Managementul intreprinderilor
Yüklə 427,97 Kb.
|
- Bu səhifədəki naviqasiya:
- 5.1. CARACTERISTICI CONTEXTUALE ALE MANAGEMENTULUI DIN S.U.A.
- Tabelul nr. 1 Situaţie comparativă a caracteristicilor noii şi vechii economii
- 5.2. ELEMENTELE SPECIFICE MANAGEMENTULUI ÎNTREPRINDERILOR NORD - AMERICANE
- 5.2.1. ÎNCADRAREA ÎN ABORDAREA CUATRODIMENSIONALĂ A LUI HOFSTEDE
- Distanţa faţă de putere este redusă
- Dimensiunea evitării incertitudinii prezintă o valoare medie
- 5.2.2. DINAMICA VALORILOR ŞI OBIECTIVELOR ORGANIZAŢIONALE
- Tabelul nr. 2 Dinamica scopurilor organizaţionale
- 5.2.3. FIRMELE EMERGENTE
|
5. MANAGEMENTUL ÎNTREPRINDERILOR DIN S.U.A.
Managementul nord-american a marcat şi marchează de o manieră semnificativă evoluţia managementului din numeroase ţări ale lumii. De fapt, cele mai larg răspândite şi utilizate concepte şi metode sunt furnizate de S.U.A., proporţia cea mai mare a studiilor de caz de management provenind din această ţară. De aici necesitatea şi importanţa cunoaşterii cel puţin a unora din caracteristicile de bază ale managementului companiilor nord-americane. 5.1. CARACTERISTICI CONTEXTUALE ALE MANAGEMENTULUI DIN S.U.A. Tradiţional, Statele Unite ale Americii au fost campionii promovării proprietăţii private şi a spiritului de întreprinzător. Rezultanta economică a acestei determinante dimensiuni culturale o constituie existenţa unui foarte puternic sector privat, care domină absolut în economia acestei ţări. De reţinut însă că, poate contrar a ceea ce majoritatea cunosc, în S.U.A. există un substanţial sector public. După cum apreciază Douglas Allen, Edwin Miller şi Raghu Nath: “Economia S.U.A. se bazează pe principiile capitaliste, însă cel mai bine este caracterizată ca o economie mixtă sau ca un amestec de sectoare private şi publice”1. Aşa se şi explică, după opinia lor, relativa stabilitate economică a S.U.A., comparativ cu majoritatea celorlalte ţări. Piaţa internă a S.U.A. este foarte mare, datorită nu numai dimensiunii ţării, din punct de vedere al populaţiei, ci şi a existenţei unei foarte numeroase clase de mijloc. Piaţa neagră, piaţa paralelă cu cea oficială, este foarte redusă, comparativ cu alte ţări - cum ar fi Italia şi Spania - limitându-se de fapt la cele câteva produse interzise sau comercializate în condiţii restrictive, drogurile şi armele de foc, în primul rând. În consecinţă, întreprinderile americane sunt predilect orientate spre piaţa internă, bazându-şi dezvoltarea cu prioritate pe oferta autohtonă. Fireşte, ele şi exportă mult, dar clienţii principali sunt cel mai adesea cumpărătorii nord-americani. O altă trăsătură economică definitorie pentru S.U.A. o constituie existenţa unui puternic sector bancar. Potrivit unui studiu publicat de revista Fortune în 1986, 42 de bănci deţineau active de peste 10 miliarde de dolari fiecare. Mai mult, primele 1000 de bănci comerciale posedau active de peste 1750 de miliarde de dolari, utilizând mai mult decât 950.000 de salariaţi. Existenţa unei asemenea forţe financiare constituie concomitent o facilitate esenţială şi un factor determinant pentru înfiinţarea, funcţionarea şi managementul companiilor. Referitor la relaţiile întreprindere, guvern şi administraţie de stat, în general, trebuie spus că au la bază o legislaţie cuprinzătoare foarte bine pusă la punct. Respectându-se fundamentele concepţiei clasice privind libera întreprindere, se stabilesc însă în mod precis zonele de intervenţie ale statului pentru: asigurarea funcţionării normale a economiei de piaţă, ferind-o de pericolele monopolizării; obţinerea resurselor financiare necesare finanţării parţiale sau integrale a activităţilor de importanţă naţională (apărare, învăţământ, ocrotirea sănătăţii, protecţie socială etc.); protejarea resurselor majore americane în relaţiile cu alte state. Dintre modalităţile concrete prin care administraţiile federale şi locale intervin în desfăşurarea activităţilor economice, menţionăm: aplicarea legii antitrust a lui Sherman, din 1876, care urmăreşte evitarea concentrării a prea multă putere de câteva companii sau sindicate, împiedicând prin instaurarea dominaţiei de monopol libera concurenţă şi libertatea de mişcare normală a agenţilor economici; organizarea mai multor agenţii guvernamentale care se implică puternic în reglementarea şi controlul activităţilor economice importante, inclusiv în relaţiile cu alte ţări. Agenţiile federale îşi pun o puternică amprentă asupra economiei americane, ceea ce ocazionează relativ frecvente situaţii conflictuale cu cercurile şi agenţii economici. S.U.A. se află, potrivit aprecierii a numeroşi americani, în faza trecerii de la economia clasică la economia de tip nou. Foarte bine au fost sintetizate caracteristicile noului tip de economie, în antiteză cu precedentul, de către Jim Harris1 după lucrarea lui Nuala Beck2, aşa cum se poate observa prin examinarea informaţiilor cuprinse în tabelul nr. 1. Tabelul nr. 1 Situaţie comparativă a caracteristicilor noii şi vechii economii
În aceste condiţii, Beck propune apelarea la noi modalităţi de măsurare a performanţelor firmei:
După cum se poate observa, aceste modalităţi, parţial insuficient de precis definite, sunt în bună măsură surprinzătoare sub aspectul conţinutului şi semnificaţiei. Din punct de vedere politic, S.U.A. sunt dominate de două mari partide - Democrat şi Republican - care, de peste 200 de ani, se succed, la diverse intervale, la conducerea ţării. Percepţia curentă este că Partidul Democrat se manifestă ostil intereselor economice cele mai puternice, marilor companii şi bănci în special. Complementar, Partidul Republican este considerat ca fiind puternic suportiv activităţii economice, în special principalelor grupuri economice nord-americane. În fapt, ambele sprijină activitatea economică - nici nu s-ar putea altfel - dar pornind de la premise teoretice şi politice parţial diferite. Partidul Democrat are în vedere în mai mare m[sură şi interesele agenţilor economici mici şi mijlocii, acordând o importanţă mai mare implicaţiilor sociale ale evoluţiilor economice, manifestând un plus de preocupare pentru protecţia categoriilor sociale sărace sau mai defavorizate de mutaţiile tehnico-economice. În schimb, Partidul Republican situează pe primul plan interesele economice ale agenţilor economici puternici, considerându-le prioritare, acordând o atenţie sensibil mai redusă protecţiei economice şi sociale a categoriilor sociale cu venituri mici. În finalul acestui paragraf apreciem ca foarte elocvente pentru evoluţia S.U.A. în ultimul deceniu remarcile efectuate de B. Posner şi W. Schmith1 “America s-a schimbat dramatic. Epoca războiului rece a luat sfârşit o dată cu prăbuşirea comunismului în Europa. S.U.A. au renunţat pentru prima dată în ultimii 30 de ani la continua alertă nucleară. Din cel mai mare creditor al lumii, S.U.A. au devenit cel mai mare datornic cu o sumă de circa 4 000 de miliarde de $. Forţele armate americane au invadat Grenada, Panama şi Irak. Audierea celor implicaţi în expediţia de comando în Iran a putut să fie urmărită la posturile T.V. naţionale cele mai audiate. Şcolile publice americane sunt în declin. Problema drogurilor s-a amplificat. Numărul persoanelor fără acoperiş a sporit. SIDA a devenit un cuvânt familiar tuturor. Teleevangheliştii au ajuns în dizgraţie publică. Firma Valdez poluează apele Alaskăi”. Desigur, în ciuda elementelor menţionate, S.U.A. rămân prima putere economică, militară şi politică a lumii, care, şi în ultimii ani, a cunoscut o dezvoltare ascendentă, superioară chiar ca ritm multora din ţările cu economie dezvoltată. 5.2. ELEMENTELE SPECIFICE MANAGEMENTULUI ÎNTREPRINDERILOR NORD - AMERICANE Comparativ cu managementul nipon, cel nord-american se caracterizează printr-un plus de diversitate, de unde dificultatea suplimentară a delimitării unor caracteristici cu valabilitate mai largă. Cu rezervele de rigoare, vom puncta ca definitorii pentru majoritatea întreprinderilor nord-americane elementele prezentate în continuare. 5.2.1. ÎNCADRAREA ÎN ABORDAREA CUATRODIMENSIONALĂ A LUI HOFSTEDE Atât în S.U.A. cât şi Canada, societatea, cultura şi managementul se caracterizează printr-un pronunţat individualism. Cetăţenii se bucură de o apreciabilă libertate de acţiune individuală, iniţiativa lor economică fiind încurajată prin multiple modalităţi. Individul este considerat ca principalul artizan al dezvoltării şi prestigiului acestor două naţiuni. Distanţa faţă de putere este redusă, existând un consens cvasinaţional pentru diminuarea inegalităţilor dintre indivizi, pe baza încurajării şi recompensării celor valoroşi, cu rezultate concrete în domeniul lor de activitate. În consecinţă, frecvent, se recurge la descentralizări pronunţate ale sistemelor economice şi de management. Aceste coordonate ale mentalităţii şi acţiunii au efecte pozitive apreciabile asupra calităţii vieţii cotidiene şi funcţionalităţii sistemelor de management. De altfel, combinarea unui pronunţat individualism cu o redusă distanţă a puterii constituie o caracteristică pentru cea mai mare parte a ţărilor occidentale dezvoltate. Dimensiunea evitării incertitudinii prezintă o valoare medie în S.U.A. şi Canada, comparativ cu celelalte ţări investigate de Hofstede. Mai concret, se constată că, în general, nord-americanii acordă o atenţie destul de mare mijloacelor prin care se caută minimalizarea riscului asociat viitorului. Se folosesc pe scară largă la nivel de întreprinderi planuri pe diferite termene, iar structurile organizatorice şi procedurile prezintă un grad ridicat de formalizare. Cu toate acestea, este larg răspândită percepţia că viitorul este neanticipabil şi insuficient influenţabil. Expresii elocvente ale acestei situaţii, lesne de constatat pentru cei ce au posibilitatea să viziteze S.U.A., le constituie luarea în considerare a prevederilor zodiacelor, evitarea cifrei 13 la numerotarea etajelor etc. Urmarea acestei ambivalenţe privind incertitudinea este promovarea la nivelul agentului economic a unui comportament relativ echilibrat, referitor la anticiparea şi pregătirea viitorului, ce pare să corespundă în bună măsură posibilităţilor conceptuale şi acţionale realmente, existente pe acest plan la actualul nivel de dezvoltare a ştiinţei şi praxisului economic. Privitor la ultima dimensiune stabilită de Hofstede, evidenţiem pronunţata masculinitate proprie societăţilor nord-americane. Expresiile sale concrete sunt diferenţierea puternică a rolurilor sociale pe sexe, goana după bani ce caracterizează gândirea şi acţiunea majorităţii nord-americanilor, precum şi statutul social ridicat de care beneficiază cei ce obţin succese în domeniul lor de activitate. Realizatorii, oamenii de succes sunt trataţi ca “supermani”, beneficiind de o largă reclamă socială. Aceste elemente marchează puternic managementul la nivelul agenţilor economici, maximalizarea profitului fiind obiectivul prioritar urmărit, de regulă, salariaţii de sex masculin fiind avantajaţi la salarizare şi promovare, motivarea prin câştiguri băneşti substanţiale fiind precumpănitoare. În finalul acestei părţi, considerăm oportun să prezentăm o foarte sintetică şi sugestivă caracterizare de ansamblu a managementului american, efectuată de Simcha Rouen1. “Managementul din S.U.A. prezintă un pronunţat pragmatism, punând accent pe maximizarea profitului, eficienţa organizaţională şi creşterea productivităţii. Este individualistic şi orientat spre acţiune, cu o ridicată toleranţă la risc şi o redusă evitare a incertitudinii. Nevoia de realizare este puternică, acordând priorităţi autorealizării individuale, capacităţii de a conduce şi bogăţiei, ca scopuri ale vieţii. Pune accent pe managementul democratic, favorizarea deciziilor de grup şi a participării, prezentând o distanţă mică faţă de putere. Comunicaţiile unilaterale nu sunt preferate. În ultimii ani indicele intensităţii masculinităţii este moderat, cu o preferinţă pentru consideraţie şi conducători sensibili la latura umană. Nord-americanii cred în autodeterminare, finalizată în decizii bazate pe date precise şi în planificare. Recompensele bazate pe merit sunt apreciate ca adecvate, întrucât individul este considerat ca fiind responsabil de rezultatele obţinute”.
Evoluţiile care se manifestă pe acest plan sunt reliefate în dinamica lor pe baza unor cercetări efectuate la un interval de 10 ani de către un grup de cercetători nord-americani2. În tabelul nr. 2 se prezintă importanţa atribuită scopurilor organizaţionale de cei 1002 manageri chestionaţi. Tabelul nr. 2 Dinamica scopurilor organizaţionale
* Aceste elemente nu au fost incluse în ancheta din 1981. Din examinarea informaţiilor înscrise în tabel rezultă - aşa cum prezintă autorii - următoarele schimbări mai importante:
Aceste schimbări reflectă atât modificările în situaţia economică a S.U.A. în cadrul economiei mondiale, cât şi o amplificare a realismului managerilor din cadrul firmelor. Autorii constată că importante aspecte ale valorilor manageriale şi culturii organizaţionale s-au menţinut în decursul deceniului implicat. Acestea se referă la prioritatea valorii, onestităţii şi competenţei salariaţilor, comparativ cu celelalte caracteristici considerate, menţinerea optimismului privind viitoarele evoluţii, importanţa relativă a diferitelor priorităţi organizaţionale rămâne stabilă, clienţii rămân decisivi pentru firmă etc. 5.2.3. FIRMELE EMERGENTE Accelerarea şi amplificarea cercetării ştiinţifice şi dezvoltărilor tehnice la un nivel de neimaginat cu numai trei decenii în urmă se reflectă în conturarea unor noi tipuri de organizaţii şi în schimbări semnificative în management. O expresie a acestor evoluţii în economia S.U.A. o constituie firmele emergente. Specific este faptul că ele operează în domeniile de vârf ale ştiinţei şi tehnicii nou apărute, cum ar fi biotehnologia, microprocesoarele. Dintre elementele specifice lor menţionăm ponderea mare a activităţilor de cercetare şi dezvoltare, schimbările rapide în dimensiunea şi dinamica acestora, apelarea la forme şi modalităţi particulare de management care, la rândul lor, prezintă o dinamică accentuată. Înfiinţarea şi evoluţia fiecărei firme emergente este marcată de stadiul în care se află suportul său ştiinţifico-tehnic. Tipic, acesta prezintă următoarea structură:
| |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||