Lumea L laa. Localitate în ne austriei, la graniţa cu Cehia, la n de oraşul Viena. Laaer Berg


Luisa. Localitate în S R.D. Congo, pe râul Lulua, la S de oraşul Kananga. Luis Correia



Yüklə 0,83 Mb.
səhifə18/19
tarix31.10.2017
ölçüsü0,83 Mb.
1   ...   11   12   13   14   15   16   17   18   19

Luisa. Localitate în S R.D. Congo, pe râul Lulua, la S de oraşul Kananga.

Luis Correia. Localitate în NE Braziliei, pe ţărmul Oceanului Atlantic, la gura râului Parnaiba, la SE de oraşul Parnaiba.

Luitpold. Ţărm (Coastă) în Antarctica, pe ţărmul Mării Weddel (Oceanul Atlantic), la NE de gheţarul Filchner.

Luizi-Călugăra. Comună în jud. Bacău, în Subcarpaţii Tazlăului, la poalele de NE ale vârfului Pietricica (586 m). Are peste 5 300 loc. Aici se află o biserică romano-catolică (1851). Satele componente: Luizi-Călugăra, Osebiţi.

Luján. (luhan). 1. Râu în ENE Argentinei, cu vărsare în estuarul Rio de La Plata la oraşul San Fernando. 2. Localitate în E Argentinei, pe râul cu acelaşi nume, la VNV de oraşul Buenos Aires.

Luji. (lugi). Localitate în ENE Chinei, pe râul Voho, la SV de oraşul Hszucsou.

Lujung. (lugiung). Localitate în S Chinei, la NE de oraşele Nanning şi Liucsou.

Luk. Localitate în VSV Chinei, pe râul Sutlej, la frontiera cu India.

Lukácsháza. (lucaci hazo). Localitate în V Ungariei (Vas), la N de oraşul Szombathely.

Lukanga. Regiune mlăştinoasă în centrul Zambiei, traversată de râul Kafue, la NV de capitala Lusaka.

Lukavac. (lucavaţ). Localitate în centrul statului Bosnia-Herţegovina, situată la SV de Tuzla, centru al industriei chimice.

Lukavica. (lucaviţa). Localitate în NNE statului Bosnia-Herţegovina, la NV de oraşul Tuzla.

Lukenie. Râu (186 km) în Africa Ecuatorială, pe teritoriul R.D. Congo, afluent de dreapta al râului Kasai în apropiere de localitatea Mushie. Are 880 km lungime, izvorând din înălţimile estice ale R.D. Congo, curge pe direcţie E-V şi, după ce trece prin extremitatea de S a lacului Mai-Ndombe (fost Leopold II), poartă numele de Fimi. Este navigabil în aval de Lodja.

Lukjanovka. (luchianovca). Cartier al capitalei Ucrainei, Kiev.

Luk Keng. Localitate în S Chinei, la NNE de oraşul Hong Kong.

Luknau. v. Lucknow.

Lukojanov. (lucoianov). Localitate în Rusia, partea europeană, pe râul Muhtolovo, la SE de oraşul Nijni Novgorod.

Lukolela. Localitate în V R.D. Congo, la frontiera cu R.P. Congo, pe fluviul Congo, la SV de oraşul Mbandaka.

Lukov. Localitate în S Cehiei, la graniţa cu Austria, la NE de localitatea austriacă Hardegg.

Lukova. Localitate în SV Albaniei, pe ţărmul Mării Adriatice, la N de insula grecească Kerkira, la SE de oraşul Himara.

Lukovištia. (lucoviştia). Localitate în S Slovaciei, la N de oraşul Rimavska Sobota.

Lukovit. Localitate în NNV Bulgariei, la SV de oraşul Pleven.

Łuków. (vucof). Oraş în E Poloniei, la NV de oraşul Lublin.

Lukmanier. Pas la altitudinea de 1 917 m, în Elveţia, în cadrul Munţilor Lepontini. Permite trecerea între văile Ticino (la S) şi Reuss (la N).

Lukšić. (lucşiţ). Localitate în V Croaţiei, pe ţărmul Mării Adriatice, la NV de Split.

Lukšići. (lucşiţii). Cartier al oraşului Zagreb (Croaţia).

Lukuga. Râu (300 km lungime) în E R.D. Congo, afluent al fluviului Congo; izvorăşte din lacul Tanganyika.

Lukunor. Insulă în cadrul arhipelagului Caroline, în Oceanul Pacific.

Luleå. (luleo). Oraş în NNE Suediei, la gura fluviului Lule Älv, port la Golful Botnic, cu circa 75 000 loc. A fost fondat în 1621 şi declarat oraş în 1856. Centru siderurgic şi are şantiere navale.

Lule (Lule Älv, Luleälven). (lule elv). 1. Râu în NNE Suediei, în lungime de 450 km. Suprafaţa bazinului hidrografic ajunge la 25 200 kmp. Izvorăşte din Munţii Sulitelma, traversează Lacul Lulevatten şi Parcul Naţional Stora Sjöfallets, curge pe direcţie NV-SE, trece prin oraşul Boden şi se varsă în Golful Botnic printr-un mic estuar, în zona oraşului Luleå. Pe râu s-au construit hidrocentrale. 2. Lac situat în NV Suediei, pe râul cu acelaşi nume, în sectorul superior.

Lüleburgaz (Lüleburgas). (liuleburgaz). Localitate în Turcia europeană, la NV de Istanbul.

Lüliangsan. (liuliangsan). Munte (1 955 m) în ENE Chinei, între fluviul Huanghe (la V) şi afluentul Fenho (la E).

Luling. (lăling). Localitate aflată în S.U.A. (Texas), la SSE de oraşul Austin.

Lulla. (lulo). Localitate situată în Ungaria (Somogy), la SV de oraşul Siófok şi la S de lacul Balaton.

Lülling. (liuling). Localitate în S Austriei, în apropierea oraşului Klagenfurt.

Lulobenda. Cartier al capitalei Indoneziei, Jakarta.

Lulua. Râu (900 km) în S R.D. Congo, afluent al râului Kasai (iar acesta al fluviului Congo). Trece prin oraşul Kananga.

Luluabourg. (luluaburg). v. Kananga.

Lulung. Localitate în NE Chinei, la NE de oraşul Tangsan, pe râul Luanho, la V de golful Pohaj.

Lumadjang. (lumadgiang). Localitate în SE insulei Java (Indonezia), pe ţărmul Oceanului Indian, la SE de oraşul Malang.

Lumai. Localitate în E Angolei, la frontiera cu Zambia, la SE de oraşul Cassamba.

Lumberport. (lambărport). Localitate în E S.U.A. (Virginia de Vest), la N de oraşul Clarksburg.

Lumberton. (lambertăn). 1. Localitate în E S.U.A. (Carolina de Nord), la SE de oraşul Charlotte. 2. Localitate în S.U.A. (New Mexico), la NV de oraşul Santa Fe.

Lumbier. Localitate în N Spaniei, la SE de oraşul Pamplona.

Lumbres. (lumbr). Localitate aflată în NE Franţei, lângă oraşul Calais, centru al industriei materialelor de construcţie.

Lumding. Localitate în NE Indiei, la ESE de oraşul Gauhati.

Lume. 1. Tot ce există ca realitate; univers, cosmos. 2. Suprafaţa terestră, pământul locuit de om.

Lumea a Treia. Denumire generică dată unor ţări din Asia, Africa şi America Latină aflate în curs de dezvoltare.

Lumea Nouă. America, Australia şi Oceania, respectiv, uneori, şi Antarctica.

Lumea Veche. Asia, Europa şi Africa.

Lumiar. Localitate în Portugalia, la N de oraşul Lisabona.

Lumina. 1. Lac în Delta Dunării, între braţele Sulina şi Sf. Gheorghe, cu suprafaţa de 13,68 kmp şi un volum de 20,5 milioane mc. Împreună cu lacurile Roşu, Vătafu, Iacob, Puiuleţ şi Puiu, cu care este legat prin canale, formează un complex lacustru. Aici se practică piscicultura. 2. Comună în jud. Constanţa, în E Podişului Carasu, pe ţărmul de NV al Lacului Siutghiol. Până în 1990 satul a fost subordinea administrativă a oraşului Ovidiu, iar din 1990 împreună cu satele Oituz şi Sibioara, a fost trecut în categoria comunelor. Până în 1965 s-a numit Valea Neagră.

Lumparland. Localitate în SV Finlandei, în în insula Sund din grupul de insule Ahvenanmaa (Åland).

Lumut. Localitate în Malaysia, în partea peninsulară, pe ţărmul strâmtorii Malaka, la SV de oraşul Ipoh.

Lun. 1. Localitate în N insulei Pag (Croaţia), pe ţărmul strâmtorii Kvarnerić (Marea Adriatică). 2. Cap N al insulei Pag (Croaţia).

Lün. (liun). Localitate în N Mongoliei, la V de capitala statului.

Luna. 1. Comună în jud. Cluj, aşezată în zona de contact a Câmpiei Turzii cu Colinele Luduşului, pe cursul inferior al râului Arieş. Are circa 4 400 loc. Aici se exploatează dacite. Satul principal (atestat în 1270) are un monument al eroilor, iar în satul Luncani există o biserică în stil gotic (1290-1299), o biserică ortodoxă (sec. XVII) şi un conac în stil baroc (1815). Satele componente: Luna, Gligoreşti, Luncani. 2. Localitate în S Italiei peninsulare (Calabria), la NV de Catanzore, centru de exploatare a ţiţeiului.

Luna Park. Parc de distracţii în aer liber; cele mai renumite sunt: Coney Island (New York), Prater (Viena), Tivoli (Copenhaga), Battersea Park (Londra).

Lunavada. Localitate în V Indiei, la E de oraşul Ahmedabad.

Lunca. 1. Comună în jud. Bihor, în SE Depresiunii Beiuş, pe Crişu Negru, cu circa 3 300 loc. Aici există o păstrăvărie. Satele componente: Lunca, Briheni, Hotărel, Seghişte, Sârbeşti, Şuştiu. 2. Comună în jud. Botoşani, în Câmpia Jijiei Superioare, pe râul Sitna. Are aproape 5 000 loc. Satele componente: Lunca, Stroieşti, Zlătunoaia. 3. Comună în jud. Mureş, în NV Dealurilor Mureşului, cu circa 3 000 loc. Constituie centru de port popular (satul Logig). La Băiţa a fost identificată o necropolă din perioada Hallstat târziu. Tot aici există o biserică de lemn (1723). Satul principal a fost atestat din 1319. Satele componente: Lunca, Băiţa, Frunzeni, Logig, Sântu. 4. Comună în jud. Teleorman, în Câmpia Boianului, pe râul Sâiu. Are circa 6 800 loc. Până în 1965 satul şi comuna s-au numit Râioasa. La Lunca se află un conac din anul 1930. Satele componente: Lunca, Pleaşov, Prundu, Saelele.

Lunca Banului. Comună în jud. Vaslui, în lunca şi pe terasele Prutului, cu aproape 4 000 loc. Satele componente: Lunca Banului, Broscoşeşti, Condrea, Focşa, Lunca Veche, Oţetoaia. Răducani.

Lunca Bradului. Comună în jud. Mureş, în depresiunea cu acelaşi nume, la poalele de N ale Munţilor Gurghiu şi cele S ale Munţilor Căliman, pe cursul superior al Mureşului, în defileul Topliţa-Deda, cu circa 2 400 loc. Aici se exploatează lemnul şi andezitul. Satele componente: Lunca Bradului, Neagra, Sălard.

Lunca Cernii de Jos. Comună în jud. Hunedoara, la baza estică a Munţilor Poiana Ruscă, pe râul Cerna, cu peste 1 200 loc. Satele componente: Lunca Cernii de Jos (atestat în 1360), Ciumiţa, Fântâna, Gura Bordului, Lunca Cernii de Sus, Meria, Negoiu, Valea Babii.

Lunca Corbului. Comună în jud. Argeş, în Câmpia piteştiului, pe râul Cotmeana, cu circa 3 100 loc. Este nod rutier şi are un popas turistic. În satul Pădureţi se află două biserici din secolul al XVIII-lea iar la Catane o biserică de lemn (sec. XIX). Satele componente: Lunca Corbului, Bumbueni, Catane, Cieşti, Lăngeşti, Mârghia de Jos, Mârghia de Sus, Pădureţi, Silişteni.

Lunca de Jos. Comună în jud. Harghita, la poalele Munţilor Ciuc, în zona pasului Ghimeş, pe cursul superior al Trotuşului. Are aproape 5 400 loc. În satul Valea Rece sunt două biserici de lemn (sec. XIX şi XX). Aici se exploatează lemnul şi există un muzeu sătesc de istorie. Satele componente: Lunca de Jos, Baraţcoş, Poiana Fagului, Puntea Lupului, Valea lui Antaloc, Valea Boroş, Valea Capelei, Valea Întunecoasă, Valea Rece.

Lunca de Sus. Comună în jud. Harghita, la baza Munţilor Ciuc, pe cursul superior al Trotuşului. Are aproape 3 600 loc. Aici se exploatează calcare dolomitice. Există un muzeu sătesc de istorie. Satele componente sunt: Lunca de Sus, Comiat, Izvorul Trotuşului, Păltiniş-Ciuc, Valea Gârbea, Valea Ugra.

Lunca Ilvei. Comună în jud. Bistriţa-Năsăud, pe râul Ilva, cu circa 3 600 loc. Aici se exploatează andezitul şi lemnul şi se găsesc izvoare minerale. Satele componente: Lunca Ilvei.

Lunca Mureşului. Comună în jud. Alba, pe Mureş, cu circa 2 600 loc. La Gura Arieşului se exploatează balast. În satul principal se găseşte o biserică de lemn (1723). Satele componente sunt: Lunca Mureşului (atestat în anul 1291), Gura Arieşului.

Luncavăţ. Râu, afluent drept al Oltului, pe teritoriul comunei Băbeni. Are 57 km lungime, izvorând din Munţii Căpăţânii şi traversând depresiunea Horezu.

Luncaviţa. 1. Comună în jud. Caraş-Severin, la poalele de E ale Munţilor Semenic, pe cursul superior al râului Mehadica, cu peste 2 900 loc. Se practică pomicultura. Satul principal a fost atestat în 1440. Satele componente sunt: Luncaviţa, Verendin. 2. Comună în jud. Tulcea, pe dreapta Dunării, pe malul S al Lacului Crapina, la poalele de NNV ale Munţilor Măcin şi ale Podişului Niculiţel. Are peste 7 000 loc. La Văcăreni se află cherhana. Constituie centru viticol. Aici se găsesc vestigii neolitice, aparţinând culturii Gumelniţa (mileniul IV-III î.e.n.). Pe teritoriul comunei se află rezervaţia forestieră Valea Fagilor (154,2 ha), alcătuită din fag (Fagus orientalis, Fagus taurica - varietate meridională, Fagus sylvatica). Satele componente: Luncaviţa, Rachelu, Văcăreni.

Lunchu. (lunciu). Vârf (174 m) în S Malaysiei, partea peninsulară, la graniţa cu Singapore.

Luncoiu de Jos. Comună situată în jud. Hunedoara, aproape de Brad, cu aproape 2 000 loc. Satele componente: Luncoiu de Jos (atestat în 1439), Dudeşti, Luncoiu de Sus, Podele, Stejărel.

Luncsi. (lunci). Localitate în S Chinei, la N de Hong Kong.

Lund. 1. Oraş în SSV Suediei, la 17 km NE de Malmö, cu circa 100 000 loc. A fost întemeiat în anul 1020, fiind centru textil şi alimentar. 2. Localitate în S.U.A. (Utah), la NV de oraşul Cedar City.

Lunda. 1. Podiş în Africa (R.D. Congo şi Angola), slab vălurit, cu altitudini între 1 300-1 500 m. Are un climat subecuatorial. Formează cumpăna de ape între bazinele fluviului Congo (la N), Zambezi şi Cunene (la S). Vegetaţia este de savane şi păduri rare. Deţine zăcăminte de diamantifere şi de mangan. 2. Regiune administrativă în NE Angolei.

Lundåkra. (lundocra). Golf situat în SV Suediei, la SE de oraşul Landskrona.

Lundazi. Localitate în NE Zambiei, la graniţa cu Malawi.

Lunde. Localitate în S Norvegiei, la SV de oraşul Drammen.

Lundi. (lundii). Râu în ESE statului Zimbabwe şi continuat pe teritoriul Mozambicului sub denumirea de Save.

Lundur. Localitate în V Islandei, la NE de oraşul Leira.

Lundy. (lundii). Insulă poziţionată în Marea Kelta (Oceanul Atlantic), la SV de Golful Bristol. Aparţine de Anglia (Marea Britanie).

Lune. Râu (72 km) în NV Angliei (Marea Britanie), cu vărsare în Marea Irlandei (golful Morecambe) la N de oraşul Lancaster.

Lunebach. (lunebac). Localitate în VSV Germaniei, pe râul Prüm, la NV de Trier.

Lüneburg. (liuneburg). Localitate în N Germaniei, la SE de oraşul Hamburg, pe Canalul Elba.

Lüneburger Heide. (liuneburgher haide). Regiune naturală în N Germaniei, între Weser şi Elba.

Lunel. Localitate în S Franţei, la NE de oraşul Montpellier.

Lünen. (liunen). Oraş în VNV Germaniei (Renania de Nord-Westfalia), în bazinul Ruhr, pe dreapta râului Lippe, la 12 km NE de Dortmund, cu circa 90 000 loc. Centru industrial. A fost declarat oraş în 1210.

Lunenburg. (lanenburg). 1. Localitate în SE Canadei, pe ţărmul E al peninsulei Noua Scoţie, la S de oraşul Halifax. 2. Localitate în S.U.A. (Virginia), la SV de oraşul Richmond.

Lunéville. (lunevil). Oraş în NE Franţei (Lorena), pe râul Meurthe, la confluenţa cu Vezouze, la 25 km SE de Nancy, cu circa 25 000 loc. Centru industrial, are un muzeu de istorie şi de faianţă.

Lung, Dealul. Deal situat în V Podişului (Dealurilor) Lipovei.

Lunga. Râu în S Republicii Moldova, afluent al râului Jalpuh.

Lungani. Comună în jud. Iaşi, în Câmpia Jijiei Inferioare, pe dreapta râului Bahlui, cu circa 4 700 loc. La Goeşti se află o biserică (1813). Satele componente: Lungani (atestat 1490), Crucea, Goeşti, Zmeu.

Lungarës. Munţi situaţi în SV Albaniei, la SE de oraşul Vlora, pe ţărmul Golfului Vlorë (Marea Adriatică).

Lungau. Regiune naturală situată în cadrul Munţilor Tauernii Joşi (Austria).

Lung Ching Tau. (lung cing tau). Localitate în S Chinei, la V de oraşul Hong Kong.

Lungern. (lunghern). Localitate în partea central-sudică a Elveţiei, la NE de lacul Brienz.

Lungernsee. (lunghernzee). Hidrocentrală în centrul Elveţiei, la SV de Lacul Celor Patru Cantoane.

Lungeşti. Comună în jud. Vâlcea, în SE Piemontului Olteţului, pe râul Mamu, cu circa 3 700 loc. În satul Stăneşti-Lunca se găsesc biserici vechi (1536, ctitorie a familiei Buzeştilor, aici fiind înmormântat Stroe Buzescu) şi una din 1696-1699, respectiv o biserică de lemn (1833). Satele componente: Lungeşti, Carcadieşti, Dumbrava, Fumureni, Gănţulei, Stăneşti-Lunca.

Lunghszi. (lungsii). Localitate situată în N Chinei, la SE de oraşul Lancsou.

Lunghszien. (lungsien). Localitate în partea central-nordică a Chinei, la NV de oraşul Hszian.

Lunghua. (lunghua). 1. Localitate în S Chinei, la V de oraşul Hong Kong. 2. Localitate în NE Chinei, pe râul Imatuho, la NNV de oraşul Csengtö.

Lungkou. Localitate în NE Chinei, în N peninsulei Shantung, pe ţărmul golfului Pohaj.

Lungleh. Localitate în extremitatea NE a Indiei, pe râul kaladan, în apropierea graniţei cu Bangladesh (la V) şi Myanmar (la E).

Lungnak. Localitate în V Chinei, în podişul Tibet.

Lungro. Centru minier (care) în SV Italiei peninsulare, în peninsula Calabria, la NV de Catanzaro.

Lungu. Vârf (1 382 m) în N Obcinei Mari (Obcinele Bucovinei), situat la graniţa cu Ucraina.

Lungué-Bungo. (lunghe bungo). Râu în E Angloei şi în V Zambiei, afluent al fluviului Zambezi.

Lunguleţu. Comună în jud. Dâmboviţa, în Câmpia Titu, pe râurile Dâmboviţa şi Saba. Are circa 5 700 loc. Aici se exploatează petrol. În satul principal a fost descoperit (1958) un depozit monetar din timpul lui Traian. Satele Lunguleţu (1780-1790) şi Serdanu (1831-1832) deţin biserici. Satele componente: Lunguleţu, Oreasca, Serdanu.

Lungvangmiao. Localitate în NE Chinei, la SV de oraşul Antung, în NE peninsulei Liaotung.

Lungvanhu. Lac situat pe fluviul Chang Jiang, la E de oraşul Csicsou.

Luni. 1. Râu (500 km) în NV Indiei, cu scurgere intermitentă, aproape de graniţa cu Pakistan. Se varsă într-o regiune mlăştinoasă sărată înainte de a ajunge la Oceanul Indian. 2. Localitate în VNV Indiei, pe râul Luni, la S de oraşul Jodhpur.

Lunjevača. (lunievacia). Munte (1 872 m) situat în NV statului Bosnia-Heţegovina, la E de râul Una.

Lunna. Localitate în V ţării Belarus, la graniţa cu Polonia, pe râul Nyeman.

Luntaj (Bugur). (luntagi). Localitate în NV Chinei, la N de râul Tarim şi la V de lacul Bagraskol.

Lunyama. (luniama). Localitate în R.D. Congo, în SE ţării, pe râul Luvua.

Lunyino. (luniino). Localitate în Rusia, pa europeană, la NE de oraşul Penza.

Lunyinyec. (luninieţ). Localitate în SSV Belorusiei, la NE de oraşul Pinsk.

Lunz. (lunţ). Localitate situată aproximativ în partea centrală a Austriei, pe râul Ybbs, la SE de oraşul Steyr.

Lunzenau. (lunţenau). Localitate în E Germaniei, la NV de oraşul Chemnitz.

Luocsi. (luocii). Localitate în E Chinei, la N de oraşul Hofej.

Luoho. Oraş în E Chinei, la SSE de oraşul Csengcsou.

Luokě. (luoche). Localitate în Lituania, la NV de oraşul Šiauliai.

Luoping. Localitate în S Chinei, la SE de oraşul Kunming.

Luotien. Localitate în E Chinei, la N de oraşul Csicsou.

Luoto. Insulă finlandeză situată în golful Botnic, la S de gura râului Perhonjoki.

Luoyang (Loyang). (luoiang, loiang). Oraş în E Chinei (Henan), pe Luo He (afluent de dreapta al fluviului Huang He), la 195 km VSV de Kaifeng. Centru de exploatare a cărbunilor şi a minereurilor de fier. Centru industrial metalurgic. Aici se află peştera Longmen cu circa 100 000 de imagini şi statui ale lui Budha (sec. V-VII). A fost fondat în secolul al XII-lea î.e.n. Vechea sa denumire a fost Honan.

Luozi. (luozii). Localitate în V R.D. Congo, pe fluviul Congo, la graniţa cu R.P. Congo.

Lupa. Centru de extracţie a aurului situat în SV Tanzaniei.

Lupac. Comună în jud. Caraş-Severin, în Depresiunea Caraşova, la poalele E ale Munţilor Dognecea. Are circa 3 000 loc. Aici se exploatează huilă. Satele componente: Lupac (atestat în 1598), Clocotici, Rafnic, Vodnic.

Lupar. Râu în Malaysia, în V părţii insulare, cu vărsare în Marea Chinei de Sud.

Lupej. (lupegi). v. Csalutöcsi.

Lupeni. 1. Oraş în jud. Hunedoara, în Depresiunea Petroşani, la poalele de N ale Munţilor Vâlcan, la 700 m altitudine, pe valea Jiului de Vest. Are peste 30 000 loc. Oraş minier (huilă) dar şi punct de plecare spre cabana Straja (1 460 m) din Munţii Vâlcan (în folosinţă din 1982). Este atestat din 1770 şi din 1941 oraş (însă din 1945 retrogradată ca sat) şi redevenit oraş în 1960. Aici a fost o grevă a minerilor în 1929 dar şi în 1977. Aici se află o biserică de lemn (sec. XIX). Aparţine municipiului Petroşani. 2. Comună în jud. Harghita, în zona de contact a Podişului Târnavelor cu prelungirile Munţilor Gurghiu, pe râul Feernic, cu peste 4 600 loc. La Firtuşu a fost descoperit în 1831 un tezaur monetar din perioada romană şi bizantină. Aici se află un muzeu etnografic iar la Bisericani o biserică romano-catolică (sec. XIII) iar la Satu Mic o biserică reformată (1620). Satele componente sunt: Lupeni, Bisericani. Bulgăreni, Firtuşu, Morăreni, Păltiniş, Păuleni, Satu Mic, Sâncel.

Łupkow. (vupcof). Pas (657 m) situat în Munţii Beschizii Răsăriteni (Orientali), între statele Slovacia şi Ucraina.

Lupoč. (lupoci). Localitate în S Slovaciei, la NV de oraşul Lušenec.

Lupoglav. 1. Localitate în Croaţia, la SV de oraşul Bjelovar. 2. Localitate în NE peninsulei Istria (Croaţia).

Luppa-sziget. (lupo sighet). Insulă fluviatilă în braţul Szentendrei-Duna al Dunării, la SSE de oraşul Szentendre.

Luppe. Râu ce trece prin oraşul Leipzig (Germania).

Lupşa. Comună în jud. Alba, în depresiunea cu acelaşi nume, în Ţara Moţilor, pe râul Arieş, cu circa 3 700 loc. Aici se exploatează calcar cristalin. În 1939 aici s-au înfiinţat muzee etnografice şi de artă populară. În satul Lupşa (atestat în 1325) se află mănăstirea cu acelaşi nume, de călugări, datând din 1421-1429. La Hădărău există o biserică (1770). La Valea Lupşii există biserici de lemn (din 1694 şi respectiv 1799). Satele componente sunt: Lupşa, Bârdeşti, Bârzan, Curmătura, După Deal, Geamăna, Hădărău, Holobani, Lazuri, Lunca, Mănăstire, Mărgaia, Muşca, Piţiga, Pârâu-Cărbunari, Poşogani, Şasa, Trifeşti, Valea Holhorii, Valea Lupşii, Valea Şesii, Văi, Vinţa.

Lupşanu. Comună în jud. Călăraşi, cu circa 3 600 loc. Constituie nod rutier. Satele componente sunt: Lupşanu, Nucetu, Plevna, Radu Vodă, Valea Rusului.

Luputa. Localitate în S R.D. Congo, pe râul Sankutu, la SE de oraşul Kananga.

Luque. (luche). Localitate în SV Paraguay-ului, la E de capitala Asunción.


Yüklə 0,83 Mb.

Dostları ilə paylaş:
1   ...   11   12   13   14   15   16   17   18   19




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2020
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə