Melanie Klein, pioniera psihanalizei copilului



Yüklə 39,36 Kb.
tarix26.08.2018
ölçüsü39,36 Kb.
#74722

Melanie Klein, pioniera psihanalizei copilului


Ea a indraznit sa exploreze inconstientul copiilor, reveland fantasmele angoasante care le populeaza universul. Ei ii datoram intelegerea miscarilor sufletesti care ne determina viata de adult.

 

 



Ea a indraznit sa exploreze inconstientul copiilor, reveland fantasmele angoasante care le populeaza universul. Ei ii datoram intelegerea miscarilor sufletesti care ne determina viata de adult.


Jacques Lacan o numise " macelar de geniu ". Macelar, caci, pentru Melanie Klein, stomacul, cu viscerele sale, monstii imaginari, sunt anticamera eului. Cand a intrat in domeniul psihanalizei, a fost unul dintre rarii psihologi de copii. S-a detaseaza repede de confratii ei, Anna Freud, fiica lui Freud sau Hermine von Hug-Helmuth (asasinata de nepotul ei pe care l-a psihanalizat) care credea ca terapia celor mici trebuie sa se limiteze la o munca educativa.

Pentru Melanie Klein, in schimb, copilul este un pacient demn de acest nume. Din 1920, ea dezvolta tehnica de psihanaliza prin joc: papusi, masini, animale, creioane, foarfece. {edinta poate incepe. "Marele tren, este tata ; cel mic, esti tu; gara, este mama, ii explica ea lui Dick, un tanar pacient ramas un caz celebru in literatura analitica. Dick intra in mama, este intuneric in mama, Dick este in intunericul din mama." Iata cum Melanie Klein ii ajuta pe micuti sa-si domesticeasca fantasmele incestuoase care ii "bantuie".

Psihanaliza freudiana se deruleaza in fata covorului rosu in fata tatalui. Pentru ea personajul determinant este mama. Acest afront adus lui Freud nu-i va fi iertat Melaniei Klein de catre colegii psihanalisti de mai tarziu.

Moartea si viata
In viziunea lui Melania Klein, fiinta umana este, de cand se naste, macinata de o pulsiune de moarte si de distrugere. Inca din primele luni, omul are fantasme sadice vizand interiorul panteceleui matern. Isi imagineaza doi parinti sudati intr-un fel de uniune neintrerupta, si se simte exclus din acesta frumoasa armonie. Asadar viseaza sa fie distrusa. Urmarea, in inconstient, a acestui sentiment de excludere arhaica explica crimele pasionale ale adultului, dar si durerea nespusa care ne poate asalta cand suntem inselati : retraim atunci aceasta dare la o parte primitiva.

"Analiza copiilor poate duce mult mai departe decat cea adultilor si sa puna in lumina detalii care nu apar aici atat de clar."

Fiicelor le este frica de mame
Dupa Melanie Klein, fiicele se intorc spre mame, apoi se intereseaza de barbati pentru a scapa instinctiv de o mama atotputernica, care ameninta sa-i distruga si sa-i interzica accesul la maternitate. Fantoma mamai sta in spatele oricarei povesti de dragoste. Chiar daca heterosexualitatea, veritabila dorinta si sfidare a unei femei, cealalata femeie imaginara este totdeauna vazuta ca o rivala.

Viata psihica incepe la nastere
Departe de a cunoaste beatitudinea, hranirea experimenteaza stari paranoide, in care fiinta crede ca sanul mamei, biberonul, lumea ii vor binele sau raul, dupa senzatiile de moment. Plin de o pofta devoranta a sanului, este terorizata de aceasta pulsiune: se teme sa nu distruga aceasta sursa de hrana, sa nu o pirada. Presiunea se micsoreaza, pofta arhaica se transforma in gratitudine si in dragoste pentru cea care ne face bine, mama. Melanie Klein califica aceasta etapa "depresiva", caci ea invata sa suporte aceste sentimente dureroase care sunt tristetea, remuscarea si vinovatia.

Biografie:


  • 1882: pe 30 martie se naste la Viena intr-o familie de evrei

  • prima psihanaliza personala o intreprinde cu Sandor Ferenczi la Budapesta

  • in 1919 incepe sa analizeze copii

  • 1926 pleaca la Londra, invitata de celebrul psihanalist Ernest Jones

  • in ciuda succeselor academice, Melanie Klein a avut o viata plina de conflicte cu propria fiica si a fost o depresiva cronica

  • moare in 1960 la Londra

PSIHANALIZA COPILULUI SI ADOLESCENTULUI - Melanie Klein


psih. Gabriela IANCULESCU



psih. Eusebiu TIHAN

Melanie Klein s-a nascut la Viena in 1882 . Este considerata una dintre cele mai mari specialiste in psihanaliza copiilor. Spirit creator, M.Klein a adus contributii remarcabile atat in teoria cat si in tehnica psihanalitica. Multi autori, considera opera sa drept cea mai originala dezvoltare psihanalitica de dupa Freud. Lucrarea “Iubire , vinovatie si reparatie “ a aparut in 1837 , fiind inclusa alaturi de alte lucrari in volumul cu acelasi titlu .


M.Klein porneste in demersul sau teoretic de la relatia copilului mic cu propria-i mama care reprezinta pentru el cel dintai obiect al iubirii si urii . Bebelusul isi iubeste mama atunci cand ea ii satisface nevoia de hrana , iar atunci cand este flamand si dorintele sale nu sunt satisfacute sau cand simte dureri corporale si disconfort el devine dominat de impulsurile de a distruge chir persoana care este obiectul dorintelor sale . Mijlocul de alinare a starilor de foame , ura , tensiune si frica este chiar satifacerea dorintelor sale . Copilul va incepe sa raspunda satisfactiei oferita de mama si grijii acesteia , dezvoltand sentimente de iubire fata de ea ca persoana . Dar , totodata , aceasta iubire este tulburata de impulsurile destructive ale sugarului . Iubirea si ura se afla in permanent conflict in mintea copilului si acest fapt va persista intr-o anumita masura de-a lungul intregii sale vieti . Impulsurile si sentimentele copilului sunt insotite de o activitate mentala , fantasmatica numita de Melanie Klein drept “gandire imaginativa” ( Klein M. , 1994 , pag. 300) . Spre exemplu, atunci cand bebelusul doreste sanul mamei si aceasta nu este prezenta, isi poate imagina ca il are , adica isi poate imagina satisfactia pe care acesta i-o provoaca . Exista, in fiecare dintre noi , o interactiune constanta intre iubire si ura . Chiar si la persoanele a caror capacitate de a iubi este foarte dezvoltata , agresivitatea si ura sunt prezente , dar acestea vor fi folosite in moduri constructive , sublimate . Sentimentul inconstient de vinovatie isi are originea in timpul primei copilarii cand distrugerea fantasmatica a persoanei iubite se datora nesatisfacerii dorintelor copilului .
Asadar in mintea copilului mic se impletesc sentimente de ura si iubire si ca exista o gandire imaginativa a acestuia , el fiind capabil sa-si inchipuie satifacerea sa sau distrugerea altcuiva pe plan fantasmatic .
Paralel cu impulsurile destructive exista , atat la copil cat si la adult, tendinta de a ajuta , de a face sacrificii pentru persoanele iubite care, in fantasma , au fost ranite sau distruse . Imboldul de a-i face pe oameni fericiti se leaga de un puternic sentiment de responsabilitate si de grija pentru ei .
O relatie satisfacatoare de iubire dintre un barbat si o femeie implica un atasament profund , capacitate de sacrificiu reciproc, impartasirea suferintei si a bucuriei , a intereselor si a satisfactiei sexuale deopotriva . Relatiile initiale ale barbatului si ale femeii cu parintii fiecaruia dintre ei si fantasmele aparute in primii ani de viata , au o mare importanta in viata adulta si in relatiile de cuplu. Astfel , daca femeia are o atitudine materna fata de barbat , ea satisface dorintele timpurii pe care acesta le-a avut fata de propria mama . Daca femeia are o viata emotionala puternic dezvoltata , pe langa sentimentele materne , ea va avea si ceva din atitudinea fetei fata de tatal ei si unele din caracteristicile acestei vechi relatii vor patrunde in relatia cu partenerul sau : de pilda , ea va avea incredere si admiratie fata de partener , iar el va fi pentru ea un fel de tata protector . Aceste sentimente vor sta la baza unei relatii in care dorintele si nevoile femeii ca persoana adulta pot fi satisfacute pe deplin. Intr-o relatie adevarata de iubire , fantasmele destructive pe care fiecare dintre parteneri le-au avut in copilarie fata de parinti , vor slabi in forta . Dar ele nu dispar in totalitate si vor conduce la o stimulare a fantasmelor restauratoare , de reparatie a distrugerilor fantasmate din copilarie .
Satisfactia sexuala ofera nu numai placere ci si o senzatie de reasigurare si un sprijin impotriva sentimentelor de vinovatie rezultate din dorintele sadice timpurii . Datoritasatisfactiei pe care cei doi parteneri o incearca , nemultumirile si ura fata de parinti vor incepe sa se diminueze , astfel incat barbatul se va simti oarecum egalul tatalui sau , iar femeia egala mamei sale , aceste sentimente fiind dovada maturizarii lor . “ O fericita relatie a adultilor poate sa insemne o recreare a situatiei familiale timpurii. ” ( Klein M. , 1994 , pag.307 ).
In alegerea partenerului erotic exista profunde motive inconstiente care fac ca doua persoane anumite sa fie atractive din punct de vedere sexual si satisfacatoare una fata de cealalta . Astfel , sentimentele unui barbat fata de o femeie sunt intotdeauna influentate de atasamentul lui timpuriu fata de mama . Acest atasament va fi mai mult sau mai putin inconstient si foarte mascat in privinta manifestarilor sale . Un barbat isi poate alege ca partenera erotica o femeie care poseda caracteristici opuse celor ale mamei lui , dar asta numai in aparenta , intrucat vocea sau unele caracteristici ale personalitatii ei vor fi in concordanta cu impresiile lui despre mama . Sau , in dorinta de a se elibera de un atasament prea profund pentru mama isi va alege o partenera care sa se afle in contrast absolut cu aceasta .
Foarte adesea , pe parcursul dezvoltarii , alte persoane ( sora , verisoara , doica, matusa , etc. ) vor lua locul mamei in fantasmele sexuale si in sentimentul de iubire a barbatului . Prin influentele acestor persoane , barbatul va cauta o femeie prin care sa redescopere relatia sa timpurie .
La fel se intampla si in cazul femeii . Impresiile ei despre tata , sentimentele fata de el , pot juca un rol predominant in alegerea parenerului erotic . Deasemenea , daca obiectul fantasmelor sale sexuale va fi fost altcineva decat tatal ( frate , var , coleg ,etc. ) ea va cauta un partener care sa corespunda imaginii acelui altcuiva .
Desi relatiile de iubire din viata adulta se bazeaza pe situatii emotionale timpurii in legatura cu parintii , fratii si surorile , noile relatii nu sunt doar in mod necesar doar repetitii ale situatiilor de familie timpurii . Amintirile , sentimentele si fantasmele inconstiente intra in noua relatie de iubire in moduri foarte mascate . Dar , pe langa influentele timpurii , exista multi alti factori care actioneaza in relatia de iubire . Relatiile normale ale adultilor contin intotdeauna elemente noi care deriva din situatia actuala .

Ea a indraznit sa exploreze inconstientul copiilor, reveland fantasmele angoasante care le populeaza universul. Ei ii datoram intelegerea miscarilor sufletesti care ne determina viata de adult.

Jacques Lacan o numise " macelar de geniu ". Macelar, caci, pentru Melanie Klein, stomacul, cu viscerele sale, monstii imaginari, sunt anticamera eului. Cand a intrat in domeniul psihanalizei, a fost unul dintre rarii psihologi de copii. S-a detaseaza repede de confratii ei, Anna Freud, fiica lui Freud sau Hermine von Hug-Helmuth (asasinata de nepotul ei pe care l-a psihanalizat) care credea ca terapia celor mici trebuie sa se limiteze la o munca educativa.

Pentru Melanie Klein, in schimb, copilul este un pacient demn de acest nume. Din 1920, ea dezvolta tehnica de psihanaliza prin joc: papusi, masini, animale, creioane, foarfece. {edinta poate incepe. "Marele tren, este tata ; cel mic, esti tu; gara, este mama, ii explica ea lui Dick, un tanar pacient ramas un caz celebru in literatura analitica. Dick intra in mama, este intuneric in mama, Dick este in intunericul din mama." Iata cum Melanie Klein ii ajuta pe micuti sa-si domesticeasca fantasmele incestuoase care ii "bantuie".

Psihanaliza freudiana se deruleaza in fata covorului rosu in fata tatalui. Pentru ea personajul determinant este mama. Acest afront adus lui Freud nu-i va fi iertat Melaniei Klein de catre colegii psihanalisti de mai tarziu.

Moartea si viata


In viziunea lui Melania Klein, fiinta umana este, de cand se naste, macinata de o pulsiune de moarte si de distrugere. Inca din primele luni, omul are fantasme sadice vizand interiorul panteceleui matern. Isi imagineaza doi parinti sudati intr-un fel de uniune neintrerupta, si se simte exclus din acesta frumoasa armonie. Asadar viseaza sa fie distrusa. Urmarea, in inconstient, a acestui sentiment de excludere arhaica explica crimele pasionale ale adultului, dar si durerea nespusa care ne poate asalta cand suntem inselati : retraim atunci aceasta dare la o parte primitiva.

"Analiza copiilor poate duce mult mai departe decat cea adultilor si sa puna in lumina detalii care nu apar aici atat de clar."

Fiicelor le este frica de mame
Dupa Melanie Klein, fiicele se intorc spre mame, apoi se intereseaza de barbati pentru a scapa instinctiv de o mama atotputernica, care ameninta sa-i distruga si sa-i interzica accesul la maternitate. Fantoma mamai sta in spatele oricarei povesti de dragoste. Chiar daca heterosexualitatea, veritabila dorinta si sfidare a unei femei, cealalata femeie imaginara este totdeauna vazuta ca o rivala.

Viata psihica incepe la nastere


Departe de a cunoaste beatitudinea, hranirea experimenteaza stari paranoide, in care fiinta crede ca sanul mamei, biberonul, lumea ii vor binele sau raul, dupa senzatiile de moment. Plin de o pofta devoranta a sanului, este terorizata de aceasta pulsiune: se teme sa nu distruga aceasta sursa de hrana, sa nu o pirada. Presiunea se micsoreaza, pofta arhaica se transforma in gratitudine si in dragoste pentru cea care ne face bine, mama. Melanie Klein califica aceasta etapa "depresiva", caci ea invata sa suporte aceste sentimente dureroase care sunt tristetea, remuscarea si vinovatia.

Biografie:


1882: pe 30 martie se naste la Viena intr-o familie de evrei


prima psihanaliza personala o intreprinde cu Sandor Ferenczi la Budapesta
in 1919 incepe sa analizeze copii
1926 pleaca la Londra, invitata de celebrul psihanalist Ernest Jones
in ciuda succeselor academice, Melanie Klein a avut o viata plina de conflicte cu propria fiica si a fost o depresiva cronica
moare in 1960 la Londra
Melanie Klein a fost un spirit inovator în psihanaliza copiilor.

Deşi în domeniul analizei copiilor se lucrase şi înainte de ea, începând cu analiza „Micului Hans“ şi continuând cu predecesori precum Hug-Helmuth, urmată de Anna Freud, Melanie Klein este cea care a elaborat pentru prima dată cadrul şi tehnica pentru analiza copiilor de orice vârstă, cu un minimum de parametri.

La vremea respectivă, alţi analişti considerau copiii sub 7 ani ca nefiind analizabili, iar în cazul copiilor mai mari considerau că metodele şi atitudinile analitice ar fi inadecvate, combinându-le, de aceea, cu abordări pedagogice şi behavioriste.

Întemeindu-se pe munca cu copiii şi pe descoperirile făcute în acest context, Klein a adus o remarcabilă contribuţie atât la teoria, cât şi la tehnica psihanalitică.

Ambele au fost şi încă mai sunt controversate, dar în opinia multora contribuţia Melaniei Klein a constituit prima dezvoltare originală majoră de după Freud.

Activitatea ei, chiar fără a fi universal acceptată, a exercitat o mare influenţă atât asupra psihoterapiei copiilor, cât şi asupra psihanalizei în general.




Cate ceva despre Melanie Klein


Robert Hinshelwood, Susan Robinson, Oscar Zarate

Editura Curtea Veche

Melanie Klein s-a numarat printre initiatorii psihanalizei la copii si a formulat concepte fundamentale despre natura si importanta cruciala a primelor faze ale dezvoltarii infantile. Desi i-a fost devotata lui Freud, multe din ideile sale au trezit controverse in mediul psihanalitic si au determinat conflicte aprinse, in special cu fiica lui Freud, Anna. "Cite ceva despre Melanie Klein" expune in mod stralucit studiile Melaniei Klein, descriind descoperirile surprinzatoare care au trezit atitea polemici in epoca. In prezent, ideile psihanalistei sint recunoscute pentru puterea lor explicativa, iar conceptele sale, pozitia depresiva si pozitia paranoid-schizoida, au intrat in practica obisnuita a psihanalistilor. Munca depusa de Melanie Klein are astazi o influenta covirsitoare, iar ea este o figura importanta in multe domenii academice ale stiintelor umane. In activitatea sa, Melanie Klein nu a facut niciodata compromisuri. Ea a fost hotarita sa patrunda in cele mai ascunse "profunzimi" ale mintii umane. Pentru ca a scos la iveala adesea aspecte derutante despre psihicul uman, scrierile sale par, la o prima lectura, dificile si chiar suparatoare. Ea era constienta de faptul ca fericirea si temerile ascunse ale perioadei infantile nu vor fi usor acceptate. "Descrierea acestor procese primare sufera de un grav handicap. Fantasmele unui copil apar inainte ca acesta sa inceapa sa gindeasca in cuvinte." Melanie Klein era convinsa, cu toate acestea, ca sanatatea speciei umane va depinde in viitor de intelegerea si acceptarea acestor niveluri ale mintii umane. Robert Hinshelwood este psihanalist si director la Cassel Hospital din Londra. El este cel care a pus bazele publicatiilor I"nternational Journal of Therapeutic Communities" si "British Journal of Psychotherapy". A mai publicat, printre altele, "A Dictionary of Kleinian Thought" si "Clinical Klein".



Susan Robinson si-a inceput munca de asistent psihosocial la Cassel Hospital in 1987, iar din 1994 a fost numita asistenta sefa.

Oscar Zarate a ilustrat lucrarile introductive despre Freud, Stephen Hawking, Lenin, Mafia, Machiavelli, Fizica cuantica. De asemenea, a ilustrat si romane apreciate, inclusiv romanul A Small Killing, cu care a cistigat premiul Will Eisner pentru cea mai buna grafica de carte in 1994, si a editat ItÂ’s Dark in London, o colectie de povestiri ilustrate, publicate in 1996.

Se declanseaza disputele

 

Anna Freud (1895-1982) si-a inceput cariera ca profesoara, dar ca o consecinta a propriei analize, a debutat in profesia tatalui sau in anul 1923. Poate datorita faptului ca fusese analizata de Freud, i-a ramas devotata toata viata.



            Aceasta a fost o provocare pe care Anna a acceptat-o cu loialitate. Ea a dus o viata nefericita si surprinzator de retrasa, preocupata de consolidarea studiilor tatalui sau. A fost, probabil, important pentru amandoi, tata si fiica, faptul ca au contribuit in mod oficial la dezvoltarea ramurii de interes major a psihanalizei contemporane, psihanaliza copilului.

            Primul pas a fost sa predea un curs despre psihanaliza copiilor, tinut in 1925 la Institutul de Psihanaliza din Viena, urmat de publicarea, un an mai tarziu, a prelegerilor din acest curs.

            Precautia exagerata care a caracterizat abordarea Annei Freud a determinat-o sa-si inceapa prelegerile printr-o expunere a contradictiei existente intre perspectiva sa si cea a Melaniei Klein, care pretindea ca poate trata toate tulburarile psihice ale copiilor.

            Pentru a obtine un accept constient din partea copiilor, este nevoie de o perioada in care copilul este imblanzit pentru a putea deveni subiect al analizei. Necesitatea unei cooperari constiente a mers mana in mana cu tehnica verbala a Annei Freud. Observarea jocului poate fi utila, a argumentat Anna Freud, contrazicand interpretarile specifice ale Melaniei Klein date jocului copiilor, ca reprezentand echivalentul asociatiilor libere de idei ale adultilor.

           

 

Problema transferului

 

            Anna Freud a afirmat, de asemenea, ca deoarece copilul este inca foarte legat de parinti, nu poate avea loc transferul catre psihanalist. Aceste tentative de a-l integra pe pacient, ca si fatalismul cu privire la transfer, au determinat combinarea metodelor educationale cu explorarile psihanalitice, in scopul realizarii unei tehnici mai didactice. Anna Freud, ca si Freud insusi, pornea de la premisa conform careia eficienta unei psihanalize este data de forta sentimentelor pozitive pe care pacientul le-a transfera persoanei analistului. Afectiunea manifestata fata de psihanalist invinge rezistenta mobilizata de pacient impotriva disconfortului de a constientiza inconstientul.



            Transferul este un termen pe care Freud l-a utilizat deoarece acesta parea sa se refere la afectiunea transferata dintr-o alta relatie (cu unul dintre parinti), de la un stadiu anterior de dezvoltare. Anna a considerat ca transferul nu are loc si in cazul copiilor.

            Anna Freud credea ca, in cazul psihanalizei copiilor, psihanalistul trebuia sa cultive o atitudine suficient de pozitiva, provenita din surse realiste (nu din transfer). Ea a recomandat ca aceasta simpatie sa fie castigata in faza pregatitoare sau de incalzire.

            In toate prelegerile sale, Anna Freud a argumentat, in mod explicit sau implicit, impotriva conceptiilor psihanalistei Melanie Klein, care afirma ca se poate realiza interpretari psihanaliste si in cazul copiilor. Vehementa criticilor Annei Freud  era, de asemenea, rezultatul anxietatii sale legat de faptul ca Melanie Klein era atat de explicita in discutiile cu copiii.

            Psihanalistii britanici au organizat un simpozion, in anul 1927, despre teoriile critice ale Annei Freud si i-au publicat lucrarile.

            Melanie Klein a descris copii dificili, cu care a avut posibilitatea sa lucreze, chiar daca acestia au inceput  prin a avea sentimente negative de transfer. Melanie Klein a demonstrat ca faza de incalzire propusa de Anna Freud nu era necesara daca interpretarile erau suficient de profunde.

           



Tatii totemici

 

            Una din concluziile nefavorabile la care simpozionul a ajuns a fost aceea ca Anna Freud a formulat principii modeste pentru analiza copilului.



            Acest fapt a dat nastere unui schimb de scrisori intre un Jones incomod si un Freud furios, care condusese analiza fiicei sale. Freud a considerat aceasta corespondenta un atac personal la adresa lui.

            Melanie Klein s-a straduit sa-si elaboreze lucrarile avand ca punct de plecare ideile lui Freud, in timp ce Anna isi indrepta eforturile catre o adeziune fidela la ideile lui Freud. Amandoua incercau sa castige aprecierea tatilor lor, insa Melanie a reusit sa se dezvolte intr-o modalitate creativa.

            Cineva ar putea manifesta simpatie fata de Anna Freud, care a avut un tata mult mai ilustru, la a carui inaltime sa acceada, si care, in plus, a trait mai mult decat tatal Melaniei, care a murit cand ea avea 18 ani. Altcineva ar putea face speculatii pe tema optiunii Melaniei Klein pentru psihanaliza intrebandu-se daca alegerea ei ar fi fost aceeasi in cazul in care tatal sau ar fi trait mult dupa ce ea ar fi implinit 20 ani.

 

Perfectionarea teoriilor lui Freud

 

            In final psihanalistii britanici au impiedicat timp de 20 ani publicarea lucrariilor Annei Freud in limba engleza. In schimb cea mai importanta carte a psihanalistei Melanie Klein, The       Psycho-Analysis of Children (Psihanaliza copiilor), a fost publicata in anul 1932. Aceasta carte continea o prelucrare a prelegerilor sustinute la Londra si i-a adus psihanalistei aprecierea aproape unanima a colegilor din Marea Britanie, dar si suspiciuni mai mari ca niciodata din partea psihanalistilor din Europa.



            Melanie Klein a avut incredere in tehnica sa pentru ca aceasta putea duce la noi descoperiri semnificative in domeniul dezvoltarii copiilor. Reactiile la interpretarile ei explicite au confirmat teoriile psihanalitice despre complexul OEdip, dar observatiile sale au facut chiar mai mult, reusind sa perfectioneze detaliile acestor teorii.

            Melanie Klein a contestat in diverse moduri teoriile standard, afirmand, despre complexul OEdip, ca nu se declanseaza odata cu faza genitala(pe la varsta de 3 ani), ci mult mai devreme, si ca supraeul nu este rezultatul complexului OEdip, ci il precede.

 

Abordarea tulburarilor psihotice: subcazul lui Dick

 

            Ambitioasa, Melanie a inceput sa abordeze labirintul psihanalizarii celor mai grave afectiuni psihiatrice- schizofrenia si psihoza maniaco-depresiva. In schizofrenie apar dereglari deosebit de grave de simbolizare. Aceste probleme au fost evidente in cazul lui Dick, un baietel in varsta de 4 ani, caruia i s-ar putea pune astazi diagnosticul de autism si care a inceput sa fie analizat in anul 1929. Evolutia lui incetase la varsta de 18 luni.



Singurul interes pe care il manifestain viata era fata de trenuri si de gari, fata de usi si de clantele acestora. Acestea erau singurele simboluri rudimentare din jocul sau.

Totusi, la prima sedinta de psihanaliza, Dick a inceput sa reactioneze la interpretari, ceea ce a convins-o pe Melanie Klein de faptul ca o adevarata lume si viata simbolica ar putea fi intensificata prin intelegerea psihanalitica. Cand pregatea jucariile pentru jocul lui Dick, acesta le-a privit fara nici un interes. Pentru a-l provoca Melanie a ales dintre acestea un trenulet despre care stia ca baietelul era interesat.

Baietelul a ales trenul Dick si l-a plimbat pana la fereastra.

A lasat apoi trenul acolo si a fugit prin spatiul din deschizatura usii unde era intuneric, s-a inchis acolo si a strigat intuneric.

Ideea ca obiectele patrund intr-un spatiu interior gol si intunecos parea sa fie legata de obsesia lui fata de trenuri si usi. Cat despre faptul ca Dick alerga intr-una catre spatiul intunecos dintre usi si invers, Melanie Klein a afirmat

Cum să lucrezi cu copiii dificili? Această întrebare îşi poate găsi răspunsul în studiul Melaniei Klein, „Povestea unei analize de copil. Opere complete 1”. Cartea, apărută la Editura Trei, în colecţia Biblioteca de psihanaliză, abordează tehnica în psihanaliza copiilor, bazată pe tratamentul aplicat unui băiat de 10 ani.

Lucrarea este utilă pentru studentul în analiza copilului şi îşi propune să fie o continuare a operei „Psihanaliza copiilor” (1932). Cititorul poate găsi comentarii teoretice şi tehnice făcute la sfârşitul fiecărei şedinţe pe care psihanalista le-a avut cu pacientul său.

În prima parte a cărţii, copilul se află într-o luptă continuă „între impulsurile distructive şi cele de iubire şi ca pradă, atât a anxietăţilor persecutorii, cât şi a celor depresive”, după cum consemnează autoarea. Melanie Klein este considerată un spirit inovator în psihanaliza copiilor.



Autoarea a realizat, în premieră, „cadrul şi tehnica pentru analiza copiilor de orice vârstă cu minimum de parametri. Alţi analişti considerau copiii sub şapte ani ca nefiind analizabili, iar în cazul copiilor mai mici considerau că metodele şi atitudinile analitice ar fi inadecvate, combinându-le cu abordări pedagogice şi behavioriste”, scrie Hanna Segal.

Teoria şi tehnica psihanalitică propuse de Melanie Klein sunt, în continuare, controversate, dar mulţi cred că activitatea sa a reprezentat prima dezvoltare originală majoră de după Freud. Cartea conţine şi fotografii ale desenelor pe care pacientul Melaniei Klein, băiatul de 10 ani, le-a realizat, de-a lungul şedinţelor. (R. N.)
Kataloq: public

Yüklə 39,36 Kb.

Dostları ilə paylaş:




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2022
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə