Indrumar de afaceri pentru piata r. A. Egipt 2014 cuprins capitolul I economia



Yüklə 319,05 Kb.
səhifə1/6
tarix28.08.2018
ölçüsü319,05 Kb.
#75345
  1   2   3   4   5   6


PROIECT
INDRUMAR DE AFACERI PENTRU PIATA R.A. EGIPT

- 2014 -

CUPRINS

CAPITOLUL I   Economia                                        

  • Generalitati

  • Macroeconomie

  • Comert exterior

  • Balanta de plati

  • Sectorul financiar-bancar-asigurari

  • Rolul guvernului in economie

  • Factori de risc

  • Cadrul juridic

CAPITOLUL II   Regimul comertului exterior si al investitiilor in Egipt

  • Aspecte ale activitatii comerciale in Egipt

  • Dreptul la proprietatea privata si la infiintarea de firme

  • Fiscalitate

  • Legea antidumping

  • Legea licitatiilor publice

  • Transferul de tehnologie

  • Zone economice libere

CAPITOLUL III   Importul in Egipt                                                      

  • Importuri interzise

  • Licente de import

  • Documente necesare importului/exportului

  • Stabilirea valorii in vama

  • Bariere tarifare/netarifare si taxe de import

  • Cerinte de ambalare/marcare

  • Standarde de calitate

CAPITOLUL IV   Politici de Marketing                                                 

  • Politica de distributie

  • Politica de produs

  • Politica de pret

  • Politica de promovare

CAPITOLUL V   Mijloace/Instrumente de plata                                                  

CAPITOLUL VI  Mediul de afaceri                                                     

  • Practici in derularea afacerilor

  • Reglementari privind agentii economici

  • Desfasurarea intalnirilor

  • Obiceiuri in afaceri

CAPITOLUL VII  Informatii utile                                                       

  • Orarul de afaceri

  • Reguli vamale pe aeroport

  • Sarbatori publice

  • Adrese utile in Egipt

  • Modul de obtinere a vizelor de intrare in Romania pentru partenerii dvs. de afaceri egipteni

  • Obtinerea de vize de intrare in Egipt pentru oamenii de afaceri din Romania



  1. ECONOMIA



1.1. Generalitati

Republica Araba Egipt este situata in nord-estul continentului african, la locul de intalnire cu Asia si intersectarea unor importante drumuri comerciale, fiind marginita la nord de Marea Mediterana si la est de Marea Rosie si Golful Aqaba.


Nota:

La 25 ianuarie 2011, in Egipt s-a declansat o ampla miscare de revolta populara impotriva regimului presedintelui Hosni Mubarak. Protestele au condus la prabusirea regimului Mubarak dupa 30 de ani de detinere a puterii. Puterea a fost preluata de Consiliul Suprem al Fortelor Armate, caruia i-au revenit atributiile prezidentiale, stabilindu-se organizarea de alegeri legislative in perioada noiembrie 2011-martie 2012 si prezidentiale in luna iunie 2012. La finele procesului electoral, Mohamed Morsi a fost declarat presedinte al tarii in cursul lunii iulie 2012. In luna august 2012, presedintele Morsi a demis Consiliul Suprem al Fortelor Armate, preluand de facto atributiile Consiliului iar la 22 noiembrie 2012 a emis decrete “constitutionale” in baza carora dobandeste imunitate absoluta si puteri legislative depline.

La 3 iulie 2013, pe baza unei largi sustineri populare si pe fondul prabusirii situatiei economice, sociale si securitarea, armata egipteana l-a indepartat de la putere pe Mohamed Morsi, care a fost retinut, si a numit un presedinte si un guvern interimar. Foaia de parcurs anuntata de armata egipteana prevede incheierea noii perioade de tranzitie in lunile octombrie-noiembrie 2014.

La 14 august 2013 a fost instituita, pentru o perioada de 3 luni, starea de urgenta si interdictia circulatiei pe timp de noapte.

  • Seful statului : Adli Mansour (interimar)

  • Primul ministru : Hazem El-Beblawi (interimar)

  • Suprafata: 1.002.000 milioane Km2, din care numai 3,5% din total terenuri arabile

  • Populatia: 90 milioane (2012, est.);

  • Rata cresterii demografice: 2% pe an; 58% din populatia tarii este sub 25 de ani, iar 41% se inscrie in grupa de varsta 15 – 39 de ani.

  • Capitala: Cairo (circa 18 milioane locuitori, la care se adauga circa 2 milioane navetisti si alte 2 milioane persoana sosite din motive economice in Capitala dupa 25 ianuarie 2011))

  • Alte orase importante: Alexandria, Ismailia, Tanta, Assiut, Helwan, Fayum, Port Said, Suez si Damietta. Un interes economic deosebit il reprezinta orasele industriale nou infiintate in cursul ultimilor 20 – 30 de ani in zone desertice, pentru a nu prejudicia terenul agricol cultivabil din Valea si Delta Nilului, precum 10th of Ramadan City sau 6th of October City, care concentreaza un potential economico-industrial deosebit.

  • Limbi vorbite: araba (limba oficiala), engleza si franceza larg raspandite.

  • Religia: musulmani (90-94%), crestini - de confesiune copta (6-10%)

  • Moneda nationala: Lira egipteana (LE)

  • Clima: temperata: ierni blande, veri calde si uscate

  • Ora locala: GMT + 1 ora

  • Orar de lucru: bancile in general de la 8:30 am la 4:00 pm

    • Institutiile guvernamentale, de regula de la 8:30 am la 2:30 pm

    • Magazinele, de la 10:00 am la 10:00 pm

Ocupand partea de Nord-Est a Africii, Egiptul este traversat de fluviul Nil, de-a lungul caruia se desfasoara si principalele activitati economice.



1.2. Macroeconomie
1.2.1 Date generale

Dupa ce Egiptul a dezvoltat initial o economie centralizata si diversificata, in ultimii 20 ani au fost aplicate masuri sustinute de reforma. Astfel, a fost redus nivelul impozitelor, s-a renuntat la multe din subventiile acordate de Guvern si au fost privatizate numeroase companii, atat din sectorul productiei, cat si al serviciilor. Procesul de privatizare inceput in anul 1990 a adus vistieriei Egiptului pana in prezent sume consistente (peste 50 de mld. LE).Multe din masurile adoptate au fost contestate de diferite categorii de persoane sau de autoritatile judiciare, in prezent inregistrandu-se un proces de renationalizare a unor terenuri pe care in anii anteriori functionau unitati privatizate.


Produsul intern brut al Egiptului a crescut in anul financiar 2011/2012 la circa 229 mld US$.
1.2.2 Date statistico-economice aferente ultimilor ani financiari

 


PRINCIPALII INDICATORI ECONOMICI

2004/05

2005/06

2006/07

2007/08

2008/09

2012/13





Rata de crestere reala a PIB

4,9

6,7

7,1

7,2

4,7

2,2 (est)







Datoria externa (md USD)

28,9

29,5

29,9

33,89

30,88

43,2







Deficit fiscal (% din PIB)

9,6

8,2

7,5

6,8

10,8

13,9







Inflatie (%)

4,7

7,2

8,6

20,2

15,9

13,7







Somaj (%)

10,0

9,6

10,6

8,9

9,4

11-12







FDI net(mil.$)

3901,8

6110,2

7244,6

13236,5

8113,4

3000,2






Sursa: Monthly Statistical Bulletin (August 2013) - Central Bank of Egypt


Ponderea principalelor sectoare economice in PIB


Sector


Pondere in PIB %

(2010/11)

Rata anuala de crestere (%)

Agricultura si Irigatii

14,5

0,6

Extractii Petrol/gaze

14,9

0,9

-petrol

5,6

- 0,8

-gaze

7,7

1,8

-altele

0,4

- 7,1

Ind. Prelucratoare

16,5

-2

Apa si Electricitate

1,3

0

Constructii

4,6

0

Transporturi si Depozitare

4,1

0

Canal Suez

2,2

0

Comunicatii

2,8

-2

Vanzari en gros si en detail

10,7

6,1

Piata de capital si Asigurari

3,4

-1,3

X Restaurante si Hoteluri

4,2

1,0

Sector imobiliar

2,8

4 ,2

Educatie/sanatate

2,4

0

Calculate in baza datelor din Monthly Statistical Bulletin-Central Bank of Egypt ­- August 2013

Evolutia economiei Egiptului in 2012/13

Efectele crizei financiare si economice mondiale si turbulentele interne si-au pus o amprenta vizibila si au generat o serie de probleme dificile pentru economia egipteana, dintre care citam:


Scaderea ritmului cresterii economice – potrivit datelor publice, ritmul cresterii economiei egiptene a ajuns la 2,2% in anul fiscal 2012/2013, de la un nivel in jurul a 7 % in anii precedenti si la 1,2% in anul 2011.
Investitiile straine directe s-au majorat cu circa 25% in anul financiar 2012/2013 cumuland un total de numai 3000,2 milioane US$, fata de anul 2010, cand au atins 8,1 miliarde US$.

Potrivit “The Financial Times”, Egiptul se situa, inainte de “Revolutia de la 25 ianuarie 2011” pe locul 1 in Africa de Nord si, respectiv 2, la nivelul intregului continent african, in privinta atragerii de investitii straine directe, in timp ce in raportul “Doing Business 2012” elaborat de International Financial Corporation din cadrul Bancii Mondiale, Egiptul ajungea de pe locul 106 pe locul 123, in privinta usurintei de a permite incheierea si derularea afacerilor. Detalii privind atractivitatea Egiptului pentru investitiile straine pot fi obtinute de pe situl web:



http://www.doingbusiness.org/data/exploreeconomies/egypt
In privinta riscului de tara, cota Egiptului a scazut succesiv ajungand in februarie 2013 adanc in teritoriul riscant la nivelul de cu perspective negative la niveluri simlare cu Haiti si Eritreea.

Economia egipteana se confrunta insa cu probleme serioase de creditare, cu finantele publice slabite, cu un deficit fiscal amplu si o datorie publica mare.



Veniturile generate de tranzitarea Canalului de Suez au crescut in anul financiar 2012/2013 cu 1,5%, la nivelul de 4,98 miliarde US$ fata de anul anterior, aspect direct legat de intensificarea traficului pe acest ax odata cu inceperea iesirii majoritatii economiilor africane din criza. (Scaderea inregistrata in 2009 fata de 2008 a fost de 20,3%). Incepand cu aprilie 2011 situatia tranzitarii Canalului de Suez s-a normalizat.

Examinand evolutia anuala a incasarilor valutare obtinute din taxele de tranzitare a Canalului se Suez, se constata o crestere usoara a acestora in conditiile in care transferurile expatriatilor s-au mentinut fata de nivelurile anului anterior, la peste 20 mld. dolari, aspecte cu conotatii importante pentru economia egipteana.



Turismul – una din ramurile de baza a economiei egiptene (avand o pondere de 11% la formarea PIB si oferind locuri de munca pentru 13% din populatia activa a tarii in 2010), a adus in anul respectiv incasari valutare de 13 miliarde US$ (11,1 miliarde $ in anul fiscal 2007/2008), ca urmare a vacantelor petrecute in aceasta tara de circa 15 milioane de turisti (13 milioane turisti straini in anul fiscal 2007/2008). In anul fiscal 2012/2013 (incheiat la 30 iunie 2012) numarul turistilor straini a scazut cu 30%, cel al numarului de nopti/turist cu 32%, iar al incasarilor din aceasta activitate cu 34%. Gradul mediu actual de ocupare in hoteluri este de circa 20%, iar realizarile acestei ramuri economice s-au deteriorate considerabil. Sectorul nu si-a revenit inca si ca urmare a alertelor de calatorie mentinute de tarile care furnizau majoritatea turistilor. In stransa legatura cu acest aspect, pierderile inregistrate de compania nationala Egypt Air dupa 25 ianuarie 2011 se ridica la 1,2 miliarde LE (200 milioane US$) iar timpul de utilizare a flotei de avioane (76 de aparate) a scazut de la 12 ore/zi la numai 3-4 ore/zi.
Rata somajului a crescut de la 9,7% in 2009/2010, la 11-12% in 2012/2013, existand circa 2,8 milioane someri la o populatie activa de circa 26,4 milioane de persoane. Somajul se manifesta cu intensitate sporita in randul tinerilor. Potrivit unui raport al Centrului de Sprijinire a Informatiilor si Deciziilor de pa langa Cabinetul egiptean, nivelul somajului pentru grupa de varsta 15 – 29 de ani se ridica la 25,1%. La aceeasi grupa de varsta se inregistreaza un procentaj de analfabeti de 18% (reprezentand 4,1 milioane persoane, comparativ cu numarul de persoane al intregei grupe, care se ridica la 22,7 milioane).
Nivelul de trai al populatiei este foarte scazut. Potrivit datelor publicate Agentia Centrala de Mobilizare Publica si Statistica, 45% dintre egipteni (din totalul de 90 milioane) traiesc sub pragul de saracie (2 $/zi) iar jumtate din acestia cu numai 1$/zi.

Egiptul este un furnizor net de forta de munca pe piata internationala, principalele debusee fiind SUA (29%), Kuwait (20,4%), EAU (17,7%), etc. In 2011/2012 s-au inregistrat remiteri valutare ale expatriatilor catre familiile ramase in Egipt de 20,2 miliarde US$ fata de 9,8 miliarde US$ in 2009/2010.


Pentru a usura relansarea cresterii economice, Banca Centrala a Egiptului a mentinut neschimbata rata oficiala a dobanzii la 8,25% pentru depozite si 9,75% pentru credite.
Nivelului inflatiei a crescut de la 8,4% in luna august 2011 la 13,7% in luna iulie 2013.

Datoria externa s-a ridicat in iunie 2012 la 43,2 miliarde US$ (circa 18,9% din PIB), fata de nivelul de 31,5 miliarde US$, atins la finele anului financiar 2008/2009.
Exportul egiptean a totalizat 28,1 miliarde US$ in 2011/2012 (din care exportul de produse petroliere a fost de 10,3 miliarde US$), ceea ce reprezinta o crestere cu 1% fata de anul 2010/2012 cand exporturile totale egiptene au fost de 27,4 miliarde US$ (conform datelor statistice oferite de Egyptian International Trade Point).
Importurile au totalizat in 2011/2012 57,7 miliarde US$, fiind in crestere cu circa 10 miliarde dolari fata de anul anterior.
Piata de capital este organizata sub forma bursei de valori „Cairo & Alexandria Stock Exchanges” (CASE), membru cu drepturi depline a Federatiei Mondiale a Burselor. In anul 2008, piata de capital a fost puternic afectata de criza, inregistrand o scadere de 38% (la 474 miliarde lire egiptene = 86,2 miliarde US$, de la 768 miliarde lire egiptene = 139,6 miliarde US$ in 2007). Conform datelor provenind de la Morgan Stanley Capital International, bursa egipteana a inregistrat o scadere de 56% in acelasi interval de timp. In luna februarie 2009, Bursa de valori egipteana a inregistrat pierderi de 17,3 miliarde $.

Pe parcursul anului 2013 piata de capital a inceput sa-si revina datorita evolutiei economiei mondiale, asa incat in septembrie-octombrie 2013 ambii indici ai pietei bursiere-EGX 30 si EGX 70- au avut evolutii pozitive crescand cu 2,7 respectiv 4,2 procente fata de perioada anterioara. Volumul tranzactiilor zilnice a depasit valoarea de 1,4 mld. LE, detasandu-se net companiile farmaceutice, de investitii, servicii financiare, telecomunicatii, constructii etc.



In stransa legatura cu evolutia stationara a pietei de capital, bancile egiptene au inregistrat cereri fara precedent de valuta straina (indeosebi dolari). Iesirile de dolari din sistemul bancar egiptean, de la inceputul crizei, sunt estimate la peste 25 miliarde $.
Pe 25 ianuarie 2011, odata cu izbucnirea revolutiei, Bursa de valori a fost inchisa si nu s-a redeschis decat dupa 55 de zile. In cursul ultimelor doua zile de functionare a bursei (inainte de declansarea revoltelor), tranzactiile au condus la pierderea a 70 miliarde LE (12 miliarde US$) provocand o scadere de 16% a indicelui bursier.Pe parcursul anului 2011, indicele bursier a totalizat pierderi de 50% comparative cu inceputul anului.
In stransa legatura cu evolutia bursei de valori, in 2011 s-a inregistrat in economia egipteana o fuga a capitalurilor – in perioada ianuarie – martie 2011 bancile egiptene si-au majorat activele de pe pietele de capital externe cu 13,4 miliarde LE (2,3 miliarde US$), atingand 92,3 miliarde LE (15,6 miliarde US$), comparativ cu 78,9 miliarde LE (13,3 miliarde US$) inainte de revolutie. Totodata, activele investitorilor straini in Egipt s-au injumatatit in perioada februarie 2011– martie 2012.
Consolidarea rezervelor de hidrocarburi

Situatia rezervelor de petrol/ gaze

  • Conform estimarilor publicatiei Oil and Gas Journal’s din ianuarie 2012 rezervele certe de petrol ale Egiptului au crescut de la 3,7 miliarde barili in 2010 la 4,4 miliarde barili in 2012;

  • Volumul extractiei de petrol crud, si condensate in 2010 a fost de 660.000 barili/zi, din care 540.000 barili/zi titei;

  • Egiptul produce zilnic 4,6 mld. picioare cubice de gaze si 65.000 barili de condensate.

  • Consumul de petrol este de 710.000 barili/zi, mai mare decat nivelul productiei locale. Autoritatile au in vedere reducerea acestei cereri prin eliminarea treptata a subventiilor bugetare la desfacerea acestei grupe de produse;

  • Sectorul petrol/gaze a contribuit cu 13,7% la formarea PIB, fata de 14,3% in anul fiscal precedent;

  • Desi Egiptul este importator de titei si poduse petroliere, in 2012 a realizat exporturi insumand 145.000 barili/zi (circa 50.000 barili/zi pentru India, 29.000 barili/zi pentru Italia, 16.000 barili/zi pentru SUA, restul fiind destinat unor tari din Asia si Europa);

  • Sectorul rarfinare este foarte bine dezvoltat. Egiptul dispune de 10 rafinarii, cu o capacitate de rafinare totala de 975,000 barili/zi;

  • Rezervele de gaze naturale au fost in 2010 de 58,5 mii de miliarde picioare cubice si, in urma prospectiunilor efectuate, au crescut la 77 mii de miliarde picioare cubice in 2011 (loc 3 in Africa dupa Nigeria si Algeria); Peste 80% din rezervele de gaze naturale si, respectiv, 70% din productie, provin din zona mediteraneana si din Delta Nilului, dar o alta zona de perspective este in Desertul Vestic;

  • Consumul de gaze naturale a fost in 2009 de 1.600 miliarde picioare cubice, principalele destinatii fiind sectorul energetic (54%), consumul in industrie (29%), restul fiind alocat consumului casnic si, intr-o masura in crestere, combustiei auto;

  • Exportul egiptean de gaze naturale a inceput in 2004, odata cu construirea gazoductului Pan Arab (Arab Gas Pipeline) si al terminalelor pentru gaze lichefiate la Damietta (in 2005). In 2010 au fost exportate 650 miliarde picioare cubice, din care 70% prin terminalele de gaze lichefiate, iar restul de 30% prin gazoducte.

  • Investitiile straine din sectorul petrol/gaze in domeniul cerecetarii/dezvoltarii au crescut de la 33% in anul financiar 2007/2008 la 67% in anul financiar 2010/2011. Valoare totala a acestora a fost de 5,4mld$ comparativ cu 4,1 mld$ in anul fiscal precedent;

  • Un considerabil factor de risc ce a intervenit in ultima parte a anului 2012 este reprezentat de arieratele in crestere datorate de autoritatile locale firmelor tansnationale care actioneaza in domeniul hidrocarburilor.Suma totala a arieratelor era la finele lunii septembrie 2012 de 3 miliarde dolari, majorandu-se cu trecerea timpului in conditiile in care ministerul local al Finantelor nu are resurse pentru rambursarea sumelor datorate.Continuarea acestei situatii va conduce la declansarea unei serioase crize energetice in tara.


Yüklə 319,05 Kb.

Dostları ilə paylaş:
  1   2   3   4   5   6




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin