Index geografic m



Yüklə 1,29 Mb.
səhifə7/30
tarix31.10.2017
ölçüsü1,29 Mb.
1   2   3   4   5   6   7   8   9   10   ...   30

Mäntyluoto. (mentiluoto). Localitate în SV Finlandei, pe ţărmul Golfului Botnic, la NV de oraşul Pori, la gura de vărsare a râului Kokemäen joki.

Manu. Localitate în ESE statului Peru, pe râul Madre de Dios, la NE de oraşul Cuzco.

Manu'a. Insule ale Oceanului Pacific situate în arhipelagul Samoa.

Manuan. Lac (259 kmp) în SE Canadei (Québec), la NNV de oraşul Montreal.

Manuae (Harvey). (hervii). Insule ale Oceanului Pacific aflate în cadrul Insulelor Societăţii.

Manuc, Hanul lui. Unul dintre cele mai vechi hanuri din Bucureşti (1808).

Manuel Antônio. (manuel antoniu). Localitate în V Braziliei, pe Rio Verde (afluent al râului Teles Pires), la N de oraşul Cuiabá.

Manuel Benavides. Localitate situată în N Mexicului, pe Rio Bravo, la NE de oraşul Chihuahua.

Manuel Ocampo. Localitate în ENE Argentinei, la NV de oraşul Pergamino.

Manuel Urbano. (manuel urbanu). Localitate în V Braziliei, pe râul Purús, la NV de oraşul Rio Branco.

Manuelzinho. (manuelzinu). Localitate în Brazilia, pe râul Curuá (afluent al râului Iriri), la SSV de oraşul Araras.

Manujan. (manugian). Localitate în SSE Iranului, la V de lacul Hamun-i-Jaz Murian şi la NE de oraşul Minab.

Manukau. (menaco). Oraş în Noua Zeelandă, situat în Insula de Nord, situat în Golful Manukaul la SE de oraşul Auckland. Are circa 260 000 loc.

Manu-Manu. Localitate în statul Papua-Noua Guinee, la NNV de oraşul Port Moresby, pe ţărmul golfului Papua (Oceanul Pacific).

Manus. Insulă vulcanică aflată în arhipelagul Bismarck (Insulele Amiralităţii-Oceanul Pacific). Aparţine de Papua-Noua Guinee. Are 1 600 kmp, 80 km lungime, 27 km lăţime maximă. Relieful este deluros (719 m maxim). Oraşul principal este Lorengau.

Mány. (manii). Localitate în NV Ungariei (Fejér), la SE de oraşul Tatabánya.

Manyas. Localitate în NV Turciei asiatice, la NE de oraşul Balikesir.

Manyili. (maniilii). Localitate în ENE Rusiei siberiene, la golful Penzsina (Marea Ohotsk), la V de peninsula Kamceatka.

Manyoni. (manionii). Localitate situată în centrul Tanzaniei.

Manza. Localitate în SE Republicii Africa Centrală, la graniţa cu Sudan.

Manzai. Localitate în VNV Pakistanului, la NV de oraşul Dera Ismail Khan.

Manzalai. Lac lagunar în NE deltei fluviului Nil (Egipt), pe malul căruia se găsesc oraşele Dumyat şi Port Said.

Manzanares. (mansanarez). 1. Localitate în Spania, la E de oraşul Ciudad Real. 2. Râu (95 km) în centrul Spaniei, afluent al fluviului Tajo. Trece prin capitala Spaniei, Madrid.

Manzanilla. (mansanilia). 1. Localitate în SV Spaniei, la SV de oraşul Sevilla. 2. Localitate în E insulei Trinidad, la V de capul cu acelaşi nume. 3. Cap în E insulei Trinidad, la Oceanul Atlantic, la E de oraşul omonim. 4. Golf al Oceanului Atlantic situat în E insulei Trinidad.

Manzanillo. (mansanilio). 1. Oraş situat în S Cubei, port la golful Guacanayabo al Mării Caraibilor. Are peste 110 000 loc. A apărut în anul 1704. 2. Localitate în V Mexicului, pe ţărmul Oceanului Pacific, la SV de oraşul Guadalajara. 3. Cap în N statului Panama, la Marea Caraibilorl NV de oraşul Mandinga şi la NE de oraşul Portobelo. 4. Golf al Oceanului Atlantic, situat la NE de Canalul Panama.

Manzhouli. (manzoulii). Oraş în NNE Chinei, pe fluviul Amur, la N de lacul Hulun (Dalaj), la graniţa cu Rusia şi aproape de frontiera cu Mongolia.

Manzikert (Malazgirt). (manzichert, malazghirt). Localitate în E Turciei unde în 1071 împăratul bizantin Roman IV Diogenes a fost înfrânt de sultanul selgiucid Alp Arslan.

Manzovka. Localitate în SE Siberiei (Rusia), la N de oraşul Vladivostok.

Mao. Localitate în V Ciadului, la NNE de oraşul N'Djamena.

Maohszien. (maohsien). Localitate găsită în centrul Chinei, la N de oraşul Csengtu.

Maohszing. (maohsing). Localitate în NE Chinei, la V de oraşul Harbin.

Maoke (Pegunungan Maoke). Lanţ muntos în Indonezia (Irian Jaya), în NV insulei Noua Guinee, pe direcţia V-E, pe 680 km lungime. Cuprinde culmile Sudirman (în V) şi Djajawidja (în E). Vârfurile principale: Trikora-4 750 m, Mandala-4 760 m şi vârful maxim Jaya-5 030 m).

Maoli. (maolii). Localitate în VNV Indiei, pe râul Banas, la NE de oraşul Udaipur.

Maolin. Localitate în NE Chinei, la N de oraşul Shenyang.

Maolang. Localitate în NE Indiei, la SV de oraşul Gauhati.

Maoming. Oraş în S Chinei, pe ţărmul Mării Chinei de Sud, la SE de oraşul Nanning.

Maomu. Localitate în N Chinei, pe râul Ecin-Gol, la NE de oraşul Jümen.

Maparuta. Localitate minieră (diamant şi aur) aflată în ESE Venezuelei, la hotarul cu Brazilia.

Mapastepec. Localitate în SE Mexicului, pe ţărmul SE al golfului Tehuantepec, la VNV de oraşul Tapachula.

Mapi. (mapii). Localitate în SV insulei Noua Guinee (Indonezia), în Irianul de Vest, pe râul Digul, la SE de oraşul Sapabih.

Mapia. Insule indoneziene situate la N de insula Noua Guinee, în Oceanul Pacific.

Mapimí. (mapimii). 1. Localitate aflată în Mexic, în partea central-nordică, la NV de oraşul Torreón. 2. Bazin depresionar situat în NE Mexicului, la N de oraşul Torreón şi la E de râul Conchos.

Mapire. Localitate în Venezuela, pe fluviul Orinoco, la SV de oraşul Ciudad Bolivar.

Mapiri. (mapirii). Localitate în V Boliviei, la ENE de lacul Titicaca şi la NE de capitala La Paz.

Maple Creek. (meplî cric). Localitate în SSV Canadei (Alberta), la VSV de oraşul Regina şi la SE de oraşul Calgary.

Mapleton. (meplâtăn). Localitate situată în S.U.A. (Iowa), la NE de oraşul Omaha.

Mapuca. Localitate în VSV Indiei, la N de oraşul Panaji, pe coasta Mării Arabiei.

Mapuera. Râu în NNE Braziliei, afluent al Amazonului.

Maputo. 1. Capitala statului Mozambic, situată în SE ţării, pe ţărmul Oceanului Indian. Are peste 2 milioane loc. A fost întemeiat în 1787. Până în anul 1976 s-a numit Lourenço Marques. 2. Golf al Oceanului Indian, situat în SE Africii. Aici se află şi capitala Maputo.

Maqatin. (macatin). Localitate în S Yemenului, pe ţărmul Oceanului Indian, la ENE de oraşul Aden.

Maqdaha. (macdaha). Localitate aflată în Yemen, pe ţărmul Oceanului Indian, la SV de oraşul Mukalla.

Maqên Gangri (Mach'ingkangjih). (machen gangrii, machin canggii). Vârf (6 282 m) în masivul Anyémaqên Shan din partea central-vestică a Chinei.

Maqmyat. (macmiat). Localitate în N Omanului, la V de oraşul Masqat.

Maqna. (macna). Localitate în NV Arabiei Saudite, la Golful Aqaba.

Maquela do Zombo. (machela du zombu). Localitate în NV Angolei, aproape de hotarul cu R.D. Congo.

Maquinchao. (machinciao). Localitate în partea central-sudică a Argentinei, la E de lacul Nahuel Huapi.

Maquoketa. (mecochetă). Localitate în S.U.A. (Iowa), la ENE de oraşul Cedar Rapids şi la NV de oraşul Clinton de pe fluviul Mississippi.

Mar. 1. Munte în SE Braziliei, la S de oraşul Curitiba. 2. Râu în partea central-sudică a Austriei, care împreună cu râul Mara formează râul Mur. 3. Localitate în NV insulei Noua Guinee, respectiv în NV Irianului de Vest (Indonezia), pe ţărmul strâmtorii Dampier (Oceanul Pacific).

Mara. 1. Râu în partea SE a Austriei, afluent al râului Mur împreună cu râul Mar. 2. Râu în Maramureş, afluent al râului Iza. 3. (mere). Localitate în NE Republicii Africa de Sud, la NE de oraşul Pietersburg.

Maraa. Localitate în V insulei Tahiti din Oceanul Pacific, situată pe ţărm, la SE de oraşul Papara.

Maraã. Localitate în NV Braziliei, pe râul Japurá (afluent al Amazonului), la N de oraşul Teté.

Marabá. Localitate în NE Braziliei, pe râul Tocantins, la V de oraşul Imperatriz.

Maracá. Insulă braziliană situată la NE de Brazilia, în Oceanul Atlantic, la E de oraşul Amapa.

Maracaçumé. (maracasume). Localitate în NE Braziliei, la ESE de oraşul Belem.

Maracaibo. 1. Lagună pe ţărmul NV al Venezuelei, situată într-o depresiune tectonică, în S Golfului Venezuela, cu care comunică printr-un canal de 53 km lungime. Are suprafaţa de 13 500 kmp, adâncimea maximă de 250 m, lungimea de 214 km şi lăţimea maximă de 116 km. Litoralul este mlăştinos, constituind o importantă regiune petrolieră. 2. Oraş în NV Venezuelei, centrul administrativ al statului Zulia, port. Are peste 1,4 milioane loc. A fost construit în 1571 sub numele de Ciudad Rodrigo, schimbat în 1574 în Nueva Zamora iar ulterior în numele actual.

Maracaju. (maracahu). Oraş în SV Braziliei, la SSV de oraşul Campo Grande, aproape de graniţa cu Paraguay.

Maracanã. (maracania). Localitate în NNE Braziliei, pe ţărmul Oceanului Atlantic, la NE de oraşul Belem.

Maracás. Localitate în E Braziliei, la SV de oraşul Salvador.

Maracay. (maracai). 1. Munte în SV Braziliei, între fluviile Paraguay (la V) şi Parana (la E). 2. Oraş în N Venezuelei, centrul administrativ al statului Aragua, pe râul omonim, aproape de lacul Valencia, la altitudinea de 445 m. Are aproape 400 000 loc. A apărut în secolul al XVII-lea.

Marada. Localitate în N Libiei, la NE de oraşul Raguba.

Maradi. (maradii). Oraş în SSV statului Niger, la graniţa cu Nigeria, la SV de oraşul Zinder.

Marae. Localitate în V insulei Faérone (Tahiti) din Oceanul Pacific.

Maráge (Maragheh). (marage). Oraş în NV Iranului, la SE de lacul Urmia şi la SE de oraşul Tebriz.

Maragogipe. Centru petrolier situat în E Braziliei, lângă oraşul Salvador.

Maragoji. (maragohii). Localitate în ENE Braziliei, pe ţărmul Oceanului Atlantic, între oraşele Recife (la NE) şi Maceió (la SV).

Maragondon. Localitate în SV insulei Luzon (Filipine), la SV de oraşul Manilla.

Marahauca. (marauca). Vârf (2 579 m) în S Venezuelei.

Marajó. (marahu). 1. Insulă în estuarul Amazonului (Brazilia). Are suprafaţa de 40 200 kmp, 295 km lungime şi 198 km lăţime maximă. Ocupată de pădure ecuatorială. 2. Golf-estuar situat la S şi SE de insula cu acelaşi nume. Pe ţărmul său sudic se găseşte oraşul Belem.

Marakei. Atol în cadrul Insulelor Gilbert (Oceanul Pacific).

Maralal. Localitate situată aproximativ în partea centrală a Kenyei, la N de capitala Nairobi.

Maramasike. Insulă a Oceanului Pacific ce face parte din arhipelagul Solomon.

Maramba. Oraş situat în SSV Zambiei, pe stânga fluviului Zambezi, la 940 m altitudine, aproape de cascada Victoria. Are aproape 90 000 loc. A fost fondat în 1905, fiind capitala Rhodesiei de Nord (1907-1935) şi până în 1968 s-a numit Livingstone.

Marambo. Insulă pacifică ce face parte din arhipelagul Fiji.

Marambio. Staţiune de cercetări polare argentiniană, situată în Antarctica, la E de peninsula Palmer.

Marampa. Localitate în NV statului Sierra Leone, centru de exploatare a minereurilor de fier.

Maramureş. 1. Munţii Maramureşului. Grup de munţi în N Carpaţilor Orientali, la graniţa cu Ucraina, alcătuit dintr-o culme principală NV-SE, ce formează cumpăna de ape dintre bazinele râurilor Tisa şi Ceremuş. Este format din şisturi cristaline, roci sedimentare (gresii, marne şi conglomerate) şi roci eruptive. Râurile Vaser şi Ruscova îi despart în masivele Pop Ivan (1 937 m), Toroiaga (1 930 m), Pietrosu (1 850 m). Altitudinea maximă este în vf. Farcău (1 957 m). Se exploatează pirite cuprifere şi sulfuri complexe. Deţin păduri de conifere şi de foioase. 2. Depresiune intramontană, de origine tectono-vulcanică, situată în N Carpaţilor Orientali, delimitată de munţii Oaş, Gutâi, Ţibleş, Rodnei şi Maramureşului. Este străbătută de Tisa şi afluenţii săi (Vişeu, Iza şi Mara). Suprafaţa: 3 800 kmp. Relieful este deluros (600-800 m) în care râurile au sculptat văi largi, cu terase şi lunci. Clima este umedă şi rece (6-8oC media anuală a temperaturii), precipitaţii bogate (800-1 200 mm/an). Au păduri de fag şi conifere. Este o zonă foarte dezvoltată din punct de vedere etnografic şi respectiv turistic. 3. Veche provincie românească situată în N ţării. În antichitate a fost locuită de daci. A fost menţionată documentar în anul 1199. În 1543 a fost inclus în cadrul Principatului Transilvaniei. În 1918, împreună cu Transilvania s-a unit cu România. 4. Judeţ în N ţării, la graniţa cu Ucraina. Suprafaţa este de 6 304 kmp (2,64% din teritoriul ţării) cu circa 350 000 loc. Reşedinţa este Baia Mare.

Marana de Caffarella. (marana de cafarella). Pârâu în Italia, afluent al Tibrului la S de Roma.

Maranboy. (merenboi). Localitate în N Australiei, în peninsula Arnhem, centru minier al staniului.

Marand. Localitate în NV Iranului, la N de lacul Urmia şi la NV de oraşul Tabriz.

Maranguape. Localitate în ENE Braziliei, pe coasta Oceanului Atlantic, la V de oraşul Fortaleza.

Maranhão. (maranau). 1. Stat în NE Braziliei, cu suprafaţa de 329 600 kmp şi circa 5 milioane loc. Centrul este la São Luis. 2. Râu în Brazilia, afluent al râului Tocantins. Curge la N de capitala Brasilia.

Marañon. (maranion). Denumirea cursului superior al Amazonului, până la confluenţa cu Ucayali. Are 1 650 km lungime fiind navigabil pe 800 km.

Marans. (maran). Localitate în V Franţei, pe coasta Oceanului Atlantic, la NE de oraşul La Rochelle.

Marão. (marao). Vârf (1 415 m) în N Portugaliei, la V de oraşul Vila Real.

Marapanim. Localitate în NE Braziliei, pe ţărmul Oceanului Atlantic, la NE de oraşul Belem.

Marapendi. (marapendii). Lac în Brazilia, pe ţărmul Oceanului Atlantic, la SV de oraşul Rio de Janeiro.

Marapi (Merapi). (marapii, merapii). Vulcan activ (2 891 m) în V insulei Sumatra (Indonezia), la NE de oraşul Padang.

Mararí. (mararii). Localitate în VNV Braziliei, pe râul Jurua, la SV de oraşul Imperatriz.

Maraş. v. Kahramanmaraş.

Maratea. Localitate în SV Italiei peninsulare, pe ţărmul golfului Policastro (Marea Tirenienă), la NV de oraşul Scalea.

Maraton (Marathon). 1. Localitate în N Aticii (Grecia), la 42,2 km de Atena. Aici în 490 î.e.n. Miltiade i-a învins pe perşi. Filipides a dus vestea victoriei la Atena, după care a murit de oboseală. În onoarea sa se organizează cursa sportivă numită maraton. 2. (meretăn). Localitate în SSE Canadei (Ontario) situată pe malul N al lacului Superior. 3. Localitate în S S.U.A. (Texas), la SE de oraşul El Paso.

Maratua. Insulă (Indonezia) în Marea Celebes (Oceanul Pacific), situată la E de insula Borneo (Kalimantan).

Maravaca. Insulă (Trinidad şi Tobago) în Oceanul Atlantic, la N de insula Trinidad.

Maraval. Localitate în NV insulei Trinidad (Trinidad şi Tobago).

Maravi. (maravii). Oraş în N insulei Mindanao (Filipine), la SV de oraşul Butuan.

Maravilha. (maravila). Localitate în VNV Braziliei, pe râul Jurua, la SV de oraşul Imperatriz.

Maráza. (morazo). Localitate în SSV Ungariei (Baranya), la E de oraşul Pécs.

Marbach. (marbac). 1. Localitate în E Germaniei, la V de oraşul Dresden. 2. Localitate în centrul Elveţiei, la SE de Berna. 3. Localitate în NE Austriei, pe Dunăre, la jumătatea distanţei dintre oraşele Viena (la E) şi Linz (la V).

Marbat. Localitate în SV Omanului, pe ţărmul Oceanului Indian, la E de oraşul As-Salala.

Marbella. (marbelia). Oraş în S Spaniei (Andaluzia), pe ţărmul Mării Mediterane, la SV de oraşul Malaga. Este staţiune balneoclimaterică pe Costa del Sol. Are circa 80 000 loc. În antichitate s-a numit Salduba.

Marble Bar. (merblî ber). Localitate în V Australiei, la SE de oraşul Port Hedland.

Marble Canyon. (merblî chenion). Localitate în S.U.A. (Arizona), pe fluviul Colorado, la SV de lacul Powell.

Marble Plot. (merblî plot). Localitate în SV Namibiei, pe ţărmul Oceanului Atlantic, la NNV de oraşul Lüderitz.

Marburg. v. Maribor.

Marburg an der Lahn. (marburc an der lan). Oraş în partea centrală-vestică a Germaniei (Hessen), pe râul Lahn, la N de oraşul Frankfurt am Main. Are circa 75 000 loc.

Marca. 1. Comună în jud. Sălaj, pe râul Barcău (care a săpat în această regiune un defileu în roci cristaline). Are circa 2 800 loc. Deţine vestigii ale unei aşezări dacice din sec. I î.e.n.-I e. n. În satul Porţ există o biserică de lemn (1792). Satele componente: Marca, Leşmir, Marca-Huta, Porţ, Şumal. 2. Localitate în V Peru-lui, pe râul Santa, la NV de oraşul Cerro de Pasco. 3. Cap în SV Angolei, pe ţărmul Oceanului Atlantic, la N de gura râului Cunene.

Marcal. (morţol). Râu (100,4 km lungime, 3 075 kmp suprafaţa bazinală) în V Ungariei, afluent al râului Rába la SV de oraşul Győr.

Marcalgergelyi. (morţol ghergheii). Localitate în Ungaria (Veszprém), la VSV de oraşul Pápa.

Marcali. (morţolii). 1. Depresiune joasă situată în V Ungariei, la E de râul cu acelaşi nume. 2. Localitate în SV Ungariei (Somogy), la S de lacul Balaton.

Marcali-hát. (morţolii hat). Regiune deluroasă situată în SV Ungariei, la SSV de lacul Balaton. Altitudinea 247 m.

Marcal-medence. (morţol medenţe). 1. Regiune depresionară joasă situată în V Ungariei, la E de râul cu acelaşi nume. 2. Localitate în SV Ungariei (Somogy), la S de lacul Balaton.

Marcaltő. (morţolteo). Localitate în V Ungariei (Veszprém), pe râul Marcal, la NV de oraşul Pápa.

Marčana. (marciana). Localitate în S peninsulei Istria (Croaţia), la NE de oraşul Pula (Póla).

Marcapata. Localitate în ESE statului Peru, la SE de oraşul Cuzco.

Marcas. Cascadă în NV insulei Trinidad, la NE de oraşul Port of Spain.

Marceline. (merselin). Localitate aflată în S.U.A. (Missouri), la NV de oraşul Columbia.

Marcelino. (marselinu). Localitate situată în NV Braziliei, pe râul Japurá (afluent al Amazonului).

Marčelij. (marcelii). Localitate în NV Croaţiei, la NV de oraşul Rijeka.

Marcelino Ramos. (marselinu ramos). Localitate în S Braziliei, la SV de oraşul Curítiba şi la NV de oraşul Pôrto Alegre.

Marcelova. (marcelova). Localitate în SV Slovaciei, la SE de oraşul Nove Zámky.

March. (merci). Localitate în ESE Angliei (Marea Britanie), la N de oraşul Cambridge.

Marchaux. (marşo). Localitate situată în E Franţei, la NNE de oraşul Besançon.

Marche. 1. (marş). Provincie istorică în centrul Franţei, cu suprafaţa de aproximativ 5 000 kmp. Oraşul principal este Guéret. 2. (marche). Regiune în partea central-estică a Italiei, la Marea Adriatică, cu 9 700 kmp şi circa 1,4 milioane loc. Centrul administrativ este Ancona.

Marche-en-Famenne. (marş ăn famen). Oraş în SE Belgiei, la SE de oraşul Namur.

Marchegg. (marcheg). Localitate în NE Austriei, la graniţa cu Slovacia, la ENE de Viena şi la NV de Bratislava.

Marchena. (marcena). 1. Insulă ce face parte din arhipelagul Galapagos (Ecuador). 2. Oraş în SSV Spaniei, la ESE de oraşul Sevilla.

Marchfeld. (marci feld). Denumirea germană a Câmpiei Moravei de pe teritoriul NE al Austriei.

Mar Chica. (mar cica). Golf al Mării Mediterane situat în NE Marocului, pe ţărmul căruia se găseşte oraşul Melilla (posesiune spaniolă).

Marchienne-au-Pont. (marşien o pon). Localitate în V Belgiei, la V de oraşul Charleroi. Este centru siderurgic.

Marchin. (marşin). Localitate în E Belgiei, la E de oraşul Namur.

Mar Chiquita. (mar cichita). Lac situat în partea central-nordică a Argentinei, pe râul Dulce, la NE de oraşul Córdoba şi la NV de oraşul Santa Fe.

Marchize (Marquises, Îles). (il de marchiz). Arhipelag vulcanic situat în centrul Oceanului Pacific, în Polinezia Franceză, alcătuit din 10 insule (Nuku-Hiva, Ua-Pou, Hiva-Oa, Tahuata, Fatu-Hiva, Ua-Uka etc.; centrul administrativă este la Taiohae în insula Nuku-Hiva). Suprafaţa este 1 300 kmp. Relieful este muntos vulcanic, cu altitudinea maximă în insula Hiva-Oa (1 260 m). Clima este tropicală umedă, ce determină păduri ecuatoriale. Au fost descoperite în anul 1595. Din 1842 aparţin Franţei.

Marchtrenk. (marctrenc). Localitate în N Austriei, pe râul Traun, la SV de oraşul Linz.

Marciana. Localitate în NV insulei Elba (Italia), pe ţărmul Mării Tireniene.

Marcillac. (marsilac). Localitate în partea central-sudică a Franţei, la N de oraşul Rodez.

Marcillat. (marsila). Localitate în centrul Franţei, la NV de oraşul Clermont-Ferrand.

Marcinkonys. (marcinconis). Localitate în Lituania, la SE de oraşul Merkiné.

Marcodava. Davă geto-dacă situată în centrul Transilvaniei, ipotetic lângă oraşul Ocna Mureş (jud. Alba).

Marcona. Localitate în VSV statului Peru, la SE de capitala Lima, centru de extracţie a minereurilor de fier.

Marcos Paz. Localitate în Argentina, la SV de Buenos Aires.

Marcoule. (marcul). Centrală atomonucleară situată în SE Franţei, pe malul V al fluviului Ron, la N de oraşul Avignon.

Marcus. v. Minami Tori (Marcus), Insula.

Mardan. Oraş în N Pakistanului, la NE de oraşul Peshawar.

Mar del Plata. Oraş în E Argentinei, pe coasta Oceanului Atlantic, la SSE de Buenos Aires, cu peste 520 000 loc. Este staţiune balneoclimaterică renumită.

Mardin. Oraş în SSE Turciei, partea asiatică, la graniţa cu Siria, la SE de oraşul Diyarbakir.

Mårdsel. (mordsel). Localitate în N Suediei, pe râul Råneälv, la SE de oraşul Gällivare.

Maré. Insulă a Oceanului Pacific aflată în grupul Loyaute, la E de insula Noua Caledonie.

Marea Albă (Beloe More). (beloe more). Mare a Oceanului Arctic, între peninsulele Kola şi Karin. Are suprafaţa de 90 000 kmp, adâncimea maximă 350 m, cea medie de 67 m. Temperatura medie ajunge la -1,7oC iarna şi 11oC vara. Salinitatea 24-24,‰. Porturile principale: Arhanghelsk, Onega, Belomorsk, Kandalaşka.


Yüklə 1,29 Mb.

Dostları ilə paylaş:
1   2   3   4   5   6   7   8   9   10   ...   30




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2020
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə