Insecuritatea Securitatii Nationale Preambul


Promovarea unor  concepte



Yüklə 0,51 Mb.
səhifə7/8
tarix31.10.2017
ölçüsü0,51 Mb.
1   2   3   4   5   6   7   8

8.6. Promovarea unor  concepte

La finalul acestui studiu, cred că este locul să fac o precizare, chiar dacă ar putea părea ca o infatuare, ţinînd cont că este vorba de revendicarea paternităţii mele asupra unei idei. Anume, asemănarea Serviciilor Secrete ale statului cu sistemul imunitar al organismului social. Această asemănare am formulat-o, pentru prima dată, într-un proiect în care propuneam un mod nou de clasificare a informaţiilor secrete, care făcea fezabilă prelucrarea lor automată prin intermediul calculatorului. Studiul-proiect a fost elaborat de mine împreună cu alţi doi colegi, care predau diverse discipline la Şcoala S.R.I. de la Grădiştea – dar fără ca, vreodată, în discuţiile purtate între noi trei pe marginea proiectului, unele furtunoase şi acidulate chiar cu termeni neacademici, să fi relevat cineva dintre noi respectiva comparaţie.

Redactarea finală – şi singura – a proiectului a fost făcută şi semnată, în mod exclusiv, de către mine, la sfîrşitul primei săptămîni a lunii decembrie 1991, şi am inclus, în consideraţiile teoretice, asemănarea Serviciilor Secrete cu sistemul imunitar al organismului, spunînd că, în fond, ele „constituie sistemul imunitar al naţiunii, al statului“. După care i l-am trimis, cu număr de înregistrare „strict secret“, 00…./9 dec.1991, d-lui director Virgil Măgureanu. Apoi, după cîteva zile, domnia sa m-a chemat la raport şi, în prezenţa primului său adjunct de atunci, d-l colonel Filip Teodorescu (care abia ieşise din puşcărie, de facto, dar nu şi de jure!), am comentat unele aspecte ale proiectului, al cărui autor eram. În esenţă, proiectul a fost apreciat de către cei doi specialişti în informaţii în termeni elogioşi – şi, sper, îşi mai amintesc de acest episod –, cu indicaţia că, fireşte, trebuia dezvoltat. Un exemplar l-am trimis la unitatea militară din Grădiştea, pentru a fi folosit în procesul de instruire a ofiţerilor; presupun că documentul încă există, acolo, şi acum. Ulterior, comparaţia mea a fost folosită, într-un interviu dat unui ziar, prin 1994, de către generalul-maior Dumitru Cristea, directorul adjunct al S.R.I. pe probleme de învăţămînt şi organizare, din acea vreme – căruia, în calitatea pe care o aveam atunci, de înlocuitor al comandantului unei unităţi, îi eram subordonat direct şi care, fireşte, cunoştea şi el respectivul studiu-proiect. Apoi, am scris, textual, „Serviciile Secrete constituie sistemul imunitar al organismului social“, în studiul politologic „Ubicuitatea războiului axiologic188, publicat în volumul Congresului de Sociologie din 14-16 decembrie 2000; dar, fiind vorba de o carte de ţinută academică şi apărută în tiraj mic, fără îndoială că studiu meu nu a ajuns la cunoştinţa largă a opiniei publice. Am reluat comparaţia în serialul „Colapsul Serviciilor Secrete“, acesta fiind publicat în vara lui 2001; dar, evident, l-am publicat sub pseudonim189. Apoi, ideea că Serviciile Secrete constituie sistemul imunitar al naţiunii am dezvoltat-o în articolul „Satanizarea Securităţii: atentat la Siguranţa Naţională“190, publicat în revista SANTINELA, care, cel puţin în anul 2006, apărea în cîteva zeci de mii de exemplare şi începuse să devină cunoscută şi căutată. Întrucît, însă, aceasta şi-a încetat, provizoriu, apariţia din lipsă de fonduri, iar întreţinerea site-ului său este la fel de dificilă, voi încerca să republic, aici, inclusiv acest material, întrucît se înscrie în tematica abordată aici.

În sfîrşit, aşa cum am menţionat la începutul serialului, studiul de faţă a apărut intermitent şi doar cu prima jumătate, începînd din iunie 2008 pînă în iunie 2009, în revista Justiţiarul (ediţia naţională), episoadele fiind accesibile şi pe Internet191.

După care, între timp, comparaţia introdusă de mine în literatura de specialitate a ajuns să fie citată ca o idee de domeniul public – „Se spune că pentru un organism social, acest sistem reprezintă exact ceea ce este pentru un organism fizic SISTEMUL IMUNITAR“192 (s.n. – V.I.Z.), ca să-l citez pe d-l prof. dr. Teodor Ardelean, prefaţatorul cărţii d-lui general (r.) Aurel Rogojan –, dar fără să fi fost indicată, vreodată, paternitatea mea privind comparaţia respectivă. Consider că, pentru o eventuală istorie românească a ideilor şi conceptelor din domeniul informaţiilor secrete, este bine să fac aceste necesare precizări. După cum, la fel, ca noutate absolută, am inventat şi propus conceptul polemologic de „război axiologic“, în studiul „Ubicuitatea războiului axiologic“.

22 decembrie 2009



NOTE

1) „Strategia de securitate naţională a României“, în Observatorul militar, nr. 2(629), 15-21 ianuarie 2002, pag. 11.

2) Mircea Chelaru, O posibilă soluţie. Editura Balek, Bucureşti, 1993, passim; General de brig. (r.) Lucian Culda, „Posibilităţi de scientizare a concepţiilor de securitate“, în Noua Revistă Română, nr. 1-2/1997; General de divizie dr. Eugen Bădălan, Securitatea naţională şi unele structuri militare româneşti la cumpăna dintre milenii. Editura Militară, Bucureşti, 1999. Vezi şi: Stan Petrescu, Informaţiile, a patra armă. Editura Militară, Bucureşti, 1999; colonel prof. univ. dr. Teodor Frunzeti, Securitatea naţională şi războiul modern. Editura Militară, Bucureşti, 1999; Aurel V. David, NaŢIunea Între „starea de securitate“ şi „criza politico-militară“. Editura Licorna, Bucureşti, 2000.

3) G-ral de div. dr. Eugen Bădălan, op. cit., pag. 27, 34-47; Stan Petrescu, op. cit., pag. 118-121; Aurel V. David, op. cit., pag. 116-188; vezi şi Aurel V. David, Sociologia naţiunilor, Editura Tempus, Bucureşti, 2004, pag. 358-465.

4) G-ral de div. dr. Eugen Bădălan, op. cit., pag. 22.

5) Apostol N. Uceanu (Vasile Zărnescu), „O necesitate a Istoriei: dispariţia partidelor «istorice»“, în România Mare, nr. 541, 23 noiembrie 2000, pag. 9; continuare în nr. 542-553

6) Cf. Departamentul Anticorupţie al P.R.M., „Şerpăraia de la S.R.I.“, în România Mare, nr. 560, 6 aprilie 2001, p. 16. Similar, vezi: Valentin Zaschievici, „Căpitanul Alexa: «Făcătura a devenit, în S.R.I., practică uzual㻓, în Ora, nr. 61, 16 mai 2001, pag. 5; Cezar Mihalache, „Doar amintirea?“, în Naţiunea, nr. 71(537), 8-14 noiembrie 2000,  pag. 1.

7) ٭٭٭ „Măsluitorii de dosare, trecuţi în rezervă“, în Curierul naţional, nr. 3100, 16 mai 2001, pag. 1 şi 3; Raluca Dumitriu, „Cad căpăţîni de generali!“, în Cronica Română, nr. 2534, 16 mai 2001, pag. 1; Dan Bucura, „După ce a fost găsit vinovat de montarea scandalului «Timofte-K.G.B.» / C.S.A.T. îl «pedepseşte» pe generalul Vasile Lupu aprobîndu-i trecerea în rezervă“, în Adevărul, nr. 3406, 30 mai 2001, pag. 14.

8) Ioana Lupea, „Securitatea din labirintul lui Minos“, în Cotidianul, nr. 110(2968), 14 mai 2001, pag. 1.

9) Corneliu Vadim Tudor, „Cineva trebuie să facă ordine în Ţara aceasta, şi eu voi face ordine! “, în Politica, nr. 446, 14 octombrie 2000, pag. 1, 12-13. Vezi şi: xxx, „Aceasta e Mafia care tîlhăreşte România“, în România Mare, nr. 237, 20 ianuarie 1995, pag. 1 şi 6.

10) Sheila Kerr, „Puterea informaţiilor în timp de pace şi război“, în Defence Analysis, 3 dec. 1997, pag. 340-343. Vezi şi Aurel V. David, op. cit., pag. 267.

11) Arnold Helman, „Israelul dilată bugetul Apărării“, în Ultima oră, nr. 662, 5 iunie 2001, pag. 1 şi 2.

12) „Opiniile directorului C.I.A., George Tenet“, Internet, 18 noiembrie 1999.

13) Oana Stancovici, „Ştiri“, la Radio Contact, 13 noiembrie 2001, ora 16 şi 30 min.

14) Valentina Ion, „P.D. cu moţiunea «Corupţia» pe ţeavă“, în Independent, nr. 286, 1 martie 2002, pag. 4.

15) John Erlichman, În spatele uşilor închise. Editura politică, Bucureşti, 1982; André Kaspi, Watergate. Editura Omega, Bucureşti, 1991; John Ranelagh, AGENŢIA. Ascensiunea şi declinul C.I.A. Editura ALL, Bucureşti, 1997, pag. 448-458; Christopher Andrew, C.I.A. şi Casa Albă. Serviciul secret şi Preşedinţia americană de la George Washington la George Bush. Editura ALL, Bucureşti, 1998, îndeosebi pag. 340-349.

16) Roger Gheysens, SPIONII. Aventurierii istoriei. Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1991; Gheorghe Buzatu, Războiul mondial al spionilor, Editura B.A.I., Iaşi, 1991; Enzo Catania, Mîna lungă a spionajului american, Editura Diana, Bucureşti, 1991; Thierry  Wolton, K.G.B.-ul în Franţa. Editura Humanitas, Bucureşti, 1992; Jacques de Launay, Istoria secretă a Cominternului¸ Editura Venus, Bucureşti, 1993; Duşko Popov, Spion contraspion, Editura Rin, Bucureşti, 1993; Christopher Andrew şi Oleg Gordievski, K.G.B. Istoria secretă a operaţiunilor sale externe de la Lenin la Gorbaciov. Editura ALL, Bucureşti, 1994; Ernest Volkman, SPIONI. Agenţi secreţi care au schimbat cursul istoriei. Editura Albatros–Editura Universal Dalsi, 1996; Alain Dewerpe, SPIONUL. Antropologia secretului de stat contemporan. Editura Nemira, Bucureşti, 1998; Marian Ureche, Aurel Rogojan, SERVICII SECRETE STRĂINE. Retrospectivă şi actualitate. Interferenţe în spaţiul românesc. Vol. 1 şi 2. Editura PACO, Bucureşti, 2000; şi multe altele.

17) Ralu Filip, „Dorin Marian, alergic la deparazitare“, în Curierul Naţional, nr. 3103, 19-20 mai 2001, pag. 1 şi 7; *** „Ovidiu Muşetescu îl acuză pe fostul consilier prezidenţial Dorin Marian pentru frauda CI-CO“, în Jurnalul Naţional, nr. 2434, 19 mai 2001, pag. 1. Vezi şi Edward Pastia, „Miliardele din frauda CI-CO, strecurate în fundaţii de partid“, în Jurnalul Naţional, nr. 2428, 12 mai 2001, pag. 1 şi 3; Senatorul Neculai Cerveni, „Mugur Isărescu favorizează infractorii de la RomTelecom“, în Ultima oră, nr. 499, 5 octombrie 2000, pag. 2; Cătălin Tănase, „Scrisoare deschisă către Corneliu Vadim Tudor“, în România Mare, nr. 611, 29 martie 2002, pag. 23.

18) Radovan Richta (coord.), Civilizaţia la răscruce. Editura Politică, Bucureşti, 1970, pag. 307.

19) Cristian Troncotă, Eugen Cristescu – asul Serviciilor Secrete româneşti. Editura Roza Vînturilor, Bucureşti, 1994.

20) Roger Faligot şi Rémi Kauffer, Serviciul secret chinez. Editura Nemira, Bucureşti, 1993.

21) Maurice Majman, „C.I.A. – 50 de ani de minciuni“, în L’Événement du Jeudi, 11-17 dec. 1997, pag. 70.

22) Abdulhamit Bilici, „Radiografia unui eşec total al C.I.A.“, în A Ksiyon (Turcia), nr. 189, 18-24 iulie 1998, pag. 24-31.

23) Roger Hilsman, „Mai are C.I.A. vreun rol?“, în Foreign Affairs, sept.-oct. 1995, pag. 113-116.

24) Stephan Burgdorff, Stefan Aust, Georg Moscolo, „Nu trădăm pe nimeni“, în Der Spiegel, nr. 6, 5-11 februarie 2001, pag. 60.

25) Mark Mulligan, „C.I.A. declasifică documente privind operaţiunile din Chile“, în Financial Times, 15 sept. 2000, pag. 4.

26) xxx, „C.I.A. şi războiul murdar din Guatemala“, în Le Nouvel Observateur, nr. 1812, 29 iul.-5 aug. 1999, în Cotidianul, nr. 2461, 16 sept. 1999, pag. 15.

27) Cornelia Munteanu, „U.C.K. nu este o creaţie albaneză, a fost concepută de C.I.A.“, în Evenimentul zilei, nr. 2041, 16 martie 1999, pag. 13.

28) Jean Guisnel, „Înfrîngerea suferită de C.I.A.“, în Le Point“, 14-20 sept. 2001, pag. 24-25.

29) Alte articole semnificative despre Agenţie: xxx, „C.I.A. a deţinut o reţea de agenţi în Comitetul Central S.E.D.“, în Frankfürter Allgemeine Zeitung, nr .8/2, 10 ian. 1998, pag. 1; Claudio Gatti, „Anchetă asupra unei reţele secrete anglo-saxone de spionaj“, în Courrier International, 2-8 aprilie 1998, pag. 39; Holger Kreitling, „În misiune secretă sau scriitorul ca spion“, în Die Welt, nr. 19, 23 ian. 1998, pag. 8.

30) Victor Ostrovsky, Claire Hoy, Mossad, „Academia înşelăciunii“. Editura Globus, Bucureşti, 1993.

31) Zeev Schiff, „Înşelătorul succes al serviciilor de informaţii“, în Courrier International, 17-23 ianuarie 2002, pag. 23.

32) Muhammed Salah, „Procuratura Generală decide în dosarul de spionaj în favoarea Israelului: Mossadul plănuia transformarea Egiptului într-o piaţă de spălare a banilor“, în Al-Hayat (Anglia), nr. 13878, 15 martie 2001, pag. 5.

33) xxx, „Perincek: «Garih a fost ucis de Mossad»“, în Internet, material din 10 septembrie 2001, în Internet, pe site-ul http://www.aksam.com.tr

34) xxx, „Spioni israelieni: «Mega nu era un agent; Mega era capul»“, material din 5 sept. 2001, în Internet, pe site-ul http://www.larouchepub.com

35) xxx, „Ce este planul «Yoranim»?“, în Al-Watan Al-Arabi“ (Franţa), nr. 1274, 3 aug. 2001, pag. 16.

36) xxx, „Ossama ben Laden şi evreul“, în Al-Watan Al-Arabi“ (Franţa), nr. 1287, 2 noiembrie 2001, pag. 22.

37) Muhammed Salah, „Egipt: Procuratura va dezvălui detalii despre activitatea Mossadului în Europa“, în Al-Hayat (Anglia), nr. 13873, 10 martie 2001, pag. 5.

38) Vladimir Alexe, „Lista neagră a lui Clinton“, în Ziua, nr. 1999, 13 ianuarie 2001, pag. 1 şi 3.

39) xxx, „Culisele celei mai periculoase campanii internaţionale de lichidare a Hezbolahului“, în Al-Watan Al-Arabi, nr. 1292, 7-13 dec. 2001, pag. 12-14.

40) xxx, „Mossadul în Iran“, în Al-Watan Al-Arabi, nr. 1268, 22-29 iunie 2001, pag. 7.

41) Eduard Said, „Israel-Palestina: Să terminăm cu logica păcii «intermediare»“, în Courrier Internaţional, nr. 548, 3-9 mai 2001, pag. 36.

42) Agenţia Intelligence Online, „Ce relaţii va stabili Mossadul cu Ţările din Est?“, în articolul din 18 ianuarie 2002, în Internet, pe site-ul http://www.intelligenceonline.fr

43) xxx, „O mie de experţi în domeniul tehnologiei de vîrf solicită încadrarea în Mossad“, în Asharq Al-Awsat (Anglia), nr. 8195, 6 mai 2001, pag. 2.

44) Jean-Paul Ney, „Un reporter în inima Mossadului“, 6 aprilie 2001, în Internet, pe site-ul www.intelink.fr.st

45) Teşu Solomonovici, „Mossadul poate să fie păcălit? Uite că se poate“, în Independent, nr. 10, 5 aprilie 2001, pag. 3. Vezi şi: George Dora, „Brigada U, elita spionajului românesc“, în Informaţii Secrete, nr. 4, 14-21 sept. 2001, pag. 4 şi 5.

46) Col. (r.) George Dobaşi, „Siguranţa naţională a României este în pericol“, în Atac la persoană, nr. 13, 2 aprilie 2001, pag. 8 şi 9. Vezi şi: Alcibiade, „Săptămîna pe scurt“, în România Mare, nr. 567, 25 mai 2001, pag. 2, despre Fathi Taher, ca posibil agent al Mossadului; Florin Brencu, „Tartorul de la Sunoil, masonul Corneliu Ruse, este slujbaşul agenturilor străine“, în Scandal naţional, nr. 62, 14 iulie 2001, pag. 13.

47) Omid Souresrafil, „Acolo unde preşedinţii sunt terorişti“, în Tehran Times, nr. 100, 9 august 1998, pag. 9.

48) Teşu Solomonovici, Lung e braţul Mossadului. Editura Tess Express, Bucureşti, 1997.

49) Jeffrey T. Richelson, UN SECOL DE SPIONAJ. Serviciile de informaţii în secolul XX. Editura Humanitas, Bucureşti, 2000, pag. 451.

50) Ronald Kessler, F.B.I. Editura ALL, Bucureşti, 1998.

51) Muhammad Saleq, „Washingtonul recunoaşte că a fost avertizat înaintea atentatului din Yemen“, în Asharq Al-Awsat (Anglia), nr. 8101, 1 februarie 2001, pag. 5.

52) Maurizio Molinari, „Spionul care a umilit F.B.I.-ul“, în La Stampa, 21 februarie 2001, pag. 9.

53) „Declaraţia directorului F.B.I., Louis Freeh, cu privire la arestarea agentului special F.B.I. Robert Philip Hanssen“, în Internet, 20 februarie 2001, pe site-ul www.fbi.gov .

54) John F. Harris şi David A. Vise, „De partea cui este F.B.I.-ul? De partea Casei Albe sau a lui însuşi?“, în International Herald Tribune, 11 ianuarie 2001, pag. 7.

55) Escu, „Midia Năvodari – o fraudă mondială?“, în Totuşi, iubirea, nr. 80/11, 26 martie-2 aprilie 1992, pag. 14.

56) Vezi supra, nota 32.

57) Lupu Bujorel (Vasile Zărnescu), „Colapsul Serviciilor Secrete“, în România Mare, nr. 575, 19 iulie 2001, pag. 21.

58) Eva Galambos, Daniel Muntean, „Controversatul miliardar Marc Rich, din nou în vizorul justiţiei americane“, în Curierul naţional, nr. 3025, 14 februarie 2001, pag. 4.

59) Gabriela Anghel, „Miliardarul de la Ville Rose suspectat de spionaj“, în România liberă, nr. 3316, 16 febr. 2001, pag. 5.

60) Horia Tabacu, „Viaţa şi escrocheriile lui Marc Rich“, în Ziua, nr. 2029, 17 febr. 2001, pag. 9. Vezi şi: Bogdan Păpădie, Gabriel I. Năstase, RĂZBOIUL SPIONILOR în interiorul şi dincolo de graniţele României. Editura Phobos, Bucureşti, 2006, pag. 113.

61) Ion Stan, în Independent, nr. 133, 28 aug. 2001, pag. 11.

62) Vasile I. Zărnescu, Ubicuitatea războiului axiologic, în volumul coordonat de Elena Zamfir, Ilie Bădescu, Cătălin Zamfir, Starea societăţii româneşti după zece ani de tranziţie. Editura Expert, Bucureşti, 2000, pag. 898-899; idem, în Naţiunea, de la nr. 93(559), 18-24 aprilie 2001, pînă la nr. 99(565), 30 mai-5 iunie 2001, pag. 3.

63) V. B., „După ce F.M.I. a recomandat ca din 2002 fluctuaţiile pieţei valutare să nu mai fie «regizate», la Bursa din Sibiu / Dolarul pierde din valoare la sfîrşit de an“, în Cotidianul, nr. 296(3154), 17 decembrie 2001, pag. 7.

64) Philippe Labarde, Bernard Maris, Doamne, ce frumos e războiul economic. Editura Antet, 2000.

65) Liana Simion, „Memorandumul F.M.I., sau cum se programează sărăcia în România“, în Naţional, nr. 1435, 29 ianuarie 2002, pag. 1 şi 3.

66) Dumitru Tinu, „Hoţia la secret“, în Adevărul, nr. 3338, 9 martie 2001, pag. 1.

67) Gabriela Anghel, „Declaraţie-bombă în «Afacerea Elf»“, în România liberă, nr. 3393, 19 mai 2001, pag. 3 – prelucrare a materialelor apărute în Le Figaro şi Le Parisien din 18 mai 2001.

68) Vezi şi: Patrick Girard, Don Juanii care ne conduc. Editura Humanitas, Bucureşti, 2000, pag. 63-88.

69) Andrei Sotnik, „Şi dacă pista angoleză ducea în Caucaz?“, în Courrier International, 11-17 ianuarie 2001, pag. 8.

70) William Balsamo, George Carpozi-jr., MAFIA S.A. Istoria secretă a crimei organizate din America. Editura Allfa, Bucureşti, 2001. Vezi şi: Giorgio Vergulini, Istoria Mafiei. Editura Enmar, Bucureşti, 1998.

71) Vezi Seymour M. Hersh, Subteranele unui mit: KENNEDY. Editura Elit, 2000.

72) Viorel Patrichi, „C.I.A. l-a mituit pe Montesinos cu un milion de dolari pe an“, în Independent, nr. 112, 4 august 2001, pag. 5.

73) Carlos Gabetta, „Naufragiul «Modelului F.M.I.» / Criză totală în Argentina“, în Le Monde Diplomatique, ianuarie 2002, pag. 3; publicat şi de: Curierul naţional, nr. 3297, 5-6 ianuarie 2002, pag. 8; România Mare, nr. 600, 11 ianuarie 2002, pag. 16.

74) Eugen Ciufu, „Generalul de brigadă Aurel Neagu, inspector şef al IGPT, detonează o bombă: «Poliţia de Frontieră S.r.l.» este coruptă în proporţie de 95 la sută“, în Azi, nr. 2478, 23 februarie 2001, pag. 3.

75) Cătălin Dumitru, „Aderarea capătă accente dramatice / Ministrul Rus crede că integrarea României e într-o situaţie «disperat㻓, în Curentul, nr. 102(1074), 5-6 mai 2001, pag. 1 şi 2. Vezi şi: M.I., „Parlamentul este interesat de cazul de corupţie din Vama Borş“, în Azi, nr. 2538, 9 mai 2001, pag. 4.

76) A.F.P., la rubrica „Pe scurt“, în Suddeutsche Zeitung, nr. 120, 27 mai 1994, pag. 10.

77) Iustina Petre, „Dinu «Vamă» datorează statului două miliarde de lei“, în Atac la persoană, nr. 15(232), 15 aprilie 2002, pag. 3.

78) Violeta Fotache, Gabriela Ştefan, „Cutremur la Palatul de Justiţie / Magistraţii arestaţi pentru corupţie s-au aflat în slujba infractorilor Nahor şi Geamănu / Acest dosar a fost ignorat de ex-ministrul Valeriu Stoica, precum şi de fostul şef al Secţiei Anticorupţie, Ovidiu Buduşan“, în Adevărul, nr. 3388, 9 mai 2001, pag. 1 şi 12; Mircea Maer, „Cutremur în justiţia română / Magistraţii dezvăluie abuzurile lui Marian Voicu Co “, în Ziua, nr. 2096, 10 mai 2001, pag. 4.

79) Dragoş Dumitriu, „«Ramificaţiile mafiei siciliene» – nişte nimicuri pe lîngă clica din România“, în Ancheta, nr. 4(29), 4-10 februarie 2002, pag. 2.

80) David Yallop, ÎN NUMELE DOMNULUI. O investigaţie privind asasinarea papei Ioan-Paul I. Editura ALL, Bucureşti, 1997. Vezi şi Richard Hammer, Filiera Vaticanului, Editura Porto-Franco, Galaţi, 1993.

81) I Millenari, Secretele Vaticanului. Editura Allfa, 2001.

82) Ramona Vlad, Almona Tilea, „«Ţigareta 2» – operaţiune specială transformată în contrabandă – opera preşedintelui României“, în Ultima oră, nr. 541, 4 decembrie 2000, pag. 5.

83) Pierre Abramovici, „Corupţie şi clientelism“, în Lumea-Magazin, nr. 12(92)/2000, pag. 47.

84) Gabriela Doboş, „De după gratii / Fostul director general al S.C. Tepro Iaşi, Victor Bălan, îl acuză pe procurorul Ioan Ciofu că a «mistificat» dosarul Tepro“, în Adevărul, nr. 3287, 9 ianuarie 2001, pag. 12; V.B., „Asasinarea liderului de sindicat, Virgil Săhleanu, negociată la Hilton-Bucureşti“, în Cotidianul, nr. 110(2968), 14 mai 2001, pag. 5.

85) Gabriela Ştefan, „După scandalul declanşat de vînzarea în rate a staţiunii Călimăneşti-Căciulata / Legalitatea privatizării staţiunii Sovata va fi decisă de Curtea Supremă de Justiţie“, în Adevărul, nr. 3413, 7 iunie 2001, pag. 16; Mihnea-Petre Pârvu, „În vreme ce comisia senatorială îşi lălăie ancheta luni de zile / Salina Invest face din Sovata «regiune autonomă maghiar㻓, în Adevărul, nr. 3621, 11 februarie 2002, pg. 9.

86) Cf. România liberă, 8 ianuarie 2002, pag. 1.

87) Romulus Căplescu, „Premierul britanic Tony Blair – acuzat că ar fi intervenit pe lîngă Adrian Năstase în privatizarea SIDEX“, în Adevărul, nr. 3621, 11 februarie 2002, pag. 1 şi 14. Christopher Claire, „Dacă Tony Blair a încasat 250.000 de dolari, atunci ce mită a primit Adrian Năstase?“, în The Scotsman (Marea Britanie), preluat de România Mare, nr. 606, 22 februarie 2002, pag. 16.

88) Antonio Lobo Xavier, „Evitarea corupţiei şi a puterii economice“; Rui Rio, „O mai mare contribuţie a statului ar oferi independenţa“, în Diario de Noticias (Portugalia), nr. 46199, 18 septembrie 1995, pag. 5.

89) Gh. Cercelescu, „Corupţia blochează reformele“, în Adevărul, nr. 3623, 13 februarie 2002, pag. 1.

90) Robert Dreyfuss, „Oameni de afaceri în serviciul C.I.A.“, în Courrier International, 12-18 martie 1998, pag. 20. Vezi şi: David Hoffman, „Ruşii eliberează un american acuzat de spionaj, însă nu îi permit să părăsească Ţara“, în International Herald Tribune, 8 dec. 1997, pag. 7; Udo Ulfkotte, „Spionaj între prieteni“, în Frankfürter Allgemeine Zeitung, nr. 9, 12 ian. 1998,  pag. 14; E. C., „Firmele subapreciază pericolul acţiunilor de spionaj“, în Frankfürter Allgemeine Zeitung, nr. 44, 21 febr. 1998,  pag. 11; etc.

91) Naţional, 23 iulie 1997, pag. 3.

92) Peter Munder, „C.I.A. navighează pe Internet“, în Suddeutsche Zeitung, nr. 236, 12 oct. 1999, pag. V2/13.

93) Cf. Gândirea Militară Românească, nr. 1, 1997, pag. 119-120, apud Stan Petrescu, Informaţiile, a patra armă. Editura Militară, Bucureşti, 1999, pag. 117.

94) Thierry Meyssan, 11 septembre 2001 L’EFFROYABLE IMPOSTURE, Carnot, Paris, 2002, www.carnot.fr . Între timp, au apărut alte lucrări, care denunţă acelaşi lucru. Cf.: Giulietto Chiesa (coord.), ZERO. De ce versiunea oficială despre atacul de la 11 septembrie este un fals. Editura Litera Internaţional – Săptămâna Financiară, Bucureşti, 2008; Roberto Quaglia, 11 SEPTEMBRIE. MITUL. Culisele unei crize programate. Editua Ştefan, Bucureşti, 2009.

95) Cf. Vasile I. Zărnescu, „Magistratura + inflaţia = corupţia“, în In Justiţie injustiţie, de la nr. 19, 26 iulie 2001, pag. 13, la nr. 21 bis, noiembrie 2001, pag. 13.

96) „Cic-o să mai auzim de CI-CO“, în Academia Caţavencu, nr. 19(494), 15-21 mai 2001, pag. 8; Edward Pastia, „«Afacerea CI-CO», un şir de scandaluri“, în Jurnalul Naţional, nr. 2427, 11 mai 2001, pag. 3;  Dan Constantin, „Banda celor 4+1“, în Jurnalul Naţional, nr. 2427, 11 mai 2001, pag. 4; Nicolae Cristache, „Frecţii la un picior de piramidă. Despre directorii F.P.S., nevertebrate şi autoconservare“, în Ora, nr. 57, 11 mai 2001, pag. 1;  Vali Roşoga, „Arestarea fostului director al F.P.S., Alin Giurgiu, scoate la iveală fraude imense / Milioane de dolari de la CI-CO în conturile lui Beraru“ în Cotidianul, nr. 2967, 12 mai 2001, pag. 2; Bogdan Adam, „CI-CO. Radiografia unei inginerii financiare caracteristice clanului Beraru“, în România liberă, nr. 3387, 12 mai 2001, pag. 15; „Conflict de interese în A.P.A.P.S.“, în Jurnalul Naţional, nr. 2428, 12 mai 2001, pag. 3;** „O altă faţetă a «afacerii» CI-CO / Sindicatele societăţii bucureştene denunţă dispariţia din cont a şase milioane de dolari“, în Curierul Naţional, nr. 3097, 12 mai 2001, pag. 9; Sorin Matei, „Afacerea CI-CO îi prinde în vîrtej pe liderii ţărănişti“, în Jurnalul Naţional, nr. 2429, 14 mai 2001, pag. 1 şi 3; Dan Constantin, „Partidul banilor“, în Jurnalul Naţional, nr. 2430, 15 mai 2001, pag. 4; Dan Constantin, „Sorin Beraru a cumpărat acţiunile CI-CO cu funcţionari cu tot“, în Jurnalul Naţional, nr. 2432, 17 mai 2001, pag. 3; Ion Marin „Hoţia pe faţă“, în Ultima oră, nr. 648, 16 mai 2001, pag. 1; Leonard Munteanu, „Omul care a adus la Parchetul General dosarul CI-CO acuză: «S-au spălat bani murdari şi s-a cumpărat avuţia naţional㻓, în Naţional, nr. 1207, 23 mai 2001, pag. 8; Dan Constantin, „Un raport intern al S.I.F. Muntenia, ţinut secret 2 ani, arată capii «afacerii» CI-CO“, în Jurnalul Naţional, nr. 2432, 17 mai 2001, pag. 1 şi 3; etc.

97) Gabriela Ştefan, interviu cu ministrul Justiţiei, prof. univ. dr. Mihaela Rodica Stănoiu: „Nu am de gînd să servesc interesele obscure ale acelui nucleu dur care trece de la o administraţie la alta“, în Adevărul, nr. 3448, 18 iulie 2001, pag. 1 şi 14.

97a) Vasile I. Zărnescu, „Mascarada Magistraturii maculate“, 20 octombrie 2009, on line pe Necenzurat, http://www.ne-cenzurat.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=4646:mascarada-magistraturii-maculate&catid=1:dezvaluiri&Itemid=7

98) Marius Drăghici, „F.P.S. a vîndut Automatica-Bucureşti la un preţ de nimic unui S.r.l. de cusut pantaloni“, în Adevărul, nr. 2997, 27 ianuarie 2000, pag. 1 şi 11. Vezi şi: C. Ştefan, „F.P.S. zice că Automatica-Bucureşti  şi U.M. Timişoara s-au privatizat «pe bune»“, în Adevărul, nr. 3004, 4 martie 2000, pag. 4.

99) Liviu Morariu, „F.P.S. explică privatizările de la Automatica-Bucureşti  şi U.M.T. Timişoara“, în Bursa, nr. 22(1606), 3 februarie 2000, pag. 2.

100) În Curentul: Adrian Coşa, „F.P.S. a pierdut 12 milioane $“, în nr. 27(691), 2 februarie 2000, pag. 3; idem, „Privatizarea societăţii Automatica în vizorul autorităţilor“, în nr. 29(693), 4 februarie 2000, pag. 10; idem, „Scurtcircuit la Automatica“, în nr. 41(705), 16 februarie 2000. pag. 1; idem, „Automatica, un bacşiş pe lîngă Confecţia-Râmnicu Sărat“, în nr. 54(718), 4 martie 2000, pag. 10.

101) În Curierul Naţional: Nadia Duicovici, Ioana Munteanu, Mihai Nicuţ, „Din serialul «privatizările secolului», devastatoare pentru economia naţională / F.P.S.-ul lui Radu Sârbu a vîndut Automatica unei firme care nu-şi plăteşte nici măcar chiria“, în nr. 2709, 3 februarie 2000, pag. 1 şi 7; Ştefan Rădeanu, „Revoltă la F.P.S.“, în nr. 2713, 8 februarie 2000, pag. 1 şi 9.

102) *** „F.P.S. susţine că privatizarea societăţii Automatica-Bucureşti a fost perfect legală“, în Ultima oră, 14 februarie 2000, pag. 4. Vezi şi: Secţia Filaj, „Confecţia S.A. sortită pierii“, în Şansa buzoiană, nr. 487, 15 februarie 2000, pag. 1.

103) Acad. Iulian Văcărel, „Ar fi de neiertat ca, din necunoaşterea tratatelor internaţionale, să se ajungă la plata de indemnizaţii în contul unor arierate deja stinse“, în Economistul, nr. 727(1753), 6 noiembrie 2000, pag. 1 şi 6; xxx, „Chestiunea suedeză“, eodem loco, pag. 5 şi 6.

104) Apostol N. Uceanu (Vasile Zărnescu), „O necesitate a Istoriei: dispariţia partidelor «istorice»“, în România Mare, nr. 541-553/2000.

105) Ilie Bădescu, Radu Baltasiu, „Fiinţa naţională sub agresiune“, în Gândirea militară românească, nr.2/1998, pag. 131-137.

106) Eugen Ovidiu Chirovici, „Întreprinderi strategice vîndute ca buticurile“, în Curierul naţional, nr. 2195, 29 mai 1998, pag. 1 şi 4.

107) Gabriela Ştefan, Violeta Fotache, „Sub privirile complice ale poliţiştilor şi procurorilor, / Arestaţii emit facturi fiscale şi încheie afaceri“, în Adevărul, nr. 3341, 13 martie 2001, pag. 8; Ina Voinea, „Poliţiştii şi procurorii doljeni se joacă de-a hoţii şi vardiştii“, în Naţional, nr. 1094, 9 ianuarie 2001, pag. 9; Marin Drăghici, „Un procuror din Râmnicu Sărat a divorţat de jumătate din averea sa“, în Adevărul, nr. 3285, 6 ianuarie 2001, pag. 12; Andrei Ionescu, „Mafia siciliană face legea la Sibiu“, în Ziua, nr. …, 3 mai 2001, pag. 6; Marius Drăghici, Adrian Popescu, „Ţeparul strategic Ede Erdely – sprijinit de mai-marii tuturor regimurilor“, în Adevărul, nr. 3382, 2 mai 2001, pag. 9; Răzvan Amariei, „După magistraţi corupţi, procurori veroşi, poliţişti obtuzi, un nou pericol social: / Expertul mincinos şi victimele sale“, în Ora, nr. 48, 30 aprilie 2001, pag. 5; Mihai Duţă, „Captură senzaţională pe Aeroportul Otopeni / 24 de cetăţeni români încercau să ajungă în Canada cu paşapoarte ungureşti falsificate“, în Cotidianul, 19 noiembrie 1999, pag. 2; Mariana Gavrilă, „Urmele paşapoartelor false duc la Vama Borş“, în Jurnalul bihorean, nr. 2083, 23 octombrie 2000, pag. 1-7; Almona Tilea, „Procurorul Georgeta Buliga obligă un nevinovat să plătească daune de peste un  miliard de lei“, în Ultima oră, nr. 559, 5 ianuarie 2001, pag. 5; Vasile Briceag, „Saşa Disici – erou sau poliţist corupt?“, în Cotidianul, nr. 110(2968), 14 mai 2001, pag. 1 şi 3; Marius Drăghici, „P.U.R. şi un criminal condamnat la 25 ani închisoare – ctitorii Monumentului Eroilor Revoluţiei! / Mircea Cantaragiu a ucis trei oameni, dar a fost eliberat graţie fostului preşedinte al Tribunalului Galaţi, Alexandrina Zaharia, cu sprijinul Institutului Naţional Medico-Legal «Mina Minovici»“, în Adevărul, nr. 3393, 15 mai 2001, pag. 2.

108) Dumitru Tinu, „Dreptate împărţită la tarabă“, în Adevărul, nr. 3386, 9 mai 2001, p. 1.

109) Lelia Munteanu, „Decît să-ţi angajezi un avocat, mai bine îţi cumperi un judecător!“, în Adevărul, nr. 3322, 19 februarie 2001, pag. 1.

100) Avocat Paula Mateescu, „Propunerile dumneavoastră“, în IN JUSTITIE, INJUSTITIE, nr. 5, aprilie 2001, pag. 16.

111) Răzvan Voncu, „A început depolitizarea Justiţiei“, în Cronica Română, nr. 2528, 9 mai 2001, pag. 1; vezi şi: Violeta Fotache, „Ministrul Justiţiei va ataca toate hotărîrile judecătoreşti prin care au fost returnate magistraţilor contribuţia la CAS“, în Adevărul, nr. 3297, 20-21 ianuarie 2001, pag. 12; Gabriela Ştefan, „Magistraţi promovaţi în funcţii prin dispense şi încălcarea legii“, în Adevărul, nr. 3323, 20 februarie 2001, pag. 1 şi 15; Violeta Fotache, „Ministrul Justiţiei sparge mafia judecătorilor sindici / Rodica Stănoiu a avizat cercetarea penală a opt magistraţi“, în Adevărul, nr. 3377, 25 aprilie 2001, pag. 1 şi 10. Pentru o opinie contrară, vezi: Avocat Viorel Dumitrescu, „Politizarea Justiţiei naşte injustiţie“, în România Mare, nr. 556, 9 martie 2001, pag. 9; Aura Lucian, „Stenogramele audierii gen. fl. aer. (r) Dumitru Drăghici au dispărut din Arhiva Senatului“, în Atac la persoană, nr. 15(181), 17 aprilie 2001, pag. 6; Corneliu Vadim Tudor, „Moartea Justiţiei din România“, în România Mare, nr. 563, 27 aprilie 2001, pag. 1 şi 14.

112) Cf. Independent, nr. 74, 21 iunie 2001, p. 4.

113) Răzvan Savaliuc, „Cătuşe sovietice“, în Ziua, nr. 2301, 10 ian. 2002, pag. 3.

114) Violeta Fotache, „Banii lui Shimon Naor lasă urme / Mobilizare generală în C.S.J. pentru a-i scoate basma curată pe magistraţii corupţi“, în Adevărul, nr. 3401, 24 mai 2001, pag. 1 şi 14.

115) Vezi Ion Marin, „Doamna ministru face curăţenie de primăvară în curtea Justiţiei“, în Ultima oră, nr. 637, 27-28  aprilie 2001, pag. 1; idem, „Justiţia între politizare şi intimidare“, în Ultima oră, nr. 623, 5 aprilie 2001, pag. 1; vezi şi: Almona Ţilea, „Capetele judecătorilor corupţi cad sub ochiul ager al ministrului Justiţiei“, în Ultima oră, nr. 638, 30  aprilie 2001, pag. 5; Nicolae Cristache, „Doamnă ministru Rodica Stănoiu“, în Ora, nr. 45, 26 aprilie 2001, pag. 1; Gabriela Doboş, „Procurorul ieşean arestat pentru corupţie rămîne vecin de celulă cu delincvenţii pe care i-a încătuşat“, în Adevărul, nr. 3412, 6 iunie 2001, pag. 16.

116) Violeta Fotache, „Circ la C.S.J. sub semnul solidarităţii de castă / Iorgovan, infractorul Suciu Chioru şi fugarul Nahor – pledanţi în favoarea magistraţilor corupţi Acatrinei şi Bojincă“, în Adevărul, nr. 3389, 10 mai 2001, pag. 1 şi 12; Eugenia Popescu, „A început depolitizarea Justiţiei / Bojincă şi Acatrinei au fost arestaţi pentru facilitarea eliberării lui Nahor“, în Cronica Română, nr. 2528, 9 mai 2001, pag. 5; etc.

117) Agenţia Universul, „Ordonanţa bancrutei frauduloase «a scos basma curată» 900 de infractori“, în Curentul, nr. 61, 16 martie 1998, pag. 8.

118) D. Moldovan, „P.D. cere lista…“, în Adevărul, 3 martie 1998, pag. 3.

119) Avocat Ion Gheorghişan, „Judecătoria Curţii de Apel Bucureşti deposedează românii pentru a intra în graţiile spionajului american“, în România Mare, nr. 611, 29 martie 2000, p. 18.

120) xxx „Stan, procuror de pai“, în Academia Caţavencu, nr. 1(528), 8-14 ian. 2002, pag. 6. Vezi şi: T. M., „Hotărîre ciudată a Judecătoriei Carei în dosarul «Călăuzele»“, în Gazeta de nord-vest (Satu Mare), nr. 3412, 9 ian. 2002, pag. 5; Bianca Nae, „Judecătoarea Stoican, şefa bandei de falsificatori de sentinţe“, în Jurnalul naţional, nr. 2633, 12 ian. 2002, pag. 1 şi 2; Violeta Fotache, Gabriela Ştefan, „Avocata Tudose este doar un «pion» dintr-o vastă reţea de traficanţi de influenţă“, în Adevărul, nr. 3570, 7 dec. 2001, pag. 13.

121) Monica Cercelescu, „Dispoziţiile comuniste din Codul penal rămîn de neclintit“, în Adevărul, nr. 3579, 18 dec. 2001, pag. 9.

122) Vezi supra, nota 95.

123) Răzvan Savaliuc, Adina Anghelescu, „Asociaţia Magistraţilor sare la gîtul ziariştilor“, în Ziua, nr. 2286, 18 dec. 2001, pag. 3. Similar, vezi şi: Adrian Ursu, „Hingherul Stoica vrea să pună botniţă presei“, în Adevărul, nr. 2387, 29 ian. 1998, pag. 1 şi 16.

124) Jacques Cousteau, „Inamicul public nr. 1 este societatea de consum“, în Nathan Gardels, Schimbarea ordinii globale. Editura Antet, 2001, pag. 140-147.

125) James Gustave Speth, „Inegalitatea globală: 358 de miliardari la 2,3 miliarde de oameni“, în Nathan Gardels, Schimbarea ordinii globale. Editura Antet, 2001, pag. 155-157.

126) Erich Fromm, Texte alese. Editura politică, Bucureşti, 1983, pag. 498-512.

127) Ignatio Ramonet, „L’Axe du mal“, în Le Monde Diplomatique, martie 2002, pag. 1. Vezi şi Corneliu Vadim Tudor, în România Mare, nr. 612, 5 aprilie 2002, pag. 15.

128) Discursul lui Michael Guest, la Iaşi, la întîlnirea cu magistraţii, în Ziua, 25 ianuarie 2002, pag. 5.

129) Vasile I. Zărnescu, „Declinul Securităţii Naţionale (IX), Inversarea valorilor“, în ANCHETA, nr.     , 24 aprilie 2002, pag. 10.

130) Răzvan Savaliuc, „Reacţii la «Cătuşe sovietice»“, în Ziua, nr. 2304, 14 ianuarie 2002, pag. 7.

131) Biroul de relaţii cu mass media, „Ministerul Public doreşte schimbarea legii penale“, în Ziua, nr. 2306, 16 ianuarie 2002, pag. 7.

132) C. T. Popescu, „Eficientizarea cheremului“, în Adevărul, nr. 2426, 16 martie 1998, pag. 1 şi 16.

133) Violeta Fotache, „Năstase spune că separaţia puterilor în stat e o formulă depăşită“, în Adevărul, nr. 3623, 13 februarie 2002, pag. 1 şi 15.

134) Violeta Fotache, „Parchetul General sporeşte secretomania în cazul morţii tragice a procurorului Panait“, în Adevărul, nr. 3676, 16 aprilie 2002, pag. 1; vezi şi: Violeta Fotache, Răzvan Popa, Dan Cărbunaru, „Parchetul confirmă sinuciderea, dar motivele riscă să fie îngropate odată cu procurorul Panait“, în Adevărul, nr. 3673, 12 aprilie 2002, pag. 1 şi 14. Vezi şi: Petre Niţeanu, „Groparii lui Panait“, în Ziua, nr. 3606, 21 aprilie 2006, pag. 1 şi 3; Petre Niţeanu, „Asasinarea lui Panait“, în Ziua, nr. 3249, 17 febr. 2005, pag. 1 şi 3.

135) Vasile I. Zărnescu, „Întîlnirea cu Profesorul“, în volumul colectiv Profesorul Emil Mihuleac la 85 de ani. Editura Tempus, Bucureşti, 2000, pag. 129-140.

136) Petre Niţeanu, Adina Anghelescu, „Lele depune plîngere penală împotriva procurorului general“, în Ziua, nr. 2392, 26 aprilie 2002, pag. 3; vezi şi: Roland Cătălin Pena, Adina Anghelescu, „Procurorul politic“, eodem loco.

137) Adrian Suciu, „O sfidare profesională pentru S.R.I. Cluj / Justiţia în vizor“, în Monitorul de Cluj, nr. 7(469), 11 ianuarie 2000, pag. 1.

137a) Vasile I. Zărnescu, „Satanizarea Securităţii: atentat la Siguranţa Naţională“, în SANTINELA, nr. 9, septembrie 2006, pag. 12.

138) Cpt. (r.) Costică Iosub, „Fenomenul infracţional din Armată a scăpat de sub orice control“, în România Mare, nr. 611, 29 martie 2002, pag. 15.

139) Răzvan Popa, „Nimic nu contează cînd este vorba de bani: Mafia terenurilor din Băneasa a distrus sistemul strategic de alimentare cu apă în caz de război“, în Adevărul, nr. 3636, 28 februarie 2002, pag. 9.

140) Violeta Fotache şi Răzvan Popa, „Alături de Babiuc, Cioflină, consilier al premierului Năstase, a pus umărul la împroprietărirea lui Gigi Becali“, în Adevărul, nr. 3635, 27 februarie 2002, pag. 1 şi 12. Vezi şi: Vasile Zărnescu, «Becali la „beci“!», în Justiţiarul, nr. 2(150), 19 aprilie 2009, pag. 3-5.

141) Mihai  Diac, „Ocupat cu intrarea în N.A.T.O. / Ministrul Paşcu nu se luptă cu Becali, dar atacă ziarul Adevărul“, în Adevărul, nr. 3660, 28 martie 2002, pag. 1 şi 13.

142) Ion Novăcescu, „Ioan Rus îl acuză pe Grecea că face parte dintr-un «mecanism al uneltirii» / Teoria conspiraţiei“, în Cotidianul, nr. 76(2934), 2 aprilie 2001, pag. 1 şi 3.

143) General-maior (r) Victor Negulescu, Scrisoare deschisă către I. M. Paşcu, în Observatorul militar, nr. 3(630), 22-28 ianuarie 2002, pag. 2; republicată în România Mare, nr. 612, 5 aprilie 2002, pag. 19.

144) Ştefan Munteanu, „Prăbuşirea F.N.I. a fost anunţată prin raportul Grecea cu cinci luni înainte“, în Ultima oră, nr. 810, 9 ian. 2002, pag. 8 şi 9. Vezi şi: Adelina Rădulescu, „P.D.S.R. consideră că B.C.R. este cea mai stabilă bancă din România“, B.B.C., 30 mai 2000, ora 14; xxx, „S.R.I. avertizează din 1997 că F.N.I. şi cîteva bănci populare sunt riscante“, în Cronica română, nr. 2245, 1 iunie 2000, pag. 2; Ileana Ignat, „Cît a ştiut S.R.I.?“, în Cotidianul, nr. 2680, 2 iunie 2000, pag. 15; xxx, „Scandalul F.N.I. – o operaţiune ratată a Serviciilor Secrete“, în România Mare, nr. 517, 9-15 iunie 2000, pag. 1 şi 14.

145) xxx, „Prăbuşirea sistemului financiar al României – o diversiune criminală a Regimului Constantinescu. Care vrea să bage Ţara în război civil“, în România Mare, nr. 516, 6 iunie 2000, pag. 1 şi 22.

146) George Solomon, „În timp ce Nicolăescu & Co furau nestingheriţi / Banca Naţională şi C.S.A. se «atenţionau» asupra hoţiilor de la B.R.S.-B.I.D.-ASTRA“, în Adevărul, nr. 3599, 16 ianuarie 2002, pag. 1 şi 12; vezi şi Adina Sădeanu, „Urma banilor evaporaţi din B.R.S. duce şi în Elveţia“, eodem loco; etc.

147) xxx, „Problema B.R.S. ar putea afecta întregul sistem bancar din România“, în Adevărul, nr. 3599, 16 ian. 2002, pag. 1; etc.

148) Daniel Dăianu, „Argentina: o lecţie pentru România“, în 22, nr. 3, 15-21 ianuarie 2002, pag. 16.

149) Theodor Buftea: „În cazul cel mai grav ar putea să apară o situaţie similară celei din Argentina“, în Adevărul, nr. 3621, 11 februarie 2002, pag. 5.

150) Paul Bogdan, „Culpabilizarea S.R.I.-ului“, în Ultima oră, nr. 414, 8 iunie 2000, pg. 5.

151) Bogdan Comaroni, „Armagedonul securiştilor“, în Ziua, nr. 2367, 28 martie 2002. Vezi şi Bogdan Păpădie, Gabriel I. Năstase, RĂZBOIUL SPIONILOR în interiorul şi dincolo de graniţele României. Editura Phobos, Bucureşti, 2006, pag. 62-105.

152) Stan Petrescu, Informaţiile, a patra armă. Editura Militară, Bucureşti, 1999, pag. 132.

153) Dumitru Drăghicescu, Partidele politice şi clasele sociale. Bucureşti, 1923, pag. 82.

154) Adina Angelescu, Răzvan Savaliuc, „Parchetul toxic“, în Ziua, nr. 2315, 26-27 ianuarie 2002, pag. 1 şi 3.

155) Cf. Dr. Teodor Brateş, „Spaima cotidiană: scumpirile“, în Azi, nr. 2739, 7 ianuarie 2002, pag. 5.

156) Dan Antohi, „Economiile populaţiei s-au redus, în termeni reali, cu o treime“, în Bursa, nr. 91(1929), 14 mai 2001, pag. 1.

157) Cornel Almăşan, „Unde au dispărut cinci milioane de români?“, în Curierul naţional, nr. 3656, 10 martie 2003, pag. 5.

158) xxx, „Ministrul norvegian al Finanţelor s-a căsătorit cu directorul unui grup de presă“, în Adevărul, nr. 3599, 16 ianuarie 2002, pag. 12.

159) Ion Marin, „Cine se află în spatele marionetelor care vor federalizarea României“, în Ultima oră, nr. 799, 13 dec. 2001, pag. 1 şi 2. Vezi şi: Adrian Păunescu, „D-l Liiceanu cedează Ardealul“, în Totuşi, iubirea, nr. 80/11, 26 martie-2 aprilie 1992, pag. 1 şi 8-9; E. G., „Maghiarii din Voivodina se pregătesc de ofensivă în problema autonomiei“, în Curierul naţional, nr. 2551, 28 iulie 1999, pag. 4; Florin Condurăţeanu, „Adrian Năstase: «Politicienii unguri vin în Transilvania ca în parcul Cişmigiu»“, în Jurnalul Naţional, 19 iulie 1999, pag. 10; Apostol Uceanu (Vasile Zărnescu), „Reinstituirea horthysmului“ (1), în Politica, nr. 385, 14 august 1999, pag. 3; continuare în nr. 386-393/1999; Răzvan Ştefănescu, „Presa din Grecia vede un nou conflict în Balcani“, în Ziarul politic, nr. 37, 7 august 2000, pag. 2; xxx, „Ca să nu plătească amenzi de milioane, primarul de Sfântu Gheorghe renunţă, deocamdată, la strada «Petöfi»“, în Transilvania jurnal (Cluj), nr. 1134, 18 ian. 2002, pag. 12; şi multe altele.

160) Ramona Feraru, „Caracatiţa Medinţu“, în Curierul naţional, nr, 3660, 14 martie 2003, pag. 2. Referitor la implicaţiile internaţionale şi ale scandalului George Medinţu, vezi Corneliu Vadim Tudor, „Cei 4 cavaleri ai Apocalipsei“, în România Mare, nr. 661, 14 martie 2003, pag. 13. Vezi şi: Paula Tomusa, „Imediat după declaraţia că în PSD Arad nu sunt baroni locali / Vicepre



Yüklə 0,51 Mb.

Dostları ilə paylaş:
1   2   3   4   5   6   7   8




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2020
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə