Lumea L laa. Localitate în ne austriei, la graniţa cu Cehia, la n de oraşul Viena. Laaer Berg



Yüklə 0,83 Mb.
səhifə11/19
tarix31.10.2017
ölçüsü0,83 Mb.
1   ...   7   8   9   10   11   12   13   14   ...   19

Licking. (laiching). 1. Râu în S.U.A., pe teritoriul statului Kentaky, afluent al râului Ohio. 2. Localitate în S.U.A. (Missouri), pe platoul Ozark, la SV de oraşul St. Louis.

Liçko. (lici co). Polie în Croaţia, de-a lungul râurilor Lika şi Jadova.

Liçko Petrovo Selo. (lici co petrovo selo). Localitate în ENE Croaţiei, la graniţa cu Bosnia-Herţegovina, la E de lacurile Plitvice.

Lickóvadamos. (liţcovodomoş). Localitate în V Ungariei (Zala), la SV de oraşul Zalaegerszeg.

Licosa. Cap în SV Italiei peninsulare, în Marea Tireniană, la NV de oraşul Polica.

Licseng. (liceng). Localitate în NE Chinei, la NE de oraşul Csinan.

Licsacsuang. (liciaciuang). Localitate în NE Chinei, la SE de oraşul Posan.

Licsiang. (liciang). 1. Râu în S Chinei, afluent al fluviului Hszicsiang. 2. Localitate în S Chinei, în apropierea oraşului Kunming.

Licsin. (licin). Localitate în NE Chinei, pe fluviul Huanghe, la NE de oraşul Csinan, amonte de delta fluviului.

Licskovo. (lici covo). Localitate în VNV Rusiei, la SE de lacul Ilmeni.

Licun. Localitate în NE Chinei, la S de oraşul Tiencsin.

Licurici. Comună în jud. Gorj, în Dealurile Amaradiei, cu circa 2 700 loc. În satul Totea se găseşte o biserică (1735) iar în satul Licurici o biserică de lemn (1776-1777). Satele componente sunt: Licurici, Frumuşei, Negreni, Totea.

Lida. Oraş în V Belorusiei, cu peste 100 000 loc. Fondat în secolul al XIV-lea, este centru industrial.

Lidcombe. (laidcomb). Cartier al oraşului Sydney (Australia).

Liddes. (lid). Localitate în SV Elveţiei, pe un afluent al râului Drance, în apropierea graniţelor cu Franţa şi cu Italia, la S de oraşul Saxon.

Liden. Localitate în ENE Suediei, pe râul Indalsälven, la NV de oraşul Sundsvall.

Lidia. Regiune istorică şi stat în V Asiei Mici, fiind întemeiat în secolul al VIII-lea î.e.n. de triburi indo-europene ale lidienilor. Mai târziu, a fost transformat în provincie a Imperiului Persan (547 î.e.n.).

Lidice. (lidiţe). Localitate în NV Cehiei, la 16 km NV de Praga. A fost distrusă complet de fascişti germani (10 iunie 1942). Aici s-a construit un muzeu memorial.

Lidingö. (lidingheo). Cartier al oraşului Stockholm (Suedia).

Lidköping. (lidcheoping). Localitate în SV Suediei, pe malul S al lacului Vänern.

Lido di Metaponto. Localitate în ruine situată în SE Italiei peninsulare, la vărsarea râului Basento în Golful Taranto (Marea Mediterană). Se găseşte la V de oraşul Taranto.

Lido di Ostia. Localitate în V Italiei peninsulare, la SV de Roma, pe ţărmul Mării Tireniene.

Lido di Roma. Localitate în V Italiei peninsulare, pe ţărmul Oceanului Pacific, la gura râului Tevere (Tibru) şi la SV de capitala Roma.

Lidzbark. (lidţbarc). Localitate în N Poloniei, la SE de oraşul Grudziądz.

Lidzbark Warmiński. (lidţbarc varminschii). Localitate în NNE Poloniei, pe râul Łyna, la NE de oraşul Olsztyn.

Liebefeld. (libefeld). Cartier al oraşului Berna (Elveţia).

Liebenau. (libenau). Localitate în N Austriei, la NE de oraşul Linz.

Liebenwalde. (libenvalde). Localitate în NE Germaniei, pe râul Havel, la N de Berlin.

Liebigs. (libigs). Localitate în V Uruguay-ului, pe fluviul Uruguay, la NV de oraşul Mercedes.

Liebing. (libing). Localitate în E Austriei, la graniţa cu Ungaria (la NV de oraşul Kőszeg), la S de oraşul Stoob.

Liebling. (libling). Comună în jud. Timiş, în Câmpia Timişului. Are peste 3 700 loc. Satele componente sunt: Liebling, Cerna, Iosif.

Lieboch. (liboc). Localitate în SE Austriei, pe râul Kainach, la SV de oraşul Graz.

Liechtenstein, Principatul (Fürstentum Liechtenstein). (fiurstentum lici tenştain). Stat în Europa central-sudică, în Munţii Alpi, între Austria şi Elveţia. Are suprafaţa de 160 kmp şi peste 31 000 loc. Capitala este Vaduz.

Liefering. (lifering). Cartier al oraşului Salzburg (Austria).

Liège (Luik). (liej). 1. Regiune administrativă în NE Belgiei, cu centrul în oraşul cu acelaşi nume. 2. Oraş în E Belgiei, pe stânga fluviului Meuse, la confluenţa cu râul Ourthe, la capătul canalului Albert, ce face legătura cu Antwerpen (Anvers). Are aproape 200 000 loc. Este port fluvial şi important centru industrial. Menţionat documentar în anul 721; din anul 1830 aparţine de Belgia.

Lieksa. Localitate în SE Finlandei, pe ţărmul estic al lacului Pielinen, aproape de graniţa cu Rusia. Mină 89

Lielupe (Lelupe). Fluviu în Lituania şi Letonia, în lungime de 119 km. Se formează prin unirea râurilor Musa şi Memele (aval de Bauska), trece prin Jelgava şi se varsă în Golful Riga, în aval de Jurmala. Îngheaţă în perioada decembrie-martie.

Lienhszien. (liensien). Oraş în SE Chinei, la S de oraşul Hengjang.

Lienping. Localitate în SE Chinei, la NE de oraşul Kuangcsou (Canton).

Liensuan. Localitate în E Chinei, la NE de oraşul Huajan.

Lienz. (lienţ). Localitate în SSV Austriei, pe râul Drau (Drava), la SE de oraşul Innsbruck.

Lienz-Dolomitici. (lienţ). Munte situat în S Austriei, la S de râul Drava.

Liepaia. (liepăiă). Oraş în partea de V a Letoniei, port la Marea Baltică, cu circa 100 000 loc. Este şi staţiune balneoclimaterică. A fost întemeiat în 1253, devenind oraş în 1625.

Lier (Lierre). (lier). Localitate în Belgia, la NE de Bruxelles şi la SE de Antwerpen (Anvers).

Lierganes. Centru minier (minereuri de fier) în N Spaniei, la V de oraşul Bilbao.

Lierna. Localitate în N Italiei, pe malul E al lacului Lecco.

Lierneux. (lierneo). Localitate în SE Belgiei, la SE de oraşul Chevron.

Liers. (lier). Localitate în E Belgiei, la N de oraşul Liège.

Lieser. (lizăr). 1. Râu (45 km lungime) în S Austriei, afluent al râului Drau (Drava). 2. Localitate în V Germaniei, pe râul Mosel, la NE de oraşul Trier.

Liesing. (lizing). 1. Pârâu în centrul Austriei, afluent al râului Enns. 2. Localitate situată la SV de Viena (Austria).

Liestal. (listal). Oraş în NNV Elveţiei, la 13 km SE de Basel, centrul administrativ al semicantonului Basel-Landschaft. Are circa 13 000 loc. A fost menţionat documentar în 1189.

Lieşti. Comună în jud. Galaţi, pe râul Bârlad, cu peste 11 000 loc. Este centru pomicol. Aici se află o biserică din 1882. Satele componente: Lieşti.

Liétard. (lietar). Localitate în NE Franţei, la SSV de oraşul Lille.

Lietuva. v. Lituania.

Lietvesi. Lac în SE Finlandei, la NV de lacul Saimaa.

Liévin. (lieven). Oraş în NNE Franţei, la SV de oraşul Lille.

Lièvre, Rivière du. (rivier diu lievr). Râu în SE Canadei (Québec), afluent stâng al fluviului Ottawa la Hull. Are 330 km lungime, izvorând din Réservoir Gouin. Pe acest râu s-au construit cinci hidrocentrale.

Liezen. (liţen). Localitate în E Austriei, pe râul Ems, la SV de oraşul Steyr.

Liffey. (lifii). Râu (80 km) în Irlanda ce traversează capitala Dublin.

Lifford (Leithbhear). (liford, laitbir). Localitate în N Irlandei, la graniţa cu Irlanda de Nord, pe râul Foyle, la SV de oraşul Londonderry.

Lifjell. (lifiel). Vârf (777 m) situat la NV de fiordul Sogne (Norvegia).

Lifou (Lifu). (lifu). Cea mai mare insulă din arhipelagul Loyauté, situată în SV Oceanului Pacific, la 97 km E de insula Noua Caledonie. Are suprafaţa de 1 684 kmp, 81 km lungime şi lăţimi între 16-24 km. Localităţile principale: Chépénéhé şi Mou. Este dependentă de posesiunea franceză Noua Caledonie.

Lifu. v. Lifou.

Liget. (lighet). Localitate situată în Ungaria (Baranya), NV de oraşul Pécs şi de oraşul Komló.

Ligetfalva. (lighetfolvo). Localitate în V Ungariei (Zala), la SE de oraşul Zalaegerszeg.

Liget-patak. (lighet-potoc). Pârâu care traversează oraşul Sopron (Ungaria).

Lighten-Cso. (ligten cio). Lac sărat în V Chinei, la SV de Munţii Kunlun.

Ligonha. Râu în ENE Mozambicului, cu vărsare în strâmtoarea Mozambic (Oceanul Indian) la N de localitate Pebane.

Ligonier. Localitate în S.U.A. (Indiana), la SE de lacul Michigan şi de oraşul South Bend.

Ligoła. (ligova). Localitate în S Poloniei, în Silezia Superioară, la SV de oraşul Katowice.

Liguria. Regiune în NV Italiei, la Golful Genova, la graniţa cu Franţa. Suprafaţa atinge 5 400 kmp iar numărul populaţiei peste 1,6 milioane loc. Reşedinţa este oraşul Genova.

Ligurică, Marea (Mare Ligure). Mare în bazinul mediteranean, între ţărmurile Italiei (la N şi E), Franţei (Riviera la NV), insulele Corsica şi Elba (la S), cu suprafaţa de circa 30 000 kmp, adâncimea maximă de 2 645 m iar salinitatea de 38‰.

Lihoszlavl. (lihoslavl). Localitate în NNV Rusiei europene, la NV de oraşul Kalinin.

Lihou. (lihu). Banc situat la E de Marea Barieră de Corali, în Marea Coralilor, situat la SE de insulele Coringa.

Lihovszkoj. (lihovscoi). Oraş în S Rusiei europene, la graniţa cu Ucraina, la SE de oraşul Voroşilovgrad.

Lihszien. (lihsien). Localitate aflată în NE Chinei, la SE de oraşul Paoting.

Lihue. Localitate în SE insulei Kauai (Hawaii).

Lijang. (ligiang). Oraş situat în ESE Chinei, la SE de oraşul Nanking şi la V de lacul Tajhu.

Liiansaari. Localitate în SE Finlandei, pe ţărmul de NV al Lacului Saimaa.

Lijiang. (ligiang). Localitate în partea central-sudică a Chinei, pe fluviul Chang Jiang (sectorul superior), la NV de oraşul Kunming.

Lika. Râu în Croaţia, cu vărsare în polia Ličko.

Likasi. (licasii). Oraş în SE R.D. Congo, la altitudinea de 1 270 m, la o distanţă de 95 km NV de Lumumbashi. Are peste 300 000 loc. Centru al metalurgiei neferoaselor, a fost întemeiat în 1917. Până în 1966 s-a numit Jadotville.

Likati. (licatii). Localitate situată în N R.D. Congo, la NV de oraşul Kisangani.

Likavettósz. (licavetos). Munte situat la E de oraşul Atena (Grecia).

Likce. (licţe). Localitate în V Chinei, la graniţa cu statul Nepal, pe râul Macang (Brahmaputra).

Likhapani. (licapanii). Localitate în NE Indiei, la graniţa cu Myanmar.

Likiep. Atol în grupul Marshall din Oceanul Pacific.

Likócs. (licoci). Cartier al oraşului Győr (Ungaria).

Likoto. Localitate în R.D. Congo, pe râul Lomami (afluent al fluviului Congo), la SV de oraşul Kisangani.

Likou. Localitate în E Chinei, la NNE de oraşul Csingtöcsen.

Lilan. Localitate în S Chinei, la NV de oraşul Hong Kong.

Lilbourn. (lilburn). Localitate în S.U.A. (Missouri), pe Mississippi, la N de oraşul Memphis.

L'Île-Rousse. (lil rus). Localitate situată în N insulei Corsica (Franţa), pe ţărmul Mării Mediterane.

L'Ile St.-Denis. (lil sent denii). Cartier al oraşului Paris (Franţa).

L'Ile-Verte. (lil vert). Localitate în SECanadei (Québec), pe malul S al estuarului Sf. Laurenţiu.

Lilienfeld. (lilenfeld). Localitate în ENE Austriei, pe râul Isen (afluent al Dunării), la S de oraşul St. Pölten.

Liliers. (lilier). Localitate în NE Franţei, la V de oraşul Lille, centru industrial complex.

Liling. Oraş în SE Chinei, la NE de oraşul Hengjang.

Liljak. (liliac). Localitate în NE Bulgariei, la VSV de oraşul Tirgoviste.

Liljeholmen. (lileholmen). Cartier al oraşului Stockholm (Suedia).

Lilla Edet. Localitate în SSV Suediei, la SV de lacul Vänern, pe râul Göta älv, la NE de oraşul Göteborg.

Lillafüred. (lilofiured). Localitate-staţiune situată în NNE Ungariei, la V de oraşul Miskolc.

Lilla Karlsö. (lila carlseo). Insulă suedeză situată în Marea Baltică, la V de insula Gotland.

Lilla Ursvik. Cartier al capitalei Suediei, Stocholm.

Lilla Vartän. (lila varten). Golf situat la E de oraşul Stockholm (Suedia).

Lille. (lil). 1. Oraş în N Franţei (Nord-Pas-de-Calais), la 218 km NNE de Paris. Are circa 180 000 loc. Centru industrial metalurgic şi al construcţiilor de maşini, a apărut în secolul al XI-lea. 2. Localitate în N Belgiei, pe râul Aa (afluent al râului Schelde), la E de oraşul Antwerpen (Anvers).

Lille Bælt. (lilbelt). v. Beltul Mic.

Lillebonne. (lilbon). Localitate în N Franţei, pe fluviul Seine, la NV de oraşul Rouen şi la E de oraşul Le Havre.

Lillehammer. Oraş în SSE Norvegiei, în zona de vărsare a râului Lagen în Lacul Mjosa, la 137 km N de Oslo. Are aproape 25 000 loc. Constituie un important centru turistic, aici având loc Olimpiada de iarnă (1994).

Lillerød. (lilerod). Localitate în Danemarca, în NE insulei Sjælland, la NV de oraşul Copenhaga.

Lillesand. Localitate în S Norvegiei, la strâmtoarea Skagerrak, la NE de oraşul Kristiansand.

Lillestrøm. (lileştrom). Localitate în SE Norvegiei, la E de capitala Oslo, pe râul Glomma şi la N de lacul de acumulare Øleron.

Lillhärdal. (lilherdal). Localitate în centrul Suediei, la SV de oraşul Sveg.

Lilongwe. (lilonwei). Capitala statului Malawi, din anul 1975. Este situată în V ţării, pe râul omonim, la altitudinea de 1 067 m. Are circa 450 000 loc.

Liloy. (liloi). Localitate în V insulei Mindanao (Filipine), pe ţărmul Mării Sulu.

Liluan. Localitate în NE Indiei, la NV de oraşul Calcutta.

Lilung. Localitate în V Chinei, pe Brahmaputra, la ESE de Lhasa.

Lim. 1. Râu afluent al Drinei, trecând prin statele Muntenegru (de unde izvorăşte), Serbia şi Bosnia-Herţegovina (unde se varsă în Drina). Are 220 km lungime iar suprafaţa bazinului hidrografic 5 940 kmp. 2. v. Limfjord şi Limfjorden. 3. Canal estuarian situat în V peninsulei Istria (Croaţia).

Lima. 1. Capitala Perului, aşezată în V ţării, pe râul Rimac, la 12 km de ţărmul Oceanului Pacific. Are aproape 6 milioane loc. A fost întemeiată în anul 1535 de Pizarro, cu denumirea de Ciudad de los Reyes. Este capitală din 1544 (a viceregatului Peru) şi respectiv a Republicii Peru (din 1821). 2. Localitate în ENE Argentinei, pe Parana, la NV de capitala Buenos Aires. 3. Hidrocentrală în NV Portugaliei, la graniţa cu Spania, pe râul cu acelaşi nume. 4. Râu în NV Spaniei şi în NV Portugaliei, cu vărsare în Oceanul Atlantic la Vianna do Castelo. Are 65 km lungime şi 1 145 kmp suprafaţa bazinală. 5. Oraş în S.U.A. (Ohio), la SV de lacul Erie şi de oraşul Toledo. 6. Localitate în V Suediei, pe râul Västerdalälven, la V de oraşul Mora.

Liman. Localitate în partea central-estică a Insulei Java (Indonezia), la E de oraşul Surakarta.

Limanowa. (limanova). Localitate în SSE Poloniei, la SE de oraşul Krakow.

Limanszkoje. (limanscoie). Localitate în Ucraina, în SV ţării, aproape de hotarul cu Republica Moldova, la SE de oraşul Tiraspol.

Limanu. Comună în jud. Constanţa, pe ţărmul Mării Negre şi pe malul de S al Lacului Mangalia, la graniţa cu Bulgaria, cu peste 4 200 loc. Constituie comună suburbană a municipiului Constanţa. Constituie punct rutier de frontieră cu Bulgaria prin satul Vama Veche. Aici se află un muzeu de artă. Satul 2 Mai constituie staţiune balneoclimaterică estivală. În zona satelor 2 Mai-Vama Veche se află o rezervaţie complexă de dune maritime în suprafaţă de circa 50 kmp, o rezervaţie forestieră (Pădurea Hagieni) de 393 ha, ocrotită din anul 1962, cu exemplare de stejar brumăriu (Quercus pedunculiflora) şi stejar pufos (Quercus pubescens) şi o rezervaţie speologică (Peştera Limanu). În satul Limanu se află vestigii neolitice, aparţinând Culturii Hamangia. Satele componente: Limanu, Hagieni, 2 Mai, Vama Veche.

Limari. (limarii). Râu în Chile, aproximativ în centrul statului, la S de oraşele La Serena şi Coquimbo.

Limassol (Lemesós). Oraş în S insulei Cipru, port la Golful Akrotiri. Are circa 150 000 loc. Constituie centru turistic.

Limatambo. Aeroportul capitalei statului Peru, Lima.

Limavady. (limevedii). Localitate în NV Irlandei de Nord (Marea Britanie), la NE de oraşul Londonderry.

Limay. (limai). 1. Râu în partea central-sudică a Argentinei, de 400 km lungime. Izvorăşte din lacul Nahuel Huapi din Munţii Anzi şi se uneşte cu râul Neuquén, aval de oraşul Neuquén, formând fluviul Rio Negro (640 km) care se varsă în Oceanul Atlantic. Apele sunt utilizate în hidroenergie. 2. Localitate în V insulei Luzon (Filipine), lângă oraşul Manila.

Limay-Mahuida. Localitate situată în partea centrală a Argentinei, pe râul Chadileuvú.

Limbach. (limbac). Localitate în SV Slovaciei, la NE de capitala Bratislava.

Limbach-Oberfrohna. (limbac oberfrona). Oraş în E Germaniei, la NV de oraşul Chemnitz.

Limbaži. (limbajii). Localitate în V Letoniei, pe ţărmul golfului Riga, la NNE de oraşul Riga.

Limburg. 1. Regiune naturală şi istorică situată în NE Belgiei şi SV Olandei, străbătută de râul Maas. 2. Localitate în V Germaniei, pe râul Lahn, la E de oraşul Koblenz.

Limeil-Brévannes. (limei brevan). Cartier al Parisului (Franţa).

Limeira. Oraş în SE Braziliei (São Paulo), la 129 km NV de São Paulo, cu peste 200 000 loc. A devenit oraş în 1863. Centru al industriei alimentare.

Limerick (Luimneach). (limărik, limnăh). 1. Regiune administrativă în SV Irlandei, cu centrul în oraşul cu acelaşi nume. 2. Oraş în SV Irlandei, port în estuarul fluviului Shannon, cu circa 80 000 loc. A fost întemeiat în anul 1197.

Limestone. (limstăn). Localitate în NE S.U.A. (Maine), la frontiera cu statul canadian, la SE de oraşul Caribou.

Limfjord. v. Lim (2) şi Limfjorden.

Limfjorden. (limfiorăn). Strâmtoare în N peninsulei Iutlanda, ce uneşte strâmtoarea Kattegat cu Marea Nordului. Are 180 km lungime, 21 km lăţime şi 2,5-20 m adâncime.

Limhamn. Localitate în SV Suediei, la strâmtoarea Øresund, la SV de oraşul Malmö.

Limin. Localitate în N insulei Thászosz (Grecia), la Marea Tracică.

Limingen. (liminghen). Lac (94 kmp) în E Norvegiei, la graniţa cu Suedia, la E de localitatea Namskogan.

Liminka. Localitate în V Finlandei, pe ţărmul Golfului Botnic, la SV de oraşul Oulu.

Limmat. Râu (140 km lungime) în NNE Elveţiei, afluent al râului Aare. Traversează oraşele Zürich şi Baden.

Limni. (limnii). Localitate în NV insulei Eubea (Grecia), la golful Évvia.

Limnos. Insulă (Grecia) în N Mării Egee, la SE de peninsula Calcidică.

Limoges. (limoj). Oraş în partea central-vestică a Franţei (Limousin), situat într-un podiş (Plateau du Limousin), la altitudinea de 280 m, pe cursul superior al râului Vienne, la 374 km SSV de Paris şi la 177 km NE de Bordeaux. Are circa 140 000 loc. S-a dezvoltat datorită zăcămintelor de caolin, descoperite în 1768.

Limon. 1. Golf al Oceanului Atlantic, la V de Canalul Panama, de unde se intră în canalul propriu-zis. 2. Localitate în S.U.A. (Colorado), la SE de oraşul Denver.

Limón. Localitate în E statului Costa Rica, pe ţărmul Mării Caraibilor, la E de capitala ţării.

Limone. Localitate în N Italiei, pe malul NV al lacului Garda.

Limone Piemonte. Localitate în NV Italiei, la graniţa cu Franţa, la SE de oraşul Cuneo.

Limonest. (limones). Localitate în Franţa, la NV de oraşul Lyon.

Limoquije. (limochihe). Localitate situată aproximativ în partea centrală a Boliviei, pe râul Mamoré, la S de oraşul San Andrés.

Limours. (limur). Localitate situată la SV de Paris (Franţa).

Limousin. (limuze). Provincie istorică în partea centrală a Franţei, în SV Masivului Central Francez. Oraşul principal este Limoges.

Limoux. (limu). Localitate în S Franţei, pe râul Aude, la SV de oraşul Carcassonne.

Limpopo. Fluviu în SE Africii, cu lungimea de 1 600 km (navigabil pe 130 km). Suprafaţa bazinală atinge 440 000 kmp. Izvorăşte din Munţii Witwatersrand, curge pe direcţia SV-NE între Republica Africa de Sud şi Botswana (de la confluenţa cu Marico şi până la confluenţă cu Tuli), iar de aici se îndreaptă spre E, marcând limita între Republica Africa de Sud şi Zimbabwe (între confluenţa cu Tuli şi localitatea Pafúri) şi apoi curge către S-SE (pe teritoriul Mozambicului), vărsându-se în Oceanul Indian la S de oraşul Xai-Xai. În 1497 Vasco da Gama l-a numit Rio do Espiritu Santo. Cursul superior, până la confluenţa cu Marico, se numeşte Râul Crocodililor.

Lina. Oază în NNE Arabiei Saudite, la NE de oaza Turaba.

Łyna. (vina). Râu în NE Poloniei şi în V Rusiei (Kaliningrad), afluent al râului Pregolia.

Lina älv. (lina elv). Râu în NE Suediei, afluent al râului Kalix-älv.

Linard. (linar). Vârf (3 410 m) situat în Alpii Silvretta, în E Elveţiei.

Linares. 1. Oraş în S Spaniei (Andaluzia), pe dreapta văii Guadalquivir, la poalele de SE ale Sierrei Morena, la altitudinea de 418 m, la 39 km NNE de Jaén. Are circa 60 000 loc. A apărut în 1755, cu denumirea de San Xavier de Bella Isla; între anii 1794-1875 s-a numit San Ambrosio de Linares iar numele actual este din 1875. 2. Oraş în Chile, între oraşele Talca (la N) şi Chillán (la S). 3. Localitate în NE Mexicului, la SE de oraşul Monterrey.

Linaro. Cap în V Italiei peninsulare, în Marea Tireniană, la SV de oraşul Civitavecchia.

Lincang. Localitate în S Chinei, pe Salween, la SV de oraşul Kunming.

Linci. (linţii). Localitate în Ucraina, la SE de oraşul Ujgorod.


Yüklə 0,83 Mb.

Dostları ilə paylaş:
1   ...   7   8   9   10   11   12   13   14   ...   19




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2020
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə