Institutul pentru Drepturile Omului din Moldovaghi d în Domeniul Promovării şi Protecţiei Drepturilor Persoanelor care Trăiesc cu hiv (pthiv) Chişinău 2010



Yüklə 0,74 Mb.
səhifə7/9
tarix11.08.2018
ölçüsü0,74 Mb.
#69532
1   2   3   4   5   6   7   8   9

Atenţie: Cererile trebuie trimise prin poştă, în una din limbile oficiale ale Curţii (engleza sau franceza), chiar dacă anterior acestea au fost trimise prin fax.

Hotărârile pronunţate de Cameră pot fi atacate în faţa Marei Camere timp de 3 luni. Hotărârile Marii Camere sunt finale şi nu pot fi supuse nici unei căi de atac. Acestea sunt obligatorii în temeiul dreptului internaţional. Din momentul în care CtEDO constată încălcarea dispoziţiilor CEDO printr-o hotărâre finală, statele sunt obligate să prevină situaţiile similare în viitor, precum şi să acopere victimelor suma prejudiciilor materiale şi morale stabilită de CtEDO.


Comitetul de Miniştri al CoE monitorizează ulterior implementarea hotărârilor pronunţate de CtEDO pentru a asigura plata către victimă a compensaţiilor dispuse de Curte, precum şi pentru a supraveghea producerea schimbărilor necesare în legislaţia şi practica Statului vizat în scopul evitării producerii încălcărilor similare pe viitor.

Modele de acţiuni, cereri, demersuri, plângeri, reclamaţii la adresa diferitor instanţe naţionale şi internaţionale competente
Model de plângere la CMTI:
Indicaţi tratatul internaţional în baza căruia se depune plângerea

Data:___________________________




  1. Informaţie despre deponent:

  • Numele de familie

  • Prenumele

  • Naţionalitatea

  • Data şi locul naşterii

  • Adresa pentru corespondenţa ulterioară privind plângerea

  • Indicaţi dacă plângerea este depusă din numele dvs. sau din numele altei persoane


Dacă plângerea este depusă din numele altei persoane, indicaţi următoarele coordonate ale respectivei persoane:

  • Numele de familie

  • Prenumele

  • Naţionalitatea

  • Data şi locul naşterii

  • Adresa sau locul actual de trai


Dacă acţionaţi din numele altei persoane, faceţi dovada împuternicirii dvs. de către acea persoană sau, dacă nu deţineţi o asemenea împuternicire, explicaţi natura relaţiilor dvs. cu acea persoană şi argumentaţi de ce credeţi că este oportun să depuneţi plângerea din numele ei.


  1. Statul vizat/articolul încălcat

  • Numele Statului care este parte la tratatul internaţional la care faceţi trimitere

  • Articolele din conţinutul tratatului internaţional care pretindeţi ca ar fi fost încălcate




  1. Epuizarea remediilor naţionale/aplicarea altor proceduri internaţionale




  • Paşii întreprinşi de către pretinsa victimă sau de către altcineva din numele ei pentru a obţine rezolvarea problemei la nivel naţional, procedurile care au fost urmate, inclusiv căile de atac utilizate în instanţele de judecată sau în faţa altor autorităţi, ce pretenţii au fost înaintate, de câte ori şi care au fost rezultatele obţinute

  • Dacă cumva aceste căi naţionale n-au fost epuizate din cauză că aplicarea lor ar duce la prelungiri de timp nejustificate, sau ele n-ar fi eficiente, sau au fost inaccesibile, sau din orice alt motiv, explicaţi cât mai detaliat posibil aceste momente

  • Dacă aţi sesizat şi alte instituţii internaţionale sau regionale (de exemplu CtEDO) cu aceeaşi problemă, indicaţi care sunt acestea, ce procedură aţi urmat, ce pretenţii aţi înaintat, de câte ori, şi care au fost rezultatele




  1. Fapte privind plângerea




  • Oferiţi cât mai multe detalii, respectând ordinea cronologică, despre faptele şi circumstanţele care privesc încălcările pretinse. Includeţi toate elementele pertinente. Explicaţi legătura de cauzalitate dintre faptele produse şi încălcarea pretinsă a dreptului dvs. sau a persoanei pe care o reprezentaţi

  • Semnătura autorului plângerii




  1. Lista de verificare cu documentele de suport (copii de pe documentele relevante pentru a fi anexate la plângere)




  • Autorizarea scrisă de a reprezenta o altă persoană (procură), în cazul în care plângerea se depune prin reprezentant şi nu se justifică în nici un mod lipsa unei asemenea autorizaţii în partea întâi a plângerii

  • Toate hotărârile, deciziile, răspunsurile etc. instanţelor naţionale judiciare şi de altă natură. Copii de pe actele normative relevante ar fi de asemenea de folos

  • Plângeri depuse anterior la alte instituţii internaţionale sau regionale şi deciziile acestora, dacă e cazul

  • Alte documente pertinente sau probe pe care le deţineţi care ar susţine descrierile făcute în partea a patra a plângerii

Atenţie: Dacă documentele de suport nu sunt anexate la plângere în una din limbile de lucru a secretariatului ONU (engleza, franceza, rusa sau spaniola), procesarea plângerii poate fi serios întârziată.
Model de cerere la CtEDO
CURTEA EUROPEANĂ A DREPTURILOR OMULUI

Consiliul Europei

Strasbourg, France
CERERE

prezentată în conformitate cu articolul 34 al Convenţiei Europene a Drepturilor Omului,

precum şi cu articolele 45 şi 47 ale Regulamentului Curţii
IMPORTANT:

Prezenta cerere este un document juridic şi poate afecta drepturile şi obligaţiile dumneavoastră.


I. PARŢILE

A. RECLAMANTUL/RECLAMANTA

(Informaţii cu privire la reclamant/reclamantă şi eventualul/a său/sa reprezentant/reprezentantă)

1. Nume


2. Prenume

Sex: masculin/feminin

3. Cetăţenie

4. Profesia

5. Data şi locul naşterii

6. Domiciliul

7. Tel. nr.

8. Adresa actuală (dacă diferă de 6)

9. Numele şi prenumele reprezentantului/reprezentantei*

10. Ocupaţia reprezentantului/reprezentantei

11. Adresa reprezentantului/reprezentantei

12. Tel. nr.

Fax nr.
B. ÎNALTA PARTE CONTRACTANTĂ

(Indicaţi aici numele Statului/Statelor împotriva căruia/cărora introduceţi cererea)

13. ……………………………………………………………………………….
II. EXPUNEREA FAPTELOR

14. ………………………………………………………………………………..

Dacă este necesar, continuaţi pe o filă separată
III. EXPUNEREA PRETINSEI SAU A PRETINSELOR VIOLARII ALE CONVENŢIEI SI/SAU A PROTOCOALELOR, PRECUM ŞI A ARGUMENTELOR IN SPRIJINUL ACESTOR AFIRMAŢII

15. ………………………………………………………………………………..


IV. EXPUNERE IN LEGATURA CU PREVEDERILE ARTICOLULUI 35 § 1 DIN CONVENŢIE

(A se prezenta pentru fiecare capăt de cerere, şi dacă este nevoie pe o filă separată, informaţiile cerute la punctele 16 până la 18 de mai jos)


16. Decizia internă definitivă (data şi natura deciziei, organul - judiciar sau de altă natură - care a pronunţat-o)

17. Alte decizii (enumerate în ordine cronologică, indicând, pentru fiecare decizie, data, natura şi organul - judiciar sau de altă natură - care a pronunţat-o)

18. Dispuneţi sau aţi dispus de un recurs pe care nu l-aţi exercitat? Dacă da, care şi pentru ce motiv acesta nu a fost exercitat?

Dacă este necesar, continuaţi pe o filă separată


V. EXPUNEREA OBIECTULUI CERERII

19. …………………………………………………………………………………..


VI. ALTE INSTANŢE INTERNAŢIONALE CARE EXAMINEAZA SAU AU EXAMINAT CAZUL

20. Aţi prezentat în faţa unei alte instanţe internaţionale de anchetă sau reglementare capetele de cerere din prezenta plângere?

Dacă da, furnizaţi indicaţii detaliate cu privire la acest aspect.
VII. LISTA DOCUMENTELOR (NU TRIMITETI ORIGINALE, CI NUMAI COPII ;

FĂRĂ A LE CAPSA, LIPI SAU LEGA)

(Anexaţi copii ale tuturor deciziilor menţionate la cap. IV şi VI de mai sus. Dacă nu aveţi copii, va trebui să le obţineţi. Dacă nu le puteţi obţine, explicaţi din ce motive. Aceste documente nu vă vor fi înapoiate).

21. a) ………………………………………………………………………………….

b) ……………………………………………………………………………………...

c) ………………………………………………………………………………………


VIII. DECLARAŢIA SI SEMNATURA

22. Declar pe onoare că informaţiile ce figurează în prezentul formular de cerere sunt exacte.


Locul

Data


Semnătura reclamantului/ei sau a reprezentantului/ei
……………………………………………………………………………………………………
Studii de caz. Exemple de Litigare strategică în Moldova (experienţa IDOM)
Ce este Litigarea strategică?
Litigarea strategică (Strategic Litigation) însemnă mai mult decât simpla susţinere a unui caz în faţa instanţei de judecată. Prin Litigare strategică (LS) de obicei se înţelege pregătirea minuţioasă şi reprezentarea unui caz individual sau a mai multor cazuri în faţa instanţelor de judecată sau organelor administrative, prin aceasta abordându-se anumite probleme ce afectează interesul public şi urmărindu-se producerea unor schimbări sistemice.
LS, uneori numită şi Litigare de impact (Impact Litigation), face parte din gama de metode utilizate de către avocaţi, organizaţiile nonguvernamentale şi activiştii din domeniul DO pentru a promova respectarea DO. Deseori LS este utilizată în cadrul campaniilor de advocacy menite să mediatizeze anumite probleme cu care se confruntă persoanele dezavantajate.
Persoanele care aplică LS încercă, prin aceasta, să atragă cât mai mulţi susţinători pentru cauzele lor şi, prin urmare, să influenţeze guvernele să întreprindă măsurile ce se impun pentru îmbunătăţirea cadrului legal, instituţional sau a practicilor existente în ceea ce priveşte abordarea anumitor probleme din domeniul DO.
Atunci când este aplicată cu succes, LS poate aduce rezultate inovatoare în măsură să schimbe politicile naţionale existente într-un domeniu sau altul de activitate, precum şi atitudinea, atât a factorilor decizionali, cât şi a opiniei publice, faţă de anumite grupuri marginalizate.
Începând cu 01 ianuarie 2010, Institutul pentru Drepturile Omului din Moldova (IDOM) implementează, în colaborare cu alte ONG-uri, Proiectul „Reducerea Impactului Infecţiei HIV în Republica Moldova” finanţat de Fondul Global de Combatere HIV/SIDA, Tuberculozei şi Malariei, Runda a 8-a3. În acest context, IDOM a creat o echipă formată din 4 jurişti/avocaţi în cadrul Programului Litigare, care realizează activităţile juridice ale proiectului. Activităţile includ consultaţii juridice, explicaţii şi recomandări pentru beneficiarii proiectului (PTHIV, membrii familiilor acestora şi grupurile de risc sporit) în scopul soluţionării operative a problemelor juridice cu care se confruntă aceştia.
Printre activităţile juridice implementate de către echipa de avocaţi IDOM, LS ocupă un loc central. Aceasta se realizează prin reprezentarea intereselor legitime ale beneficiarilor în instanţele judiciare, administrative sau de altă natură, în special pe cauze care ar putea produce un impact pozitiv în ceea ce priveşte ridicarea nivelului de respectare a drepturilor PTHIV, precum şi schimbarea practicilor şi politicilor negative care determină discriminarea, stigmatizarea, şi încălcarea confidențialității informațiilor medicale.
Exemple de Litigare Strategică în Moldova (experienţa IDOM)
Exemplu I
În legătură cu încălcarea confidenţialităţii informaţiilor medicale, două cauze în apărarea PTHIV iniţiate de către Programul Litigare, IDOM, împotriva Asociaţiei Medicale Teritoriale Centru din Chişinău (AMT) par deosebit de relevante. În concret, instituţia medicală enunţată obişnuia să înscrie codul 202 pe fişele medicale şi alte documente care aparţineau PTHIV. Acest lucru se făcea pentru a atenţiona medicii şi personalul medical care intrau în contact cu PTHIV despre statutul acestora din urmă şi despre măsurile medicale speciale necesare pentru a evita noi cazuri de infectare în rândul medicilor şi pacienţilor.
În procedura judiciară, AMT, parte în proces, nu a recunoscut cererile de chemare în judecată şi a explicat că toate documentele medicale ale PTHIV, care sunt şi beneficiarii serviciilor medicale, sunt marcate în conformitate cu Ordinul Nr. 311 din 29.12.1997 al Ministerului Sănătăţii, Anexa 3 Instrucţiuni cu privire la măsurile organizaţionale ale muncii şi îngrijirii medicale ale persoanelor infectate cu HIV/SIDA”. Petiţionarii, reprezentaţi de unul din avocaţii IDOM, au reclamat că această procedură este discriminatorie, deoarece face distincţie între PTHIV şi alţi pacienţi. Astfel, pacienţii seropozitivi se confruntă cu o atitudine negativă şi ignorantă, distantă din partea medicilor instituţiei medicale. Această practică încalcă Legea cu privire la drepturile şi responsabilităţile, Legea cu privire la profilaxia infecţiei HIV/SIDA şi prevederile internaţionale în domeniul drepturilor cu privire la protecţia confidenţialităţii informaţiei.
În timpul examinării judiciare a cauzelor, AMT a propus încheierea unei tranzacţii de soluţionare pe cale amiabilă a cazurilor. Instituţia medicală a declarat că se obligă să excludă orice menţiune (coduri sau alte semne) de pe documentaţia medicală care ar distinge PTHIV de alţi pacienţi; instituţia medicală şi-a asumat răspunderea să asigure protecţia confidenţialităţii informaţiei cu privire la PTHIV şi să ofere avocatului reclamanţilor posibilitatea să ţină o lecţie pentru medicii din instituţia medicală la subiectele „Informaţia confidenţială a pacienţilor”; „Protecţia datelor confidenţiale”; „Condiţiile de divulgare a informaţiilor confidenţiale”. Părţile au convenit asupra condiţiilor acordului amiabil. Instanţele de judecată au acceptat în ambele cazuri litigate condiţiile acordurilor amiabile.



La 2 martie 2010, ca element al executării hotărârilor judecătoreşti pronunţate, avocaţii din cadrul Programului Litigare şi directorul IDOM au desfăşurat o activitate cu tematica „Informaţiile confidenţiale despre pacienţi. Protejarea şi furnizarea datelor confidenţiale” la care au participat 49 medici şi lucrătorii medicali din cadrul AMT. Fiecare participant a primit un set de materiale informative cu privire la subiectele abordate pe parcursul activităţii de instruire.
Drept urmare a cazurilor litigate enunţate, instituţiile medicale din mun. Chişinău au exclus practicile discriminatorii împotriva PTHIV prin renunţarea la menţiunile din documentaţia medicală şi au operat schimbările necesare în ceea ce priveşte desfăşurarea examenelor şi procedurilor medicale.
Exemplu II
Un alt exemplu pertinent de LS este cel de mai jos:
B.V. are 28 de ani şi la 30.12.2008 s-a prezentat la Centrul Militar Chişinău pentru eliberarea livretului militar. În urma investigaţiilor efectuate de comisia medicală a Centrului, constatându-se statutul HIV pozitiv al lui B.V., acestuia i-a fost eliberată o adeverinţă privind excluderea din evidenţa militară. În adeverinţă se menţionează că B.V. este inapt pentru efectuarea serviciului militar în temeiul art. 5 al baremului medical (Ordinul Ministerului Apărării al Republicii Moldova nr. 177 din 2003). La eliberarea adeverinţei, membrii comisei medicale i-au comunicat lui B.V. că art.5 al baremului menţionat mai sus conţine o listă de maladii care nu permit eliberarea livretului militar şi l-au asigurat că informaţia despre statutul său va rămâne confidenţială. În realitate, însă, în conformitate cu art.5 al baremului sunt excluse din evidenţa militară doar persoanele cu statut HIV-pozitiv sau cu diagnosticul SIDA. Adeverinţa a fost prezentată de B.V. la Dispensarul Dermatovenerologic Municipal pentru eliberarea adeverinţei medicale, necesară înscrierii la cursurile de pregătire a şoferilor auto, unde de asemenea a fost examinat de către o comisie medicală.
La prezentarea adeverinţei, membrii comisiei medicale a Dispensarului i-au comunicat lui B.V. că art.5 din Ordinul MA al RM nr. 177 din 2003 interzice persoanelor cu statut HIV-pozitiv să se angajeze în calitate de conducător auto şi i-au eliberat o adeverinţă care constată acest lucru.
Ca urmare, în temeiul prevederilor Legii contenciosului administrativ, juriştii IDOM au expediat în adresa Centrului Militar o cerere prealabilă, cu solicitarea anulării adeverinţei şi eliberării unui alt act cu păstrarea confidenţialităţii datelor despre starea sănătăţii lui B.V., cererea fiind motivată în baza art. 14 Legea HIV/SIDA, art.14 Legea ocrotirii sănătăţii, art. 12 Legea cu privire la drepturile şi obligaţiile pacientului. De asemenea, a fost expediată şi o cerere prealabilă la Dispensarul municipal dermatovenerologic, cu solicitarea de a elibera o adeverinţei medicală fără vreo restricţie la angajarea în calitate de conducător auto.
Prin răspunsul din 17.02.2009, Centrul Militar a refuzat să satisfacă cererea prealabilă, argumentând răspunsul său prin faptul că procedura de eliberare a adeverinţelor de excludere din serviciul militar şi modelul adeverinţei este stabilit prin Hotărârea Guvernului. În ce priveşte cererea adresată Dispensarului Municipal Dermatovenerologic, aceasta a fost admisă, administraţia şi-a revizuit decizia, beneficiarului fiindu-i eliberată o adeverinţă medicală fără vreo restricţie.
În acelaşi timp, B.V. s-a adresat către subdiviziunea teritorială  de evidenţă şi documentare a populaţiei pentru perfectarea actelor de identitate. La subdiviziunea teritorială de evidenţă şi documentare a populaţiei, unde a fost perfectat buletinul de identitate al reclamantului, este angajată o rudă a familiei sale, care a procesat datele lui, având acces la adeverinţa eliberată de Centrul Militar. B.V. a fost obligat, conform prevederilor legale, să prezinte adeverinţa prin care se confirmă excluderea lui din evidenţa militară.
B.V. este, de asemenea, limitat în posibilitatea de a-şi schimba locul de muncă. Astfel, dorind să se angajeze într-o agenţie de pază din or. Chişinău, a refuzat oferta de muncă în momentul când i-a fost solicitat livretul militar sau adeverinţa. B.V. nu a dorit să prezinte adeverinţa eliberată de Centrul Militar, deoarece angajatorul din acest document ar fi aflat că B.V. este seropozitiv.
Răspunsului Centrului Militar din 13.03.2009 a fost contestat la Curtea de Apel mun. Chişinău, fiind depusă o cerere de chemare în judecată în procedura contenciosului administrativ.
Cauza a fost examinată în şedinţă închisă conform prevederilor Articolului 28 Legea cu privire profilaxia HIV/SIDA care prevede că (2) Toate şedinţele instanţelor de judecată şi cele ale autorităţilor publice cu participarea persoanelor cu status HIV pozitiv, la cererea acestora, vor fi închise.
Prin Decizia Curţii de Apel Chişinău din 01.12.2009 cererea a fost admisă, Centrul Militar mun. Chişinău a fost obligat să elibereze lui B.V. o adeverinţă fără indicarea temeiului excluderii din evidenţa militară şi a fost încasat prejudiciul moral în mărime de 500 lei.
Reprezentatul Centrului Militar a depus cerere de recurs împotriva Deciziei Curţii de Apel, solicitând casarea acesteia. La rândul său, avocatul lui B.V. din partea IDOM a depus recurs împotriva deciziei Curţii de Apel, contestând mărimea compensației acordate pentru prejudiciul moral cauzat, solicitând casarea parţială a acesteia în partea ce priveşte încasarea prejudiciului moral şi pretinzând suma de 10. 000 lei. În recurs a fost argumentat că în temeiul prevederilor Legii cu privire la pregătirea cetăţenilor pentru apărarea Patriei nr. 1245 din 18.07.2002 (art. 44 p. 5 – „Departamentul Tehnologii Informaţionale este obligat să elibereze paşapoartele, să facă în buletinele de identitate ale recruţilor şi rezerviştilor menţiunea privind stabilirea ori schimbarea domiciliului numai după luarea lor în sau scoaterea din evidenţa militară”). Conform Hotărârii Guvernului nr. 864 din 17.08.2005 pentru aprobarea Regulamentului pentru încorporarea cetăţenilor în serviciul militar, p. 29 „În vederea completării Forţelor Armate cu numărul suficient de specialişti - conducători auto, Ministerul Dezvoltării Informaţionale furnizează informaţia cu privire la recruţii care au obţinut permise de conducere, conform procedurii stabilite de Ministerul Dezvoltării Informaţionale şi Ministerul Apărării”. În baza acestor norme, Departamentul Tehnologiilor Informaţionale a eliberat un Ordin, prin care solicita prezentarea obligatorie a livretului militar la perfectarea actelor de identitate şi permisul de conducere, iar în lipsa livretului – adeverinţa, care confirma excluderea din evidenţa militară. Totodată, B.V. era obligat, conform Legii cu privire la actele de identitate nr. 273 din 09.11.1994, de a deţine buletin de identitate. Astfel el era pus în situaţia de a dezvălui statutul său persoanelor terţe, fără vreo necesitate justificată.
Prin Decizia Curţii Supreme din 15.04.2010 recursul Centrului Militar a fost admis. Colegiul Civil şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie a anulat decizia Curţii de Apel, indicând că „...prin acţiunile Centrului Militar nu a fost încălcată confidenţialitatea pentru asemenea bolnavi, cu atât mai mult cu cât adeverinţa privind inaptitudinea pentru serviciul militar nu este un document public şi urmează a fi prezentat unui cerc îngust de organe oficiale ale statutului, în faţa căruia nu poate fi tăinuit faptul prezenţei la B.V. a sindromului imunodeficitar, care în anumite situaţii prezintă pericol pentru societate...”
Decizia Curţii Supreme de Justiţie este definitivă şi irevocabilă.
La aceeaşi dată de 15.04.2010, Colegiul Civil şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie a examinat în şedinţă închisă şi cererea de recurs, în cadrul dosarului reclamantului B.V. către Centrul Militar. Ulterior, decizia Colegiului Civil şi de Contencios Administrativ a fost publicată pe pagina web a Curţii Supreme de Justiţie, fiind indicat numele şi prenumele complet al reclamantului.
La 23.06.2010, reprezentantul reclamantului a înaintat o cerere Curţii Supreme de Justiţie, solicitând înlocuirea numelui şi a prenumelui reclamantului cu iniţialele acestuia în Decizia Colegiului Civil şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie din 15.04.2010, argumentând că Articolul 28 al legii cu privire la profilaxia HIV/SIDA nr. 23-XVI din 16.02.2007 prevede că „toate şedinţele instanţelor de judecată şi cele ale autorităţilor publice cu participarea persoanelor cu statut HIV pozitiv, la cererea acestora, vor fi închise”, de asemenea Regulamentul cu privire la modul de publicare a hotărârilor judecătoreşti pe pagina web, aprobat prin hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 472/21 din 18.12.2010, în punctul 10 prevede: „Instanţa de judecată reieşind din caracterul informaţiei din textul hotărârii ce vizează patrimoniul părţilor, dreptul succesoral, viaţa intimă şi alte informaţii care necesită a fi protejate pot redacta hotărârile în sensul: înlocuirii numelor complete a părţilor şi altor participanţi la proces cu iniţialele numelui şi prenumelui; excluderii informaţiilor despre părţi şi alţi participanţi la proces privind data, luna şi anul naşterii, locul de muncă şi funcţiile deţinute, adresa domiciliului etc.” La fel, conform Regulamentului indicat: „judecătorul sau preşedintele completului de judecată căruia i-a fost reprezentată cauza spre examinare va fi persoana responsabilă de asigurarea publicării hotărârilor judecătorești pe pagina web prin intermediul PCGD în forma şi modalitatea prevăzută de regulament”.
La 30.06.2010 Curtea Supremă de Justiţie a remis răspuns la cererea din 23.06.2010 prin care informa că numele şi prenumele lui B.V. au fost înlocuite cu iniţialele acestuia în Decizia Colegiului Civil şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie din 15.04.2010, publicată pe adresa web www.csj.md
Pe parcursul examinării acestui caz, IDOM a solicitat Centrului pentru Drepturile Omului (Avocaţii Parlamentari - Instituţia Ombudsmanului) să sesizeze Curtea Constituţională în vederea efectuării controlului constituţionalităţii Anexei nr. 8 din Hotărârea Guvernului nr. 864 adoptată la 17.08.2005. Centrul pentru Drepturile Omului, prin răspunsul său, a confirmat că solicitarea IDOM a fost acceptată şi în baza acesteia urmează să fie sesizată Curtea Constituţională. În prezent nu este nicio decizie a Curţii Constituţionale în acest sens.
În septembrie 2010, IDOM a sesizat CtEDO pe acest caz, invocând în mod argumentat violarea Articolului 8 al CEDO.


Yüklə 0,74 Mb.

Dostları ilə paylaş:
1   2   3   4   5   6   7   8   9




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2022
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə