Intervenţii de un minut privind chestiuni politice importante



Yüklə 22,45 Kb.
tarix20.12.2017
ölçüsü22,45 Kb.

 Intervenţii de un minut privind chestiuni politice importante

http://www.europarl.europa.eu/img/struct/navigation/switch_pv_cre_left.gif

PV

http://www.europarl.europa.eu/img/struct/navigation/switch_pv_cre_right.gif







mpphoto


 

 

http://www.europarl.europa.eu/img/struct/functional/arrow_summary.gif  Silvia-Adriana Ţicău (PSE ). – Domnule Preşedinte, schimbările climatice reprezintă una dintre cele mai complexe probleme ale comunităţii internaţionale.

Conferinţa de la Bali reuneşte în aceste zile delegaţi din 190 de ţări, sute de experţi şi de organizaţii nonguvernamentale şi pest



Calitatea aerului înconjurător şi un aer mai curat pentru Europa (dezbatere)

http://www.europarl.europa.eu/img/struct/navigation/switch_pv_cre_left.gif

PV

http://www.europarl.europa.eu/img/struct/navigation/switch_pv_cre_right.gif







mpphoto


 

 

http://www.europarl.europa.eu/img/struct/functional/arrow_summary.gif  Silvia-Adriana Ţicău (PSE ). – Domnule Preşedinte, doresc să încep prin a-l felicita pe domnul Kramer în calitate de raportor.

Propunerea de directivă privind calitatea aerului înconjurător şi un aer mai curat pentru Europa abordează legătura dintre calitatea aerului şi sănătatea populaţiei şi propune măsuri comunitare pentru îmbunătăţirea calităţii aerului în Europa.

Traficul urban generează 40% din emisiile de bioxid de carbon şi 70% din celelalte emisii poluante produse de autovehicule, iar aglomerarea stradală, concentrată mai ales în zonele metropolitane, costă Uniunea Europeană aproximativ 1% din PIB.

În multe dinre capitalele europene traficul este congestionat, iar poluarea afectează grav locuitorii acestora. Peste 66% dintre cetăţenii europeni consideră congestia urbană şi poluarea aferentă ca fiind probleme ce le afectează în mod serios calitatea vieţii şi solicită ca Uniunea să acţioneze într-o manieră coerentă şi mai ales fermă.

La Consiliul European din 8 şi 9 martie 2007, Uniunea Europeană s-a angajat ferm ca, până în 2020, să reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu cel puţin 20% faţă de valorile din 1990.

Uniunea şi statele membre trebuie sa-şi concentreze acţiunile în zonele metropolitane şi urbane aglomerate, problema calităţii aerului în aglomerările urbane trebuind abordată însă cu respectarea principiului subsidiarităţii într-un mod mai ambiţios, aplicând o strategie de cooperare şi coordonare la nivel european. Cartea verde privind mobilitatea urbană promovează dezvoltarea transportului public de pasageri, dar abordează şi măsuri privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră datorate transportului rutier.

Referitor la amendamentul 31, doresc să precizez că unele măsuri în domeniul standardelor tehnice obligatorii pentru reducerea poluării generate de vehiculele terestre, dar şi de vasele ce navighează pe apele interioare, au fost deja abordate şi în alte acte normative.

Consider extrem de important ca Parlamentul să fie informat la fiecare 5 ani privind progresele realizate de statele membre, în domeniul îmbunătăţirii calităţii aerului, dar mai ales consider important ca aceste măsuri să poată fi finanţate şi din Fondurile Structurale.



Recensământul populaţiei şi al locuinţelor (dezbatere)

http://www.europarl.europa.eu/img/struct/navigation/switch_pv_cre_left.gif

PV

http://www.europarl.europa.eu/img/struct/navigation/switch_pv_cre_right.gif







mpphoto


 

 

http://www.europarl.europa.eu/img/struct/functional/arrow_summary.gif  Silvia-Adriana Ţicău (PSE ). – Domnule Preşedinte, doresc să-l felicit pe raportor şi doresc să apreciez importanţa acestei propuneri de regulament privind datele statistice colectate de către statele membre în domeniul locuinţelor.

Statele membre trebuie să utilizeze un sistem comun privind datele standard ce trebuie colectate şi raportate cu regularitate. Statisticile corecte şi precise privind locuinţele permit ca Uniunea şi statele membre să implementeze politici adecvate în domeniu. Orice colectare de date trebuie însă să respecte viaţa privată a indivizilor. Uniunea nu se bazează doar pe criterii economice, ci trebuie să construim Europa socială.

Traiul decent presupune în mod evident şi o locuinţă decentă. Din păcate, în Uniune astăzi există peste 60 de milioane de cetăţeni ce trăiesc sub pragul de sărăcie, iar cei mai expuşi riscului sărăciei sunt copiii. Aceste persoane au evident şi dificultăţi în a avea o locuinţă decentă.

Principalele tendinţe sociale şi demografice care afectează politicile în domeniul locuinţelor sociale sunt generate de îmbătrânirea populaţiei, de migraţia populaţiei în interiorul Uniunii, migrarea populaţiei dinspre zonele rurale către zonele urbane şi dezvoltarea preponderentă a zonelor urbane.

Nu există însă un model unic aplicabil în toate statele membre: în unele state membre există un număr mare de locuinţe, în care convieţuiesc multe generaţii ale aceleaşi familii. Austria, Finlanda, Republica Cehă şi Polonia au programe pentru acordarea de locuinţe sociale tinerilor. În Franţa, Germania, Ungaria, Spania şi Marea Britanie a crescut numărul locuinţelor cu un singur locatar. În România, 95% din locuinţe se află în proprietate privată şi doar 5% din locuinţe sunt închiriate sau sunt locuinţe sociale. În Danemarca, 47% din locuinţe sunt locuite de chiriaşi sau sunt locuinţe sociale, în Austria 42%, în Finlanda 37%, în Franţa 44% şi în Germania 57%.

Statisticile constituie doar punctul de pornire în dezvoltarea unor politici adecvate fiecărui stat membru în domeniul locuinţelor. Aceste politici sunt dependente de alocarea fondurilor publice la nivel naţional, regional sau local, dar şi de evoluţia pieţei imobiliare. Consider că statele membre ar trebui să utilizeze şi Fondurile Structurale, în special pe cele pentru dezvoltare regională, pentru construcţia de locuinţe.

Problema locuinţelor necesită însă o abordare bazată pe date statistice, dar necesită şi o abordare globală, pluridimensională, bazată pe dreptul naţional şi comunitar. Este nevoie însă şi de o abordare pragmatică, bazată pe necesităţile cetăţenilor. Din păcate, există cetăţeni europeni care trăiesc în locuinţe inadecvate, nesigure, dar există şi cetăţeni europeni care nu au nici o locuinţă şi nici măcar un acoperiş. Care este răspunsul şi sprijinul Europei pentru necesităţile acestor cetăţeni?


e 1400 de jurnalişti.

Obiectivul comun este stabilirea unei foi de parcurs pentru reducerea schimbărilor climatice şi după 2012.

Putem răspunde la provocările legate de schimbările climatice prin dezvoltarea cercetării ştiinţifice, adaptarea la schimbările climatice, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, dezvoltarea şi implementarea unei strategii energetice globale.

În contextul conferinţei de la Bali, Uniunea trebuie să-şi asume un rol de lider în domeniul luptei împotriva schimbărilor climatice.



Măsurile pe care Uniunea le-a luat deja în anumite domenii precum aviaţia, promovarea vehiculelor mai puţin poluante, calitatea combustibililor, calitatea aerului, nu numai că vor avea efect în domeniul luptei împotriva schimbărilor climatice, dar dau şi un impuls pentru dezvoltarea economică.


Yüklə 22,45 Kb.

Dostları ilə paylaş:




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2020
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə