV de oraşul Nueva Rosita.

Melchor Ocampo. (melcior ocampo). Localitate în Mexic, la SV de oraşele Saltillo şi Monterrey.

Meldal. Localitate în Norvegia, la SSV de oraşul Trondheim.

Meldorf. Localitate în N Germaniei, în SV peninsulei Iutlanda, pe ţărmul Mării Baltice.

Mele. Cap în NV Italiei, la golful Genova, la NE de oraşul Imperia.

Melegaon. Oraş în V Indiei, la SE de oraşul Surat şi la NE de oraşul Mumbai.

Meleg-hegy. (meleg hegi). Vârf (352 m) în NNV Ungariei, la N de lacul Velence.

Melegnano. (meleniano). Localitate aflată în NV Italiei, la SE de oraşul Milano.

Melegob. Localitate în Turcia asiatică, la SE de lacul Tuz-Gölü şi la SV de oraşul Kayseri.

Meleg-viz. Râu în V Ungariei, afluent al râului Marcal.

Melek. Localitate în SV Slovaciei, la SE de oraşul Nitra şi la SV de oraşul Levice.

Melekesz. (meleches). Oraş în Rusia europeană, pe Volga, la NE de oraşul Kuibîşev.

Melekgon. Localitate în SV Botswanei, la graniţa cu Republica Africa de Sud, pe râul Molopo.

Melenagzi. (melenagzii). Localitate în NV Turciei asiatice, pe ţărmul Mării Negre, la SV de oraşul Zonguldak.

Melenci. (melenţi). Localitate în NE Serbiei, la NV de oraşul Zrenjanin.

Melenki. (melenchii). Localitate situată în apropierea capitalei Moscova (Rusia).

Meleuz. Localitate în SE Rusiei europene, pe râul Belaja, la NE de oraşul Orenburg.

Melezza. (meleţa). Râu în N Italiei şi în S Elveţiei, cu vărsare în Lacul Maggiore la Locarno.

Melezzo. (meleţo). Râu în N Italiei şi în Elveţia, cu vărsare în lacul Maggiore.

Melfi. (melfii). Localitate în Italia peninsulară, la N de oraşul Potenza.

Melgaco. (melgacu). Localitate în NE Braziliei, pe un braţ al Amazonului, la V de oraşul Belem.

Melhus. Localitate în Norvegia, la S de oraşul Trondheim, pe râul Gaula.

Melick. Localitate în SE Olandei, la graniţa cu Germania, pe râul Rur (afluent al râului Maas), la SE de oraşul Roermond.

Melidónion. Localitate în N insulei Creta (Grecia), la V de oraşul Iraklion.

Meligalász. (meligalas). Localitate în Peloponez (Grecia), la NV de oraşul Kalame.

Melihovszkaja. (melihovscaia). Localitate în S Rusiei europene, la NE de oraşul Rostov-na-Don.

Melilla. (melilia). Oraş şi comunitate autonomă spaniolă (enclavă) în NE Marocului, cu suprafaţa de 12 kmp şi cu 60 000 loc, port la Marea Mediterană. Din 1497 aparţine Spaniei.

Melinca. Localitate (Chile) în insula cu acelaşi nume din cadrul grupului Chonos.

Melinci. (melinţi). Localitate în Slovenia, pe râul Mura, la SE de oraşul Murska Sobota.

Melineşti. Comună în jud. Dolj, în Dealurile Amaradiei, pe Amaradia. Are circa 4 300 loc. Aici se exploatează petrol. Satele au biserici vechi, de prin anii 1800. La Negoieşti se află un conac (1695-1705). Satele componente sunt: Melineşti, Bodăieşti, Bodăieştii de Sus, Godeni, Muieruşu, Negoieşti, Odoleni, Ohaba, Ploştina, Popeşti, Spineni, Valea Mare, Valea Muierii de Jos.

Melipilla. (melipilia). Localitate în Chile, la SV de capitala Santiago.

Melisey. (melisii). Localitate în E Franţei, la NV de oraşul Belfort.

Melitene. v. Malatya.

Melito di Porto Salvo. (melito dii porto salvo). Localitate în SV Italiei peninsulare, în SV peninsulei Calabria, la SE de oraşul Reggio di Calabria.

Melitopol. Oraş în SE Ucrainei, pe râul Molocinaia, cu peste 175 000 loc. A apărut în 1784, până în 1841 purtând numele de Novoaleksandrovskaia Sloboda.

Melk. 1. Localitate în NE Austriei, pe Dunăre, la V de oraşul St. Pölten. 2. Râu în NE Austrie, afluent al Dunării la localitatea Melk.

Melkki. (melchii). Insulă finlandeză situată în golful Finic, la SV de oraşul Helsinki.


Yüklə 1,29 Mb.

Dostları ilə paylaş:
1   ...   10   11   12   13   14   15   16   17   ...   30




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2020
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə