Istoria acestui proiect începe în 2000 când se aproba Planul Urbanistic General (pug) al Municipiului București, legea de construire a orașului



Yüklə 22,43 Kb.
tarix01.11.2017
ölçüsü22,43 Kb.

Turnul negru de la Armenească, un schelet ars ținut în picioare de frica unui nou proces de avizare, de această dată corect

Turnul de lângă biserica Armenească este unul dintre cele mai controversate proiecte imobiliare din București, mulți fiind de părere că este un exemplu perfect pentru specula imobiliară practicată în București în ultimii zece ani și pentru corupția din administrația locală.

Istoria acestui proiect începe în 2000 când se aproba Planul Urbanistic General (PUG) al Municipiului București, legea de construire a orașului. În PUG, pe lângă reglementările firești care spun ce ai voie să construiești pe fiecare teren în parte, în funcție de înălțimea clădirilor din fiecare zonă și activitățile care se desfășoară acolo, Universitatea de Arhitectură și Urbanism, Ion Mincu, a introdus și un studiu de altimetrie care dădea posibilitatea ridicării unor turnuri pe anumite parcele din oraș, motivul fiind că metropola noastră n-ar avea "siluetă".

Una dintre parcele a fost și cea de lângă biserica Armenească, deși aceasta avea doar câteva sute de metri pătrați, este amplasată lângă un monument istoric și arterele învecinate sunt mici și foarte aglomerate, argumente suficiente împotriva ridicării unei clădiri înalte.



Construcția turnului a început în 2001, acesta fiind lipit de biblioteca bisericii, dar la scurt timp lucrările au fost sistate, dezvoltatorul de la vremea respectivă intrând în litigiu cu Biserica Armenească a cărei structură a fost afectată de lucrări. Litigiul a fost stins în 2003 prin plata unor daune de 790.000 de dolari către biserică. Lucrările de construire au fost terminate în 2006 și au costat aproximativ 25 milioane euro.

Clădirea are o suprafață de circa 25.000 mp și o înălțime de 19 etaje. Aberdeen Immobilien a cumpărat clădirea de birouri în anul 2007, de la fondul de investiții britanic, Charlemagne, care o cumpărase, cu un an înainte, de la Antonis Kapraras.

În 2009, clădirea a ars într-un incendiu devastator, punând în pericol Biserica Armenească.

Ministrul Culturii la vremea respectivă, Theodor Paleologu, a declarat că blocul care a ars lângă Biserica Armenească ar trebui să dispară.

"Așa cum își dorește aproape toată lumea din cartier, și eu mi-aș dori să dispară acest bloc de la Armenească, să fie dat jos. Chiar dacă nu se obține acest lucru, în viitor ar trebui să nu se mai construiască în felul acesta în zona centrală a Capitalei", a spus Paleologu.

După incendiu, clădirea a rămas în paragină. Proprietarii clădirii au anunțat în mai multe rânduri că vor începe reconstrucția turnului, aceștia obținând încă din mai 2012 o autorizație de construire în acest sens. Se pare însă că lucrările întârzie să înceapă deoarece proprietarii încă nu au încasat asigurarea pentru daunele cauzate de incendiu.

În ceea ce privește lucrările de reabilitare a turnului, s-a declarat în presă că ar fi mai ieftin să se demoleze clădirea veche, afectată de incendiu, dar ar putea apărea probleme la reautorizare deoarece se află într-o zona protejată, cu clădiri monument istoric, iar imobilul este mult peste regimul de înălțime al vecinătăților. armeneasca 3.jpg



Acestea fiind argumentele legale pentru care, de la bun început, ridicarea blocul de sticlă cu structură de oțel nu trebuia autorizată.

Când s-au construit fundația și nivele inferioare, a fost întrerupt cursul unui râu subteran, producându-se în sol infiltrații de apă ce au afectat toate fundațiile clădirilor din jur și așa vechi, cu probleme seismice.
Каталог: wp-content -> uploads -> 2015

Yüklə 22,43 Kb.

Dostları ilə paylaş:




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2020
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə