Lumea L laa. Localitate în ne austriei, la graniţa cu Cehia, la n de oraşul Viena. Laaer Berg



Yüklə 0,83 Mb.
səhifə6/19
tarix31.10.2017
ölçüsü0,83 Mb.
1   2   3   4   5   6   7   8   9   ...   19

Lateran (Laterano). Complex arhitectonic monumental din Roma. Include bazilica San Giovanni in Laterano (311-314).

Laterza. Localitate în S Italiei peninsulare, la SE de oraşul Matera şi la NV de oraşul Taranto.

La Teste-de-Buch. (la test deo buş). Localitate în SV Franţei, pe ţărmul golfului Biscaya, la SV de oraşul Bordeaux.

Lathen. Localitate în NV Germaniei, pe râul Ems, la SV de oraşul Oldenburg.

La Tuile. Centru minier (cupru) în NV Italiei, la graniţa cu statele Franţa şi Elveţia.

La Thulle. Localitate în NV Italiei, la graniţa cu Franţa, centru de exploatare a huilei.

Latina. Oraş în V Italiei (Lazio), la SE de capitala Roma.

Latisana. Localitate în NE Italiei, la NE de oraşul Veneţia.

Latium. (laţium). v. Lazio.

Látó-hegy. (lato hegi). Deal (292 m) lângă Budapesta (Ungaria).

Latonovo. Localitate în S Rusiei europene, la N de golful Taganrog şi la NV de oraşul Taganrog.

Latorca (Latorica). (latorţa, latoriţa). Râu (203,8 km) în SV Ucrainei şi în SE Slovaciei, afluent al râului Bodrog iar acesta al Tisei.

La Tortuga. Insulă (Venezuela) în SE Mării Caraibilor, la 88 km V de insula Margarita şi la 200 km NE de Caracas. Are suprafaţa de 220 kmp.

Latouche Treville. (latuş trevil). Cap în NV Australiei, în Oceanul Pacific, la NV de oraşul La Grange.

La Tour-d'Aigues. (la tur deg). Localitate în SE Franţei, la NNE de oraşul Marseille.

La Tour-de-Carol. (la tur deo carol). Localitate în S Franţei, în Pirinei, la E de Andorra.

La Tour-de-Peilz. (la tur deo peilţ). Localitate în SV Elveţiei, pe malul NE al lacului Geneva, la ESE de oraşul Lausanne.

La Tour-du-Pin. (la tur diu pin). Localitate în SE Franţei, la SE de oraşul Lyon.

Látrabjarg. (latrab iarg). Cap în NV Islandei, la SV de vulcanul Vatneyri.

Látrány. (latrani). Localitate în Ungaria (Somogy), la S de lacul Balaton.

La Tremblade. (la tremblad). Localitate în V Franţei, pe ţărmul Oceanului Atlantic, la SV de oraşul Rochefort.

Latresne. (latresn). Localitate în Franţa, la SE de oraşul Bordeaux.

La Trinitaria. Localitate în SE Mexicului, pe râul Grijalva, în apropierea graniţei cu Guatemala, la SE de oraşul Tuxtla Gutiérez.

La Trinité. (la trinite). Localitate în NV Italiei, la VNV de lacul Maggiore.

Latschur. (latşur). Vârf (2 2 36 m) în S Austriei, la NV de oraşul Villach.

Lattakia. v. Latakia.

La Tuque. (la tuc). Localitate în SSE Canadei (Québec), la NV de oraşul Québec.

Latur. Oraş în India, la NV de oraşul Hyderabad.

Latvia. v. Letonia.

Lau. Insule din arhipelagul Fiji (Viti) din Oceanul Pacific, la E de insula Fiji (Viti).

Lauca. Râu în V Boliviei, cu vărsare în lacul Poopó.

Lauchhammer. (lauc hamer). Localitate în ENE Germaniei, la NV de Dresden, centru al industriei chimice.

Lauda. Localitate în SSV Germaniei, pe râul Tauber, la SV de oraşul Würzburg.

Laudal. Localitate în S Norvegiei, la NV de oraşul Kristiansand.

Laudense. Centru minier (gaze naturale) în N Italiei, pe fluviul Pad, la ESE de Milano.

Lauenburg. Localitate în N Germaniei, pe fluviul Elba, la SE de oraşul Hamburg.

Lauenen. Localitate în SV Elveţiei, la E de lacul Geneva, la N de oraşul Sion.

Lauenstein. (lauenştain). Localitate în E Germaniei, aproape de hotarul cu Cehia, la S de oraşul Dresden.

Lauerz. (lauerţ). 1. Lac (3,1 kmp) situat în Elveţia, la E de lacul Vierwaldstätt şi la SE de lacul Zug. 2. Localitate în Elveţia, pe malul V al lacului omonim.

Lauf. Localitate în SSE Germaniei, la NE de oraşul Nürnberg.

Laufen. 1. Localitate în NV Elveţiei, la frontiera cu Franţa, la SV de oraşul Basel. 2. Localitate în SE Germaniei, la graniţa cu Austria (la NV de oraşul Salzburg).

Laufenburg. Localitate în N Elveţiei, la frontiera cu Germania, la NV de oraşul Zürich.

Laukaa. Localitate în S Finlandei, la NE de oraşul Jyväskylä.

Laukkala. Localitate în S Finlandei, la SV de lacul Saimaa, la V de oraşul Lappeenranta.

Lau-Lakemba. Insule coraligene din grupul Fiji (Oceanul Pacific).

Launceston. (launsestăn). 1. Localitate în V peninsulei Cornwall (Anglia-Marea Britanie). 2. Oraş în N insulei Tasmania (Australia).

La Unión. 1. Localitate în Chile, la N de oraşul Osrono. 2. Localitate în SV Columbiei, la NE de oraşul Pasto. 3. Localitate în VSV Mexicului, pe ţărmul Oceanului Pacific, la SE de oraşul Colima. 4. Localitate în ENE statului Peru, pe Ucayali, la SV de oraşul Contamana. 5. Localitate în Salvador, pe ţărmul Oceanului Pacific, la SSE de San Salvador. 6. Localitate în SE Spaniei, la NE de oraşul Cartagena.

Launois. (lonoa). Localitate în NE Franţei, la SV de oraşul Charleville Méziéres.

Laupahoehoe. Localitate în ENE insulei Hawaii (Hawaii-S.U.A.), la Oceanul Pacific.

Laupen. (lopen). Localitate în SV Elveţiei, la SV de capitala Berna.

Laupheim. (laup haim). Localitate în SV Germaniei, la SV de oraşul Ulm.

Lauqa. (lauca). Oază situată în N Arabiei Saudite, la SE de oraşul Duwaid.

Laura. Centru de exploatare a huilei situat în NE Australiei, în centru peninsulei York.

La Urbana. Localitate în Venezuela, pe Orinoco, la SE de oraşul San Fernando de Apure.

Laureano di Borello. (laureano di borelio). Localitate în SV peninsulei Calabria (Italia), pe râul Mesima, la NE de oraşul Reggio di Calabria.

Laurel. (lorel). 1. Localitate în S.U.A. (Maryland), la NE de oraşul Washington. 2. Oraş în S.U.A. (Mississippi), la SE de oraşul Jackson. 3. Localitate în S.U.A. (Montana), la SV de oraşul Billings, pe râul Yellowstone.

Laurenzana. (lorenzana). Localitate în SE Italiei peninsulare, la SE de oraşul Potenza.

Lauria. (loria). Localitate în SE Italiei apeninice, la SV de oraşul Potenza, aproape de ţărmul Mării Tireniene.

Laurinburg. Localitate în E S.U.A. (Carolina de Nord), la SE de oraşul Charlotte.

Lauris. (lorii). Localitate în SE Franţei, în apropierea oraşului Marseille.

Laurium. (lorium). Localitate în S.U.A. (Michigan), în NV peninsulei Keewenaw, la SV de oraşul Eagle River, aproape de malul lacului Superior.

Lauro Müller. (lauro miuler). Localitate în SE Braziliei, la NE de oraşul Pôrto Alegre.

Lauša. (lauşa). Localitate în SV Serbiei, pe Drinul Alb, la NV de oraşul Priština.

Lausanne. (lozan). Oraş în SV Elveţiei, centrul administrativ al cantonului Vaud, situat pe ţărmul de N al Lacului Geneva, la altitudinea de 374 m, la 51 km NE de Geneva. Are peste 115 000 loc. Mare centru financiar, industrial, comercial şi turistic, a fost cunoscut pe vremea romanilor sub numele de Lausanium, fiind din 1434 oraş liber. Aici s-au desfăşurat foarte multe conferinţe importante.

Laurasia. Insule coraligene din arhipelagul Fidji, la NV de arhipelagul Tonga (Oceanul Pacific).

Lausitz. (lausiţ). Coline în E Germaniei,, înspre Polonia (unde poartă numele de Luzacici), la NE de Dresden.

Laut. 1. Insulă (Indonezia) situată la SE de insula Kalimantan. 2. Insule (Indonezia) situate la SE de insula Seram şi la V de insula Noua Guinee.

Lauta. Localitate în E Germaniei, la NE de Dresden, centru al metalurgiei neferoaselor.

Lautaro. Localitate în Chile, la NE de oraşul Temuco.

Lauter. Localitate în E Germaniei, la SE de oraşul Zwickau.

Lauterach. (lauterac). Localitate în V Austriei, la SE de lacul Boden şi la S de oraşul Bregenz.

Lauterbach. (lauterbac). Localitate în E Germaniei, la SE de oraşul Chemnitz.

Lauterbourg. (loterbur). Localitate în NE Franţei, pe Rin, la frontiera cu Germania, la NE de oraşul Strasbourg.

Lauterbrunnen. (loterbrunen). Localitate în SSV Elveţiei, la SE de lacul Thun şi la SV de lacul Brienz.

Lauthala. Insulă din grupul Fiji (Oceanul Pacific).

Lautoka. Localitate în V insulei Levu (Fiji-Oceanul Pacific).

Lauttasaari. Insulă finlandeză situată în golful Finic, la SV de oraşul Helsinki.

Lauw. (lov). Localitate în E Franţei, pe râul Doller, la NV de oraşul Mulhouse.

Lauwater. (lauater). Localitate în E Namibiei, la SE de oraşul Windhoek.

Lauwers. (lovers). Golf în N Olandei, la NV de oraşul Groningen.

Lauzon. (lozon). Localitate în SE Canadei (Québec), pe Sf. Laurenţiu, la NE de oraşul Québec.

Lava. Râu (300 km) în S regiunii Kaliningrad, afluent al râului Pregolja.

La Vachey. (la vaşei). Localitate în NV Italiei, în apropierea graniţei cu statele Elveţia şi Franţa.

Lavadores. Localitate în NV Spaniei, la NE de oraşul Vigo.

Laval. 1. Ville de Laval. (vile deo laval). Oraş în SE Canadei (Québec), situat pe insula Jésus (suprafaţa 246 kmp, 32 km lungime, 12 km lăţime), mărginită de braţele Rivière des Mille (la V şi NV) şi Rivière des Prairies (la E şi SE) ale fluviului Sf. Laurenţiu, la NV de Montréal. Are circa 315 000 loc. Centru industrial, a fost înfiinţat în 1965, ca suburbie industrială a oraşului Montréal. 2. Oraş în NV Franţei (Maine), pe râul Mayenne, între oraşele Le Mans (la E) şi Rennes (la V).

Laval de Cère. (laval de ser). Hidrocentrală situată în partea central-sudică a Franţei, în Masivul Central Francez, pe Dordogne.

Lavalle. Localitate în V Argentinei, la NE de oraşul Mendoza.

La Valletta. v. Valletta.

Lavamünd. (lavamiund). Localitate în SSE Austriei, pe râul Lavant, la hotarul cu Serbia.

Láván. Insulă (Iran) în Golful Persic.

Lavangen. (lavanghen). Localitate aflată în NNV Norvegiei, la NE de oraşul Narvik.

Lavant. Râu în SE Austriei, afluent al râului Drava.

Lavanttal. Centru minier (cărbune brun) în SE Austriei, la SV de oraşul Graz.

Lavapié. (lavapie). Cap geografic în V statului Chile, la SV de oraşul Concepción. Pătrunde în Oceanul Pacific.

Lávara. Localitate în NE Greciei, la graniţa cu Turcia europeană (la SV de oraşul Edirne).

La Varrenne-St-Hilaire. (la varen sent iler). Cartier al Parisului (Franţa).

Lavaur. (lavor). Localitate în SSV Franţei, pe râul Agout, la NE de oraşul Toulouse.

Lavaveix-les-Mines. (lavave le min). Localitate în centrul Franţei, pe râul Creuse, la NE de oraşul Limoges.

La Vega. Oraşul în centrul statului Republica Dominicană, la SS de oraşul Santiago.

La Vela. 1. Localitate în NNV Venezuelei, pe ţărmul Mării Caraibilor, la E de oraşul Coro. 2. Cap în N peninsulei Guajira (Venezuela).

Lavelade-d'Ardeche. (lavelad dardeş). Localitate înl SE de oraşul Le Puy (Franţa).

Lavelanet. (lavelanet). Hidrocentrală în SSV Franţei, pe râul Ande, la SE de localitatea Carcassonne.

Laveno. Localitate în NV Italiei, pe ţărmul de E al lacului Maggiore. Este staţiune climaterică.

Lavenone. Localitate în N Italiei, la V de lacul Garda, pe râul Chiese, la SV de lacul Idro.

Laventie. (laventii). Localitate în NE Franţei, la V de oraşul Lille.

La Ventura. Localitate în NE Mexicului, la SV de oraşul Monterrey.

La Venturosa. Localitate în E Columbiei, la hotarul cu Venezuela, pe râul Meta.

Lavéra. Localitate în SE Franţei, pe ţărmul Mării Mediterane, la V de Marsilia, centru al prelucrării ţiţeiului.

La Verdière. (la verdier). Localitate în SE Franţei, la NE de oraşul Marseille.

Lavertezzo. (laverteţo). Localitate în SSE Elveţiei, la NNE de lacul Maggiore.

Laverton. (levărtăn). 1. Localitate minieră (nichel, plumb) în SV Australiei, la marginea SV a deşertului Victoria, la NV de lacul Carey. 2. Localitate în SE Australiei, la SV de oraşul Melbourne.

Lavey. (lavii). Hidrocentrală situată în SV Elveţiei, pe Ron, la SE de lacul Geneva.

Lavia. Localitate în SV Finlandei, la NV de oraşul Tampere.

Laviana. Localitate în NNV Spaniei, la SE de oraşul Oviedo.

La Victoria. Localitate în N Venezuelei, la SV de capitala Caracas.

Lavik. Localitate în SV Norvegiei, pe ţărmul nordic al fiordului Sogne.

La Villedieu. (la vildeo). Localitate în E Franţei, la NV de oraşul Belfort.

La Ville-du-Bois. (la vil diu boa). Localitate situată la S de Paris (Franţa).

Lavin. Localitate în ESE Elveţiei, pe râul Inn, la ESE de oraşul Davos.

La Viña. (la vinia). Localitate în NV statului Peru, pe ţărmul Oceanului Pacific, la SE de oraşul Chiclayo.

La Violeta. Localitate în ENE Argentinei, la NE de oraşul Pergamino.

Lavki. (lavchii). Localitate în Ucraina, la NV de oraşul Mukacevo.

Lavongai. Insulă (Papua-Noua Guinee) situată la NE de insula Noua Guinee şi la V de insula Noua Irlanda. Are suprafaţa de 1 200 kmp. Anterior s-a numit New Hannover.

Lavras. 1. Localitate în E Braziliei, pe râul Jaguaribe, la NE de oraşul Crato. 2. Localitate în SE Braziliei, la NV de Rio Janeiro şi la SV de Belo Horizonte.

Lavras do Sul. Localitate în S Braziliei, la SV de oraşul Pôrto Alegre.

Lávrion. Localitate din Grecia, la SE de capitala Atena, pe ţărmul Mării Egee.

Lawa. (lava). Râu în NE Americii de Sud, între statele Surinam şi Guyana Franceză.

Lawlers. (laulărs). Localitate în SV Australiei, la NV de lacul Raestde, la NE de oraşul Perth.

Lawrence. (laurens). 1. Localitate situată în S.U.A. (Kansas), la VSV de oraşul Kansas City, pe râul Kansas (afluent al râului Missouri). 2. Oraş poziţionat în NE S.U.A. (Massachusetts), la NNE de oraşul Boston, pe ţărmul Oceanului Atlantic.

Lawrenceburg. (laurenseburg). 1. Localitate în S.U.A. (Kentuky), pe râul Kentuky, la SE de oraşul Louisville. 2. Localitate în S.U.A. (Tennessee), la SV de oraşul Nashville.

Lawrenceville. (laurensevil). 1. Localitate în S.U.A. (Illinois), la NV de oraşul Evansville. 2. Localitate în E S.U.A. (Virginia) la V de oraşul Norfolk.

Laws. (laus). Localitate în SV S.U.A. (California), la NE de oraşul Fresno.

Lawton. (lautăn). 1. Cartier al Havanei (Cuba). 2. Localitate în Anglia (Marea Britanie), la NV de oraşul Stoke. 3. Oraş situat în S.U.A. (Oklahoma), la SV de Oklahoma City.

Lawu. Vârf (3 265 m) situat în partea central-estică a insulei Java (Indonezia).

Laxå. (lacso). Localitate în S Suediei, la SV de oraşul Örebro şi la E de lacul Vänern.

Laxenburg. Localitate în NE Austriei, la S de oraşul Viena.

Lay. Râu (125 km) în NV Franţei, afluent al râului Sévre Niortaisse, cu care se varsă în Golful Biscaya, în dreptul insulei Ré.

Lay Chau. (lai ciau). Oraş în NV Vietnamului, la graniţa cu China.

Laysan. Insulă din cadrul grupului Hawaii (S.U.A.) din Oceanul Pacific.

Laza. Comună în jud. Vaslui, în Colinele Tutovei, pe Racova. Are circa 6 500 loc. În lacul Puşcaşi se cresc peşti. La Poiana lui Alexa este centru de ceramică populară. Satele componente sunt: Laza, Bejeneşti, Poiana lui Alexa, Puşcaşi, Răşniţa, Sauca, Teişoru, Valea Târgului.

Lazareto. Localitate în VSV Portugaliei, la S de Lisabona, pe malul S al estuarului Tejo.

Lazarevac. (lazarevaţ). Localitate în Serbia, la SV de capitala Beograd.

Lazarevszkoje. (lazarevscoie). Localitate în S Rusiei europene, pe ţărmul E al Mării Negre, la NV de oraşul Soci.

Lázaro Cárdenas. Localitate în SV Mexicului, pe ţărmul Oceanului Pacific, pe râul Balsas, la SV de Guadalajara şi la NV de Acapulco. Este centru metalurgic şi are o hidrocentrală.

Láz-bérci. (laz bierţii). Lac de acumulare situat pe râul Bán, din ENE Ungariei, la NV de oraşul Miskolc.

Lazdijai. (lazdiiai). Localitate în Lituania, la graniţa cu Polonia, la SE de oraşul Kalvarija.

Laze. Localitate în V Sloveniei, la SE de capitala Ljubljana.

Lázi. (lazii). Localitate situată în Ungaria (Veszprém), la NE de oraşul Pápa.

Laziale. Vulcan în Italia peninsulară, la SE de Roma.

Lazio (Latium). (laţio, laţium). Regiune în Italia Centrală (17 200 kmp, peste 5,2 milioane loc., reşedinţa fiind la Roma). Oraşele principale sunt: Frosinone, Latina, Rieti, Viterbo. Această regiune include provinciile Frosinone, Latina, Roma şi Viterbo. Turismul este foarte dezvoltat. A fost populată de la sfârşitul mileniului II î.e.n. de latini, constituind nucleul civilizaţiei romane de mai târziu.

Lazise. Localitate în N Italiei, pe malul SE al lacului Garda.

Łaziska Gorne. (vazisca gorne). Localitate în S Poloniei, la SV de oraşul Katowice. Are o termocentrală.

Lázně Kynžvart. (lazne chinjvart). Localitate în V Cehiei, la hotarul cu Germania, la SSV de oraşul Karlovy Vary.

Lazo. Localitate în NE Argentinei, la ENE de oraşul Rosario.

Lazuri. Comună în jud. Satu Mare, în Câmpia Someşului, cu peste 5 000 loc. Pe teritoriul satului Lazuri, menţionat documentar în anul 1261, au fost descoperite vestigii dacice din secolele III-II î.e.n., ca şi urmele unei aşezări din secolele III-IV era noastră. Satele Lazuri (sec. XVI), Nisipeni (sec. XVI) şi Bercu (1840) deţin biserici reformate iar satele Noroieni (1810) şi Peleş (1828) biserici ortodoxe. Satele componente: Lazuri, Bercu, Nisipeni, Noroieni, Peleş, Pelişor.

Lazuri de Beiuş. Comună în jud. Bihor, în Depresiunea Beiuş, pe cursul superior al Crişului Negru, cu circa 2 000 loc. Satele Lazuri de Beiuş şi Hinchiriş (menţionate documentar în 1588) au biserici de lemn (secolul XVIII, cu picturi interioare din secolul al XIX-lea şi respectiv din anul 1776). Satele componente sunt: Lazuri de Beiuş, Băleni, Cusuiuş, Hinchiriş.

Lăcăuţi, Munţii. Culme muntoasă în NV Munţilor Vrancea, cu orientare generală NV-SE, alcătuită din fliş grezos cu intercalaţii şistoase, fliş bituminos cu gresia de Kliwa ca şi din conglomerate. În cadrul acestei culmi se individualizează mai multe masive: Lăcăuţi (cu vârful cu acelaşi nume de 1 777 m), Goru (cu vârful omonim de 1 785 m, cel mai înalt din culmea Lăcăuţi), Giurgiu (1 721 m), Furu (cu Furu Mare-1 415 m). Constituie nod hidrografic, de aici izvorând râurile Putna, Bâsca Mare, Bâsca Mică, Zăbala, Năruja, Tişiţa, Coza. Are o staţie meteorologică de altitudine.

Lădeşti. Comună în jud. Vâlcea, situată în zona Piemontului Olteţului, pe râul Cerna (afluent al Olteţului), cu circa 2 300 loc. Satele componente sunt următoarele: Lădeşti, Cermegeşti, Chiriceşti, Ciumagi, Dealu Corni, Găgeni, Măldăreşti, Olteanca, Păsculeşti, Popeşti.

Lăpugiu de Jos. Comună situată în jud. Hunedoara, în Depresiunea Lăpugiu, la poalele de NV ale Munţilor Poiana Ruscă, pe Pârâul Lăpugilor. Are circa 1 700 loc. La Lăpugiul de Sus, menţionat documentar în 1439, se găseşte un punct fosilifer cu faună marină din Miocen iar în Lăpugiu de Jos (atestat tot din 1439) o biserică de lemn (sec. XVIII). Satele componente: Lăpugiu de Jos, Baştea, Coseşti, Fintoag, Grind, Holdea, Lăpugiu de Sus, Lăsău, Ohaba, Teiu.

Lăpuş. 1. Masiv muntos în NV Carpaţilor Orientali, în grupa munţilor vulcanici, situat între Munţii Gutâi (la VNV) şi Ţibleş (la ESE). Are mai multe culmi domoale, orientate spre S (Culmea Şatra-1 041 m altitudine) sau spre N, din care se detaşează câteva vârfuri ce depăşeşc 1 300 m (Neteda-1 322 m, Sermeteş-1 306 m, Secu-1 311 m). Altitudinea maximă urcă la 1 358 m în vârful Văratec. Munţii Lăpuş sunt alcătuiţi din roci eruptive (andezite, andezite bazaltoide, piroclastite) şi sunt acoperiţi cu păduri de fag în amestec cu răşinoase. De aici izvorăsc râurile Lăpuş, Botiz, Bloaja, Cavnic etc. 2. Depresiune intramontană, tectono-erozivă, delimitată de Munţii Gutâi şi Munţii Lăpuş (la N), Ţibleş (NE), culmea Breaza (S) şi masivul Preluca (V), drenată de râul Lăpuş afluenţii săi: Rotunda, Dobric, Suciu, Rohia etc. Suprafaţa este de circa 225 kmp. Relieful este colinar, de 400-500 m altitudine, intens fragmentat de o reţea densă de văi, însoţite de terase şi lunci. La contactul depresiunii cu zonele montane se află glacisuri (Vima şi Rohia în S) sau resturi piemontane (Piemontul Şatra în NU). Clima este temperat-moderată (temperatura medie anuală 8-9oC, precipitaţii 800-1 000 mm/an). Mai este cunoscută şi sub numele de Ţara Lăpuşului. Se practică pomicultura. 3. Râu, afluent de dreapta al Someşului, lung de 112 km. Izvorăşte din Munţii Lăpuş, de sub vârful Văratec, de la altitudinea de 1 200 m. Străbate depresiunea cu acelaşi nume, trecând prin oraşul Târgu Lăpuş, şi străpunge partea de S a masivului Preluca, unde formează un sector de chei epigenetice, lung de 30 km. Are ca afluenţi principali pe Rotunda, Suciu, Rohia, Cavnic, Săsar. 4. Comună în jud. Maramureş, în E depresiunii Lăpuş, pe râul omonim. Are circa 4 000 loc. Aici se exploatează argilă refractară şi se află un muzeu etnografic şi de artă populară. La Lăpuş (atestat în 1505) se află o biserică (sec. XVI) şi vestigii ale unei aşezări din Epoca bronzului. Satele componente: Lăpuş.

Lăpuşata. Comună în jud. Vâlcea, în Piemontul Olteţulu, pe dreapta râului Cerna (afluent al Olteţului), cu circa 2 400 loc. Reşedinţa este satul Săruleşti. Este centru pomicol şi de creştere a ovinelor. La Săruleşti se află o biserică de zid (1841) şi la Bereşti o biserică de lemn (1610). Satele componente sunt: Săruleşti, Bereşti, Broşteni, Mijaţi, Scoruşu, Şerbăneşti, Zărneşti.

Lăpuşnicel. Comună în jud. Caraş-Severin, situată la poalele de NE ale Munţilor Almăj, pe râul Globu. Are circa 1 500 loc. În satele Pârvova şi Şumiţa se exploatează azbest şi talc. Se practică pomicultura. Satele componente: Pârvova şi Şumiţa.

Lăpuşnicu Mare. Comună în jud. Caraş-Severin, în depresiunea Almăj, la poalele de S ale Munţilor Semenic, pe râul Lăpuşnic. Are circa 2 200 loc. La Moceriş se exploatează azbest. La Lăuşnicu Mare (atestat din 1540) se află o biserică (1770). Satele componente: Lăpuşnicu Mare şi Moceriş.


Yüklə 0,83 Mb.

Dostları ilə paylaş:
1   2   3   4   5   6   7   8   9   ...   19




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2020
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə