Index geografic m


Marea Barieră de Corali (Great Barrier Reef)



Yüklə 1,29 Mb.
səhifə8/30
tarix31.10.2017
ölçüsü1,29 Mb.
1   ...   4   5   6   7   8   9   10   11   ...   30

Marea Barieră de Corali (Great Barrier Reef). (grit beri rif). Lanţ de recife şi de insule coraligene (ce constituie cea mai mare aglomerare de corali din lume), ce se întinde pe circa 2 300 km în NE Australiei, pe marginea platformei continentale. Lăţimea oscilează între 5 şi 150 km. În 1983 a fost declarat parc maritim.

Marea Barieră de Gheaţă. Barieră de gheaţă în Antarctica, la capătul Gheţarului de şelf Ross, la Marea Ross.

Marea Britanie. 1. Cea mai mare insulă a Arhipelagului Britanic, înconjurată de Marea Mânecii (la S), Marea Nordului (la E), Oceanul Atlantic (la NV) şi Marea Irlandei (la V). Are suprafaţa de 229 900 kmp. Cuprinde Anglia, Scoţia şi Ţara Galilor (Wales). Ţărmurile sunt crestate cu peninsule, golfuri şi estuare. Ben Nevis (1 343 m) este vârful principal. Clima este temperat-oceanică. 2. Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord (United Kingdom of Great Britain and Northern Ireland - unaited chingdom of grit britain and nortern aireland). Stat situat în Arhipelagul Britanic şi în NNE insulei Irlanda (Ulster). Suprafaţa este de 244 110 kmp şi circa 60 milioane loc. Capitala este London (Londra). Cuprinde Anglia, Scoţia, Ţara Galilor (Wales) şi Irlanda de Nord (Ulster).

Marea Câmpie a Australiei. Câmpie în Australie situată în ESE continentului, străbătută de fluviul Murray.

Marea Câmpie Chineză. Câmpie vastă în E Chinei, de circa 1 000 km lungime. Are circa 325 000 kmp, altitudinea 100 m, fiind alcătuită din aluviuni fluviale. Clima este subtropical-musonică. Este drenată de fluviile Huang He şi respectiv Chang Jiang (Yangtze). Este foarte populată.

Marea Chinei de Est (Donghai). (dong hai). Mare în V Oceanului Pacific, cu suprafaţa de 1,2 milioane kmp, adâncimea medie 349 m, cea maximă 2 717 m. Salinitatea 32,5‰. Aici se varsă fluviul Chang Jiang. Porturile principale sunt Shanghai, Hangzhou, Ningbo, Keelung, Nagasaki.

Marea Chinei de Sud. Mare a Oceanului Pacific, aflată între ţărmul de SE al Asiei, peninsula Malacca, insula Borneo, arhipelagul Filipine şi insula Taiwan. Suprafaţa 3,48 milioane kmp, adâncimea medie 1 140 m, 5 420 m maximă. Salinitatea 32,5-34,2‰. Porturi principale: Da Nang, Kuala Terengganu, Kuantan, Kota Kinabalu.

Marea Galbenă (Huanghai). Mare în V Oceanului Pacific, cuprinsă între peninsulă Coreea şi Asia. Suprafaţa 417 000 kmp, adâncimea medie 106 m iar cea maximă 40 m. Salinitate 29‰. Porturile principale: Lianyungang, Qingdao, Dalian, Haeju, Inch'on.

Marea Interioară. v. Setonaikai.

Marea Mânecii (fr. La Manche la manş, engl. English Channel ingliş cienăl). Mare a Oceanului Atlantic, cuprinsă între Marea Britanie (la N) şi Franţa (la S). Este legată de Marea Nordului prin strâmtoarea Pas de Calais. Suprafaţa 78 000 kmp, adâncimea maximă 172 m iar cea medie 86 m. Salinitate 35‰. Porturile principale: Portsmouth, Brighton, Boulogne-sur-Mer, Dieppe, Le Havre. Pe sub mare se află Eurotunelul.

Marea Moartă (Yam Hamelah, Al-Bahr Al-Mayyit). (iam hamelah, al bar al maiit). Lac sărat în Orientul Apropiat, între Israel şi Iordania, pe fundul depresiunii tectonice Ghor, la 408 m sub nivelul mării. Suprafaţa este de 1 020 kmp, lungimea 82 km, lăţimea maximă 18 km, adâncimea maximă 356 m. Salinitatea ajunge la 260‰. Aici se varsă fluviul Iordan. Se mai numeşte Lacul Asfaltit. În peşterile din NV lacului s-au găsit Manuscrisele de la Marea Moartă.

Marea Neagră. Mare intercontinentală, situată între Europa de SE şi Asia Mică, scăldând ţărmurile României (234 km), Ucrainei, Rusiei, Georgiei, Turciei şi Bulgariei. Are suprafaţa de 413 488 kmp, lungimea de 1 148 km, lăţimea maximă de 606 m, adâncimea medie 1 282 m iar cea maximă 2 245 m (după alte surse 2 211 m). Comunică prin strâmtoarea Bosfor cu Marea Marmara iar prin strâmtoarea Kerci cu Marea Azov. Are o formă ovală, cu ţărmuri puţin crestate, cu numeroase limane în nord-vest. Are o întinsă platformă continentală (cca 36% din suprafaţa reliefului submarin). În Marea Neagră se varsă Dunărea, Nistrul, Niprul, Bugul, Kizil-Irmak etc. Salinitatea este redusă 15-22%, temperatura medie 12-14o în februarie şi 20-22o în august. Sub influenţa vânturilor se formează un curent circulart, care, datorită peninsulei Crimeea, se împarte în două ramuri închise: estică şi vestică. Prin strâmtoarea Bosfor circulă un curent de suprafaţă dinspre Marea Neagră spre Marea Mediterană iar pe la adâncimea de 180-200 m circulă un curent de adâncime dinspre Marea Mediterană spre Marea Neagră. Flora este săracă, de origine mediteraneană, şi este reprezentată prin alge şi iarbă de mare. Fauna este bogată (circa 1 500 specii), litorală (moluşte, crustacee amfipozi, acul de mare, căluţul de mare), bentonică (calcan, limbă de mare), pelagică (hamsii, heringi, scrumbii, stavrizi, sturioni, delfini(. Sub 200 m, din cauza lipsei oxigenului, trăiesc doar bacterii sulfuroase. Litoralul constituie o importantă zonă balneoclimaterică de-a lungul căreia s-au dezvoltat staţiunile Mamaia, Constanţa, Eforie Nord, Eforie Sud, Costineşti, Olimp, Neptun, Jupiter, Cap Aurora, Venus, Saturn, Mangalia, 2 Mai, Vama Veche (România), Varna, Nisipurile de Aur, Albena (Bulgaria), Soci (Federaţia Rusă), Ialta (Ucraina), Suhumi, Batumi(Georgia). Porturi principale: Constanţa, Odessa, Sevastopol, Novorosiisk, Batumi, Trabzon, Samsun, Burgas, Varna. Denumirea veche a fost Pontus Euxinus.

Marea Nordului. Mare în NV Europei, în Oceanul Atlantic, cuprinse între Arhipelagul Britanic (la V), Scandinavia (la NE), peninsula Iutlanda (la E) şi continent (la S). Suprafaţa 575 000 kmp, 970 km lungime, 560 km lăţime maximă. Adâncimea medie 94, maximă 809 m. Salinitate 32‰. Aici se varsă Elba, Rin, Tamisa. Porturi principale: Aberdeen, Midlesborugh, Haga, Esbjerg, Stavanger, Bergen.

Marea Roşie (Al-Bahr al-Ahmar). (al bar al ahmar). Mare intercontinentală a Oceanului Indian, între Africa şi peninsula Arabia. Comunică cu Marea Mediterană prin canalul Suez (în N) şi cu Golful Aden prin strâmtoarea Bab el-Mandeb (în S). Suprafaţa 450 000 kmp, lungimea 1 930 km, lăţimea maximă 3980 km. Adâncimea medie 491 m, maximă 3 039 m. Salinitatea 40‰. Temperatura medie a apei 32oC (cea mai ridicată de pe glob). În 1956 s-a obţinut cea mai ridicată temperatură a apei pe glob (56oC). Singura mare în care nu se varsă nici un râu. Porturi principale: As-Suways (Suez), Jiddah, Port Sudan, Al-Hudaydah.

Marea Tethys. v. Tethys.

Mareb. Râu (401 km) în SSV statului Eritreea, cu pierderea apei la V de Marea Roşie. Formează pe o porţiune graniţa cu Etiopia.

Marechal Deodoro. (mareşal deodoru). Localitate în ENE Braziliei, la SV de oraşul Maceió.

Marechiaro. Localitate în Italia, lângă oraşul Napoli şi vulcanul Vezuviu.

Maree. (merii). Lac în NV Scoţiei (Marea Britanie), la SE de localitatea Gairloch.

Mareeba. (meriibă). Localitate în NE Australiei, pe ţărmul Oceanului Pacific, în SE peninsulei York, la SV de oraşul Caims.

Marele Bazin (Great Basin). (grit beisn). Podiş în V S.U.A., între Podişul Columbiei (la N), Munţii Cascadelor şi Sierra Nevada (la V), Munţii Stâncoşi (la E) şi Podişul Colorado (la S). Suprafaţa 489 500 kmp, cu altitudinea medie de 1 300 m în N şi 350 m la S. Este o regiune deşertică cu 250 mm/an. Aici se află Marele Lac Sărat. În Valea Morţii s-a obţinut cea mai mare temperatură din emisfera vestică (56,7oC). S-a înfiinţat un Parc Naţional (307 kmp) în 1986.

Marele Canal (Da Yunhe). (da iunhe). Canal navigabil în E Chinei, între oraşele Beijing şi Hangzhou, intersectând cele două mari fluvii ale Chinei (Galben şi Albastru). Are 1 782 km lungime, fiind construit între secolele VI î.e.n. şi 13 e.n; este funcţionabil şi în prezent.

Marele Canion (Grand Canyon). (gren cheniăn). Canion în S.U.A., format în pleistocen, pe cursul mijlociu al fluviului Colorado, tăiat în rocile sedimentare şi cristaline ale podişului Colorado. Are 451 km lungime (fiind cel mai lung din lume), lăţime între 6-29 km, adâncimea maximă 1 800 m. Este declarat monument al naturii (1908) şi parc naţional (1919) cu suprafaţa de 492 900 ha.

Marele Deşert de Nisip (Great Sandy Desert). (grit sendii dezăt). Deşert situat în NV Australiei, cu suprafaţa de circa 360 000 kmp. Deţine dune, lacuri sărate (Dora, Auld etc.).

Marele Deşert Victoria (Great Victoria Desert). (grit victoriă dezăt). Deşert în SV Australiei, extins pe 725 km pe direcţia V-E. Are circa 300 000 kmp suprafaţă, fiind compus din dune de nisip.

Marele Drum Maritim de Nord. Cale maritimă navigabilă care leagă oceanele Atlantic şi Pacific, trecând prin mările mărginaşe ale Oceanului Arctic. A fost traversat prima oară de N.A.E. Nordesskjöld (1878-1879). Se mai numeşte Pasajul de Nord-Est.

Marele Erg Occidental. Deşert nisipos situat în V Algeriei.

Marele Erg Oriental. Deşert nisipos situat în E Algeriei.

Marele Golf Australian (Great Australian Bight). (grit ostreilien bait). Golf al Oceanului Indian situat în S Australiei, între capurile Pasley (la V) şi Carnot (la E). Are suprafaţa de 484 000 kmp şi ad, maximă de 5 080 m.

Marele Graben Est-African. Zonă de fractură a scoarţei terestre în E Africii. Amplitudinea faliilor ajunge la 2 000 m şi se desfăşoară de la Marea Roşie până la cursul inferior al fluviului Zambezi. Zona este alcătuită din două şiruri de grabene, pe direcţia aproximativ N-S, şi este însoţită de vulcanii Meru, Kilimanjaro şi Kenya. Aici se găsesc lacurile, considerate tectonice Malawi, Tanganyika, Kivu, Edward, Albert, Turkana etc.

Marele Lac al Sclavului (Great Slave Lake). (grit slev lec). Lac tectonoglaciar situat în partea central-vestică a Canadei, la altitudinea de 156 m. Are suprafaţa de 28 400 kmp, lungimea de 480 km, lăţimea maximă 80 km, adâncimea maximă 614 m. Aici se varsă Râul Sclavului şi de aici izvorăşte fluviul Mackenzie. Îngheaţă în perioada octombrie-iunie. A fost descoperit în anul 1771 de către Samuel Hearne.

Marele Lac al Ursului (Great Bear Lake). (grit ber lec). Lac tectonoglaciar în NV Canadei, la 119 m altitudine, cu suprafaţa de 31 800 kmp, 309 km lungime, 190 km lăţime, 413 m adâncimea maximă. Are ţărmuri stâncoase. Îngheaţă în perioada octombrie-iulie. Portul principal este Fort Franklin. Comunică cu Mackenzie prin râul Great Bear River (113 km lungime). A fost descoperit în 1800 şi explorat în 1825 de John Franklin.

Marele Lac Sărat (Great Salt Lake). (grit solt lec). Lac în V S.U.A., în Podişul Marelui Bazin, la altitudinea de 1 282 m. Suprafaţa oscilează între 2 700 şi 5 200 kmp iar adâncimea maximă 11 m (care vara scade cu 1 m). Lungimea maximă 130 km iar lăţimea maximă 55 km. Salinitatea între 200 şi 270‰. Pe maluri sunt depuneri de sare.

Marele Nefud, Deşertul. Deşert nisipos situat în N Arabiei Saudite.

Marele St. Bernard. (marele sent bernar). Pas (2 472 m) situat în Alpi, ce face legătura dintre Italia şi Elveţia.

Marele Zid Chinezesc. v. Chinezesc.

Maremma. Regiune de coastă situată în NV Italiei peninsulare, la S de oraşele Pisa şi Livorno. Este străbătută de râul Ombrone.

Marengo. 1. Localitate situată în N Italiei (Piemonte), la S de oraşul Alessandria. Aici Napoleon i-a învins pe austrieci (iunie 1800). 2. (merengă). Localitate în S.U.A. (Iowa), pe râul Iowa, la NV de oraşul Iowa City.

Marennes. (maren). Localitate în V Franţei, pe ţărmul Oceanului Atlantic, la strâmtoarea Maumusson, la SV de oraşul Rochefort.

Marépa. Localitate în NNE insulei Teavaro (Tahiti), pe ţărmul Oceanului Pacific.

Marettimo. Insulă italiană ce face parte din grupul Égadi, la V de insula Sicilia.

Marezige. (marezighe). Localitate în SV Sloveniei, în N peninsulei Istria.

Marfa. (merfe). Localitate aflată în S.U.A. (Texas), la SE de oraşul El Paso, între munţii Davis (la NV) şi Santiago (la SE).

Márfa. (marfo). Localitate în SSV Ungariei (Baranya), la V de localitatea Siklós.

Marga. Comună în jud. Caraş-Severin, în culoarul Bistrei, la poalele de N ale Măgurii Marga. Are cam 1 300 loc. Se exploatează talc şi mică. Satul Marga (menţionat în 1470) are o biserică din 1830. Satele componente: Marga, Vama Marga.

Marganeţ (Marganyec). (marganieţ). Centru minier (sare) situat în Kazahstan, la N de lacul Aral.

Margão. Localitate în V Indiei, pe ţărmul Oceanului Indian (Marea Arabă), la SE de oraşul Panaji.

Margarabad. Localitate în Iran, lângă oraşul Teheran.

Margareten. Cartier al oraşului Viena (Austria).

Margarethen am Moos. (margareten am mos). Localitate în NE Austriei, la SE de Viena.

Margarita. 1. Insulă în SV arhipelagului Antilele Mici, în Marea Caraibilor, în NE litoralului Venezuelei, de care aparţine. A fost descoperită de Columb în 1498. Are 1 072 kmp. Oraşele principale sunt La Asunción şi Porlamar. Relieful este muntos (1 160 m). Clima subecuatorială. Se exploatează magneziu şi se cultivă cafea şi cacao, respectiv se pescuiesc perle. 2. Localitate în Panama, la capătul atlantic al canalului Panama.

Margarítion. (margariţion). Localitate în NV Greciei, la SV de oraşul Joannina.

Margate. (merghet). Oraş în SE Angliei (Marea Britanie), pe ţărmul Mării Nordice, la N de oraşul Dover.

Margecany. (margecani). Localitate în E Slovaciei, pe râul Hernad, la N de oraşul Košice.

Margeride. (marjerid). Munte (1 702 m) în S Franţei, ce face parte din Masivul Central Francez.

Marghera. Localitate în NE Italiei, la NNE de oraşul Veneţia.

Margherita. Vârf (5 109 m) în masivul Ruwenzori, situat la graniţa dintre Uganda şi R.D. Congo. Constituie vârful maxim al acestui masiv.

Margherita di Savoia. (margherita dii savoia). Localitate minieră (bauxită) în ESE Italiei peninsulare, lângă oraşul Andria.

Marghilan. Oraş în Uzbekistan, în depresiunea Fergana, cu circa 125 000 loc. A apărut în secolul al X-lea, fiind centru al mătăsii.

Marghita. Oraş în jud. Bihor, pe râul Barcău, cu circa 18 000 loc. Aici se exploatează petrol şi argile. Centru industrial. A fost menţionat documentar în 1216, declarat oraş în 1967 şi municipiu în 2004. Îi aparţin administrativ satele Cheţ şi respectiv Ghenetea.

Margina. Comună în jud. Timiş, în partea de E a Podişului Lipovei, pe cursul superior al Begăi. Are aproape 2 400 loc. La Margina se află ruinele unei fortificaţii din secolul al XV-lea şi o biserică de lemn (1737) dar şi celelalte sate (Groşi, Coşeviţa, Nemeşeşti, Bulza) au biserici de lemn vechi. Satele componente: Margina, Breazova, Bulza, Coşeviţa, Coşteiu de Sus, Groşi, Nemeşeşti, Sinteşti, Zorani.

Marginea. Comună în jud. Suceava, pe râul Suceviţa, cu peste 9 000 loc. Se exploatează şi se prelucrează lemnul şi constituie centru de ceramică neagră şi de ceramică roşie smălţuită. Are o biserică din 1849. Satul Marginea este singurul sat component.

Margit. (merghit). Golf al Oceanului Pacific situat în S peninsulei Palmer (Antarctica).

Margit-sziget. (morghit sighet). Insulă (cu suprafaţa de 0,92 kmp) la N de Budapesta (Ungaria).

Margita. (morghit). Vârf (345 m) în Ungaria, la NE de Budapesta, în Dealurile Gödöllő (Gödöllői-dombşág).

Margo, Deşertul. v. Desht-i-Margo.

Margonin. Localitate în Polonia, la SV de oraşul Bydgoszcz.

Margut. Localitate în NE Franţei, pe râul Chiers, situată la ESE de oraşul Charleville Mézieres.

Marha. Râu (1 200 km şi 90 000 kmp suprafaţa bazinului hidrografic) situat în N Siberiei (Rusia), afluent al râului Viliui la V de oraşul Viliusk.

Marhum. Localitate în centrul deltei fluviului Nil (Egipt).

Mari. 1. (marii). Oraş-stat în Mesopotamia antică, pe fluviul Eufrat. Astăzi este localitatea Tell Hariri. 2. Republică autonomă în Federaţia Rusă cu sediul la Ioşkar-Ola. Are suprafaţa de 23 200 kmp şi circa 770 000 loc. 3. v. Marî.

Maria. Insulă a Oceanului Pacific găsită în grupul Gambier (Tuamotu).

Maria Cleofas. Insulă mexicană situată în Oceanul Pacific, din grupul Tres Marias, în dreptul oraşului Tepic.

Maria Elena. Localitate în N Chile-ului, pe râul Loa, la NE de oraşul Antofagasta.

Maria Ellend. Localitate în NE Austriei, pe Dunăre, la SE de oraşul Viena.

Maria Enrique. (maria enriche). Localitate în Panama, la NE de canalul Panama.

Maria Enzersdorf. (maria enţerzdorf). Cartier al oraşului Viena (Austria).

Mariager. (mariagher). Localitate în NE peninsulei Iutlanda (Danemarca).

Máriagyűd. (mariogiud). Localitate în SSV Ungariei (Baranya), la NV de localitatea Siklós.

Máriahalom. (marioholom). Localitate în NNV Ungariei (Komárom-Esztergom), la NE de oraşul Tatabánya.

Mariahilf. Cartier al Vienei (Austria).

Máriakálnok. (mariocalnoc). Localitate în NV Ungariei (Győr-Moson-Sopron), pe braţul Moson-Duna, la ESE de oraşul Mosonmagyaróvár.

Máriakéménd. (mariochiemiend). Localitate în SSV Ungariei (Baranya), pe râul Karasica, la SE de Pécs.

Mariakerke. Localitate în V Belgiei, pe ţărmul Mării Nordului, la SV de oraşul Oostende.

Maria Lanzerdorf. (maria lanţerdorf). Localitate în NE Austriei, la SE de capitala Viena.

María Madre. Insulă (Mexic) în Oceanul Pacific, în grupul Tres Marias.

Maria Magdalena. Insulă mexicană în Oceanul Pacific, din grupul de insule Tres Marias.

Máriamakk. (mariomoc). Localitate în Ungaria (Pest), în apropierea capitalei Budapesta.

Mariampolé. Oraş în VSV Lituaniei, la SV de oraşul Kaunas.

Mariana. v. Mariane.

Marianao. Oraş în NV Cubei, suburbie a capitalei Havana, cu circa 140 000 loc. A apărut în anul 1726.

Mariane. 1. Arhipelag în V Oceanului Pacific, în NV Microneziei. Suprafaţa sa atinge 1 018 kmp, lungimea 900 km. Cuprinde 15 insule vulcanice mari şi numeroase insule mici coraligene. Mai importante sunt: Guam (541 kmp), Saipan (181 kmp), Sarigan, Anatahan, Pagan, Guguan, Arihan, Aguijan, Tinian şi Rota. Centrul administrativ este Susupu în insula Saipan. Clima este tropical-oceanică. Se găsesc păduri tropicale şi savane. Au fost descoperite de Magellan în 1521 care le-a dat denumirea de Islas de los Landrones; denumirea actuală datează din 1668. Din 1976 devine stat liber asociat S.U.A. Lupte victorioase ale americanilor împotriva germanilor. 2. Fosă (groapă) oceanică în V Oceanului Pacific, cu lungimea de 2 550 km şi adâncimea maximă de 11 033 m (descoperită în 1951; în 1960 s-a atins cu batiscaful adâncimea de 11 520 m). Este cea mai mare adâncime de pe glob. 3. Bazin suboecanic situat în V Oceanului Pacific, la E de Insulele Mariane.

Marianella. Localitate în Italia, aproape de oraşul Napoli şi de vulcanul Vezuviu.

Marianka. Localitate în SV Slovaciei, la NV de oraşul Bratislava.

Marianna. (merienă). 1. Localitate în S.U.A. (Arkansas), la SV de oraşul Memphis. 2. Localitate în S.U.A. (Florida), la SE de oraşul Mongomery.

Mariannelund. Localitate în SE Suediei, la SE de lacul Vättern şi de oraşul Jönköping.

Márianosztra. (marionostra). Localitate în N Ungariei (Pest), pe râul Ipoly, la NE de oraşul Esztergom.

Mariánské Lázně. (mariansche lazne). Oraş în SV Cehiei, la 682 m altitudine, la SV de oraşul Karlowy Vary, cu circa 16 000 loc. Este o staţiune balneoclimaterică renumită. Până în 1918 s-a numit Marienbad.

Maria Plain. Localitate în Austria, la N de oraşul Salzburg.

Máriapócs. (mariopoci). Localitate în NE Ungariei (Szabolcs-Szatmár-Bereg), la SE de oraşul Nyiregyháza şi la SV de oraşul Mátészalka.

Maria Rojach. (maria rojac). Localitate în S Austriei, pe râul Lavant, la NE de oraşul Klagenfurt.

Marias. 1. (Tres Marias). Insule mexicane situate în Oceanul Pacific, la SV de oraşul Mazatlán. Aici intră insulele Maria Madre, Maria Magdalena şi Maria Cleofas. 2. (meriă). Râu în NE S.U.A., pe teritoriul statului Montana, afluent al râului Milk.

Maria Tereza. Recif în Oceanul Pacific, la E de Noua Zeelandă.

Mariato. Cap situat în SV peninsulei Azuero (Panama) la Oceanul Pacific.

Máriaújfalu. (mariouifolu). Localitate în V Ungariei (Vas), pe râul Rába, la E de localitatea Szentgotthárd.

Maria van Diemen. (meriă van dimen). Cap în NV Insulei de Nord (Noua Zeelandă).

Mariazell. (mariaţel). Localitate în E Austriei, la N de oraşul Kapfenberg.

Marib. Oraş în Yemen, la E de oraşul Sanaa.

Maribo. Localitate în N insulei Lolland (Danemarca), la Strâmtoarea Marele Belt.

Maribó. Râu în insula Luzon (Filipine), cu vărsare în golful Manila la N de oraşul Manila.

Maribor. Oraş în NE Sloveniei, pe râul Drava, aproape de graniţa cu Austria, la NE de Ljubljana. Are peste 150 000 loc. Germanii îi spun Marburg. Oraş industrial.

Marica. v. Mariţa.

Marica Isztok. (mariţa istoc). Centru industrial (termocentrală) în Bulgaria, în SE ţării, pe râul Mariţa.

Maridals. Lac în Norvegia, la N de capitala Oslo.

Maridi. (maridii). Localitate în S Sudanului, la graniţa cu R.D. Congo.

Marié. (marie). Râu în V Braziliei, afluent al lui Rio Negro.

Marie Byrd (Land) (Mary Byrd, Teritoriul). (merii bird lend). Vastă regiune a Antarctidei situată între Marea Ross (la E) şi Marea Amundsen (la NV), acoperită de calota glaciară. Pe litoral şi în interior se găsesc munţi vulcanici (vf. Sidley-4 181 m). A fost descoperită în 1929 de Richard Byrd.

Marie-Galante. (marii galant). Insulă situată în Oceanul Atlantic, în Antigua şi Barbuda, la SE de insula Guadeloupe. Aparţine Franţei.

Mariehäll. (mariehel). Cartier al oraşului Stockholm (Suedia).

Mariehamn. v. Maarianhamina.

Mariel. Centru industrial (materiale de construcţii) în V Cubei.

Mariembourg. (mariemburg). Localitate în SSV Belgiei, pe râul Vroin, aproape de graniţa cu Franţa.

Marienbad. v. Mariánské Lázně.

Marienberg. Localitate în E Germaniei, la SE de oraşul Chemnitz.

Marienburg. Cetate a Ordinului teutonic, astăzi Malbork (Polonia). La asediul acesteia, în 1422 a participat şi un corp de oaste românesc trimis de Alexandru cel Bun.

Mariendorf. Cartier al oraşului Berlin (Germania).

Marienfelde. Cartier al oraşului Berlin (Germania).

Marienhafe. Localitate în NV Germaniei, la N de oraşul Emden.


Yüklə 1,29 Mb.

Dostları ilə paylaş:
1   ...   4   5   6   7   8   9   10   11   ...   30




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2020
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə