Limbajul c si C++ abc-doar
Yüklə 4,6 Mb.
|
|
********************** * Limbajul C si C++ * * ABC-doar * * ******************** ********************************* * autor RUSU MIRCEA AUREL VALER * ********************************* ************************************ *MOTTO: * * * * Omul nu este supus masinii... * * * * ...si totusi... * ************************************ Limbajul C,si mai apoi urmasul sau C++,a fost gandit,comceput, proiectat si apoi realizat prin structurare pe logica de procesor. Acest program nu a fost creat pentru a face munca omului mai usoara, ci pentru a face munca procesorului cat mai usoara.Pentru ca sa-l intelegeti si sa-l iubiti,trebuie mai inatai sa invatati sa ganditi ca o masina de calcul.Apoi,ve-ti realiza ca este usor,flexibil,rapid si adaptabil,in permanenta schimbare...infinit. C O N T I N U T Generalitati . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 Structura programelor . . . . . . . . . . . . . . 2 Biblioteca de functii standard (ANSI C) . . . . . 73 stdio.h (C++ 5.0 ) . . . . . . . . . . . 119 stdlib.h . . . . . . . . . . . . . . . . 135 stdlib.h (C++ 5.0 ) . . . . . . . . . . 170 stdarg.h . . . . . . . . . . . . . . . . 180 stddef.h . . . . . . . . . . . . . . . . 181 math.h . . . . . . . . . . . . . . . . . 182 graphics.h . . . . . . . . . . . . . . . 202 conio.h . . . . . . . . . . . . . . . . . 257 io.h . . . . . . . . . . . . . . . . . . 274 string.h . . . . . . . . . . . . . . . . 294 dos.h . . . . . . . . . . . . . . . . . . 312 process.h . . . . . . . . . . . . . . . . 359 ctype.h . . . . . . . . . . . . . . . . . 364 dir.h . . . . . . . . . . . . . . . . . . 373 alloc.h . . . . . . . . . . . . . . . . . 381 assert.h . . . . . . . . . . . . . . . . 384 bios.h . . . . . . . . . . . . . . . . . 385 errno.h . . . . . . . . . . . . . . . . . 391 float.h . . . . . . . . . . . . . . . . . 393 limits.h . . . . . . . . . . . . . . . . 397 mem.h . . . . . . . . . . . . . . . . . 397 setjmp.h . . . . . . . . . . . . . . . . 398 share.h . . . . . . . . . . . . . . . . . 400 signal.h . . . . . . . . . . . . . . . . 400 time.h . . . . . . . . . . . . . . . . . 403 values.h . . . . . . . . . . . . . . . . 409 Recomandari generale . . . . . . . . . . . . . 409 Anexe utile (functii grupate pe categorii) . . 411 Index alfabetic (functii si tipuri de date) . . 415 DATE GENERALE Codul sursa utilizat pentru implementarea limbajului C nu este un program in adevaratul sens al cuvantului ci o rutina interna de procesor creata si apoi adaptata si readaptata in anii 1960-1970(Martin Richards, Ken Thompson,Dennis Rithchie).Ca rezultat,sursa de cod C nu contine functii de intrare/iesire a datelor,ci doar cuvinte cheie,utilizate doar pentru ordonarea circulatiei fiecarui bit in interiorul procesorului. Initial rutina de procesor(codul sursa) a fost utilizata doar experi- mental,pentru realizarea de functii compatibile cu procesorul respectiv. Pentru aplicarea limbajului,este necesar ca intrarea si iesirea datelor in si din procesor sa fie reglementata,fie de catre un alt procesor(co- procesor) fie de catre un set de functii I/O salvate si incarcate in me- morie separat(o biblioteca de functii I/O). Astfel,prima etapa in organizarea muncii pentru editarea unui program in limbaj C si C++,consta din alegerea bibliotecilor de functii auxiliare necesare.La prima vedere,pare o complicatie inutila,dar aceasta inovatie a stat la baza vitezei de calcul,a flexibilitatii si a elegantei progra- mului.Dupa cum este usor de intuit,procesorul nu este incarcat cu date inutile ci doar strict cu functiile strict necesare pentru procesarea aplicatiei dorite.Acest fapt are o semnificatie deosebita,mai ales atunci cand se lucreaza la viteze foarte mari,cu volume mari de informatie. In ansamblul sau,limbajul este format din cuvinte cheie(32 in C si 62 in C++),operatori(peste 40),modificatori(ai formatului pentru fiecare tip de date) si functii auxiliare(545 de functii structurate in 30 de biblio- teci in limbajul C).Prin combinarea acestor elemente se obtin circa un milion de tipuri de formulare a expresiilor logice(linii de program),iar prin includerea de constante si variabile in expresii se obtine un numar practic infinit de variante posibile de limbaj exprimat corect(si impli- cit un numar tot infinit de expresii incorecte). Limbajul propriu zis nu este nici foarte complex,nici incomprehensi- bil,dar nu este recomandat incepatorilor din doua motive:flexibilitatea exprimarilor se preteaza la un numar extrem de mare de erori de conceptie (expresiile sunt corecte,dar rezultatul este aberant) sau respectiv la erori de sistem (codul sursa permite interventii la nivel de procesor, care pot deregla sistemul de operare). Pentru initiere in programare se recomanda programele de nivel inalt cu functii explicite si comenzi secventiale(BASIC,FoxPro etc.).Este bine ca utilizatorii limbajului C sa fie familiarizati cu modul de editare a unei linii de program,structurarea de functii,rutine si subrutine,etc. Daca sunteti incepator,si doriti totusi sa invatati acest limbaj,este bine sa nu va lansati in operatii si comenzi al caror rezultat nu puteti sa-l prevedeti. Prin adaugarea de noi cuvinte cheie,sau de biblioteci de functii auxiliare,programul este in continua dezvoltare si transformare.Dupa prima standardizare ANSI(American National Standards Institute) din anul 1983,programul a primit noi valente si respectiv numele de C+ si apoi C++ (si salturile calitative probabil ca vor continua). Limbajul C permite manevrarea bitilor,a octetilor si a adreselor de memorie,este portabil pe aproape orice tip de calculator,este structurat (sub forma de functii si biblioteci) si permite un numar mare de tipuri si de formaturi pentru date(cinci tipuri de date). -2- [asm-cdecl] Nucleul de baza al limbajului C este format din urmatoarele cuvinte cheie:asm,break,case,cdecl,char,const,continue,default,do,double,else, enum,extern,far,float,for,goto,huge,if,int,interrupt,long,near,pascal, register,return,short,signed,sizeof,static,struct,switch,typedef,union, unsigned,void,volatile,while (versiunea Turbo 1.0 Borland 1988) CUVINTE CHEIE(semnificatia lor): asm -este o declaratie care permite plasarea de declaratii in limbaj de asamblare,situate in mijlocul sursei de cod C.In acest caz,toate simbolurile C vor fi inlocuite prin echivalentul lor din limbajul de asamblare.Pentru utilizarea acestui cuvant cheie,este necesara compi- larea cu TCC. EXEMPLU: asm mov ax,_stklen break ; -este o declaratie care determina deplasarea controlului la expresia imediat urmatoare celei care inchide o bucla de tip while,do,for sau switch (determina iesirea din bucla). EXEMPLU: switch( i ) { case -1: n++ break; case 0 p++ break; case 1: z++ } case -este declaratia prin care se realizeaza ramificarea unei comenzi de tip switch( dintre variante(vezi mai sus). Bucla de executie continua pana la epuizarea variantelor,sau pana la cuvantul cheie break. EXEMPLU: switch (operand) { case MULTIPLY: x*=y;break; case DIVIDE: x/=y;break; case ADD: x+=y;break; case SUBTRACT: x-=y;break; case INCREMENT:x++;break; } cdecl -declara numele unei variabile sau al unei functii in stilul C (adica cu respectarea stricta a literelor majuscule si minuscule). In plus,declara si conventia de transfer a parametrului functiei(tot in stil C),care se va aplica functiei initiale(Exemplu:ultimul para- metru va fi impins in fata iar apoi se sterge stiva) EXEMPLE: int cdecl FileCount; far cdecl HisFunc(int x); -3- [char-do] char -desemneaza tipul unei date ca fiind de tip caracter.O variabila de tip caracter au o lungime de 8 biti(1 byte=1 octet) si pot fi influ- entate de modificatorul signed(valoarea implicita),unsigned,(ascii7). Cu modificatorul signed,valoarea lor este cuprinsa intre -128 si 127, iar cu unsigned intre 0 si 255.(in versiunea Visual C++ 6.0 valoarea implicita pentru char este unsigned) Modificatorul ascii7(in C++) specifica faptul ca toate valorile de tip caracter vor fi transferate in filele generate fara modificator. EXEMPLE: midl /char signed filename.idl midl /char unsigned filename.idl midl /char ascii7 filename.idl const -permite atribuirea unei valori initiale pentru o variabila,fara ca aceasta sa mai poata fi schimbata in timpul executiei programului. EXEMPLU: const my_age=29; Orice incercare a schimba valoarea pentru variabila my_age va genera o eroare de compilare. sau -se utilizeaza pentru a desemna tipul variabilei unei functii. EXEMPLU: REZULTAT GetName(wchar_t * const pszName); continue; -determina trecerea controlului la sfarsitul buclei curente de tip while,do sau for,la expresia care determina conditia de reevaluare a continuarii buclei(determina continuarea executiei buclei). EXEMPLU: for (i=0;i<20;i++){ if(array[y]==0) continue; array[i]=1/array[i]; } default -este valoarea implicita (originala) a unei date Se poate include intr-o bucla pentru a returna un mesaj standard in caz ca nici una dintre variante nu este evaluata a fi corecta. EXEMPLU: switch (operand){ case MULTIPLY: x*=y;break; case DIVIDE: x/=y;break; default: printf("eroare de calcul!\n"); } do -determina executia comenzii din din ficata dupa fiecare executie a comenzii din EXEMPLU: i=1;n=1 do { n*=i; i++; } while (i<=factorial); -4- [double-far] double, long double -se utilizeaza pentru date de tip numar real Variabilele de tip double au o lungime de 8 bytes(octeti) si exprima numere cuprinse intre 1.7 E-308 si 1.7 E+308 (pe 15 digits). Variabilele de tip long double au o lungime de 10 bytes(octeti) si exprima numere cuprinse intre 1.2 E-4932 si 1.2 E+4932 (pe 19 digits) Pentru utilizarea tipurilor de date double si float,este necesara si incarcarea bibliotecii de functii matematice(# include math.h). Se observa faptul ca se poate opera cu numere extreme (absolut inedit pentru programele comerciale curente). else este optiunea alternativa din functia conditionala if EXEMPLU: if (x z=x; else z=y #else face parte dintr-o declaratie #if de tip preprocesor si se utilizeaza pentru a selecta liniile de date din program care vor fi compilate,fata de cele care vor fi ignorate (conditia de selectare) enum [ -defineste un set de constante de tip int. Optional,sirul de constante poate primi un nume de identificare Constantelor li se poate atribui o valoare fixa cu absenta acesteia li se va atribui automat valoarea constantei prece- dente din lista de constante.Daca este o singura constanta si lipseste,se va atribui valoarea implicita,adica zero (0). EXEMPLU: enum moduri{LASTMODE=-1,BW40=0,C40,BW80,C80,MONO=7}; in exemplul de mai sus,C40,BW80 si C80 primesc valoarea lui BW40 (0). extern -este un declarator utilizat atunci cand functia respectiva are si legaturi externe(de exemplu functia a fost declarata in alt modul de cod sursa,situat pe o alta fila). Se poate aplica atat pentru obiecte cat si pentru functii,in urma- toarele situatii: 1.functii declarate in interiorul unui bloc, 2.obiecte intr-un bloc 3.obiecte in afara blocului 4.functii EXEMPLE: extern int_fmode; extern void Factorial(int n); far sau -este un modificator care declara pointerul sau functia respectiva ca fiind formata din doua cuvinte situate la maxim 1 megabyte distanta (cat de departe se afla pointerul sau functia).Se utilizeaza atunci cand compilarea se face pe modele foarte mici,la care conteaza dimen- siunea memoriei (sa nu uitam ca au existat HDD-uri de 1-10 Mb). Nu se mai utilizeaza in cazul C++ si in cazul sistemului de operare Windows,care gestioneaza singur toate adresele. EXEMPLE: char far *s; void * far * p; -5- [float-int] float -se utilizeaza pentru date de tip numere reale Variabilele de tip float au o lungime de doua cuvinte (4 octeti) si exprima numere cuprinse intre 3.4 E-38 si 3.4 E+38 (pe 7 digiti). Pentru utilizarea datelor numerice de tip float este necesara si incarcarea bibliotecii de functii matematice (#include math.h). for([ -este o bucla de repetitie in care comanda din statement este executata in mod repetat pana cand valaorea lui repetitii,se evalueaza valoarea lui evalueaza sunt optionale (pot lipsi din expresie).Daca considera valoarea sa implicita,adica 1. Bucla se executa pana cand evaluarea expresiei (adica 0). EXEMPLE: for (i=0;i<100;i++) sum +=x[i]; sau for(i=0,t=string;i<40&&*t;i++,t++) putch(*t); putch('\n'); goto -transfera controlul la locatia specificata prin identificator EXEMPLU: goto Again; goto Stop; huge ; -este un modificator similar cu far,dar segmentul sau este normalizat, astfel incat compararea celor doua adrese sa fie cat mai exacta,iar valoarea pointerelor huge poate fi incrementata fara ca segmentul sau sa fie redus (prin impachetare). if( else -daca evaluarea expresiei este diferita de zero,se va executa comanda din se va executa comanda din varianta optionala inclusa prin else (in cel de al doilea caz) EXEMPLU: if(count<50) count++; #if este comanda de preprocesare prin care se selecteaza liniile de adresa din program care vor fi compliate(incarcate in procesor) int desemneaza datele de tip integer.Cu modificatorul signed(implicit) ia valori cuprinse intre -32768 si 32767 iar cu unsigned intre 0 si 65535 -6- [int-return] _int8 (C++) ocupa un octet si poate lua valori intre -128 si 127 _int16 (C++) ocupa doi octeti si poate lua valori intre -32768 si 32768 -int32 (C++) ocupa 4 octeti,ia valori intre -2147483648 si 2147483647 -int64 (C++) 0cupa 8 octeti,ia valori intre -9223372036854775808 si 9223372036854775808 interrupt defineste o functie ca si nivel de intrerupere. Toti registri CPU(unitatea centrala de procesare) vor fi salvati, iar functia va fi terminata cu instructiunea IRET. La executarea unei astfel de intreruperi,variabilele de registru si avertizarea Stack(de supraincarcare a stivei) trebuie sa fie OFF. long -este un modificator ce se poate aplica datelor de tip int si double EXEMPLE: long x (sau long int x /* int este implicit*/) long double x unsigned long int x long int se reprezinta pe 4 octeti pentru numere cuprinse intre -2147483648 si 1147483647 long double se reprezinta pe 10 octeti cu valori cuprinse intre 1.2 E-4932 si 1.2 E+4932 (pe 19 digits) near / -declara pointerul cu o lungime de un cavant (pana la 64K) Acest modificator se utilizeaza la compilarea blocurilor mari de memorie,pentru a forta pointerul sa fie cat mai apropiat. EXEMPLE: char near*s int(near*ip)[10]; pascal -declara o variabila sau o functie folosind conventiile de nume in stilul Pascal(de exemplu scrise cu majuscule). in plus,declara conventiile de tip Pascal pentru transferul de date EXEMPLE: int pascal FileCount far pascal HisFunc(int x,char*s); In C++ acest cuvant cheie nu mai functioneaza. register -este un declarator Specifica faptul ca variabila va fi arhivata intr-un registru masina (in CPU daca este posibil) pentru a optimiza accesul. EXEMPLU: register int i; return [ -executa iesirea imediata din functia curenta spre rutina din care a fost apelata,eventual returnand o valoare. -7- [short-struc] EXEMPLU: double sqr(double x) { return(x*x) } short -este un modificator care determina lungimea datei la 2 octeti(16 bit) si domeniul de valori intre -32768-32767.Se aplica pentru int. EXEMPLE: short int x signed short int y signed -este un modificator ce se poate aplica datelor de tip int,char. Pentru caracterele char reprezinta valoarea implicita(lungime de 1 octet=8 biti si valori intre -128 si 127. Se poate cupla cu ceilalti modificatori. EXEMPLE: signed char text signed short int x signed long int y sizeof -returneaza lungimea expresiei,exprimata in bytes(octeti),sau respectiv lungimea unui tip de date. Ca operator,are precedenta fata de: * & -- ++ - " ! EXEMPLE: memset(buff,sizeof(buff),0); nitems=sizeof(table)/sizeof(table[0]); static -functiile si variabilele au sens doar in domeniul de valori cu care au fost citite la compilarea actuala a programului.In cazul in care sunt citite de catre un program extern si sunt utilizate de catre o functie locala(din programul respectiv),static determina ca valoarea initiala sa fie salvata si mentinuta intre apelari succesive ale functiei sau variabilei respective(functia sau variabila mentine valoarea initiala, intre solicitari). Yüklə 4,6 Mb. Dostları ilə paylaş:
|