Melcul Elysia…jumatate animal evolutia întoarsă pe dos de un melc…



Yüklə 437,13 Kb.
səhifə12/13
tarix31.10.2017
ölçüsü437,13 Kb.
1   ...   5   6   7   8   9   10   11   12   13


(16.12.2013)


Dr. F.H. Crich, laureat al Premiului Nobel, spune că în celula umană de reproducere se află peste 100.000 gene. Celula e atât de mică încât în punctul ce îl pun la sfârşitul acestei fraze ar încape 250.000 celule. Genele poartă înscris în ele toate informaţiile genetice. Şi acum fii atent: dacă toate informaţiile ce sunt înscrise în gene ar fi decodificate şi scrise pe hârtie, ele ar umple 1000 de volume cu 500 pagini fiecare. Ele poartă toate informaţiile ereditare de la părinţi, moşi şi strămoşi. Ele au planul sau tiparul cum să fie clădit corpul omenesc spre a avea 198 oase, 639 muşchi, 4.000.000 celule senzorii în piele, 16.000.000.000 neuroni, dimensiuni, format, culoare, etc. În celula aceea mititică se află înscrise toate. Nu e uimitor numai faptul că o aşa mare enciclopedie de 1000 volume e înscrisă pe ceva mult mai mic decât un punct, şi enciclopedia aceasta intră în acţiune şi pregăteşte diferite tipuri de celule: de muşchi diferiţi, de oase, de nervi, de glande, de cartilaje, de smalţ şi multe altele. Toate laboratoarele din organismul omenesc cu proiectul lor sunt înscrise acolo şi pe toate le aşează la locul lor şi le umple cu viaţă. Foaia de caiet, cu scrisul stâlcit, te-a convins că un elev de clasa I-a a scris-o. Enciclopedia din librărie nu poţi să crezi că s-a făcut singură, ci ştii precis că are un autor, aşa îţi spune raţiunea, dar aceasta care e cu mult, cu mult mai uimitoare, înscrisă pe un spaţiu infinit de mic, ateu fiind spui că nu are Autor? Nu-ţi dai seama că aceasta e o nebunie mult mai mare? Înscrisul din gene îţi strigă că există Unul care a conceput tot planul, a dat mădularelor scop, a înscris totul şi a predeterminat în gene realizarea.

Dacă ajungi în California şi vizitezi Castelul Hearst, îţi dai seama că e o artă în arhitectură. Stilul, aşezarea, ornamentele, toate dovedesc că a fost construit de un arhitect foarte iscusit. Tu nu vezi arhitectul, dar îl vezi lucrarea şi ea spune raţiunii tale aceasta. Tot aşa creaţia ar trebui să-ţi vorbească despre Creatorul, Marele Arhitect al Universului. Prof. dr. doc. Petru Raicu în cartea sa „Ingineria genetică", apărută la Bucureşti 1983, la pag.22, scrie; „Diferitele tipuri de molecule chimice, care intră în alcătuirea cromozomilor eucariotici, nu sunt dispuse la întâmplare, ci într-o ordine spaţială. Ca urmare, în prezent se consideră că este vorba de o adevărată arhitectură moleculară a cromozomilor eucariotici". Tu ştii că în nici o ţară nu a apărut arhitectură fără arhitect. Cine e Arhitectul care în microscopica celulă a putut să facă o „adevărată arhitectură moleculară"? În arhitectură trebuie plan şi realizare. Dacă eu ţi-aş spune că acel castel al lui Hearst s-a făcut singur, m-ai considera că nu sunt întreg la minte. Şi totuşi, în ciuda tuturor acestor afirmaţii ale raţiunii, ateul tăgăduieşte pe Dumnezeu

Dacă ar judeca raţional, logica i-ar constrânge să mărturisească existenţa lui Dumnezeu. Dr. Russel Lowell Mixter este profesor de zoologie şi şeful Diviziei Ştiinţifice la Colegiul Wheaton, Illinois. El mărturiseşte că e constrâns de logică să creadă în Dumnezeu. Iată cuvintele lui: „Logica ne constrânge să spunem că o Minte Divină a conceput, a plănuit şi executat varietăţile şi similarităţile din viaţa animală, mai degrabă decât să zicem că acest material viu a venit în existenţă prin combinaţii accidentale de elemente sau o coeziune a elementelor canalizate mai mult sau mai puţin de împrejurări. Aceeaşi logică ce notează că o minte umană face lucruri complicate, îţi spune că fiinţele vii au fost făcute de o Minte superioară. Nu are importanţă cât de mult se deosebesc între ele vieţuitoarele din cadrul unei specii şi nu are importanţă ce schimbări par să fi fost într-o specie, care e trasată la străbunii ei vii şi la fosile, nu se poate să nu se observe că ea a început ca o creatură foarte bine adaptată. Şi o creatură este opera unui Creator”.
(16.12.2013)

Psalmii 139:6, 14 O ştiinţă atât de minunată este mai presus de puterile mele: este prea înaltă ca s-o pot prinde.


Te laud că sunt o făptură aşa de minunată. Minunate sunt lucrările Tale, şi ce bine vede sufletul meu lucrul acesta!

"Care este cea mai complexă creatie:

a) Mt . Rushmore

b ) un Boeing 747

c ) un telefon mobil

d ) un vierme

Dacă ai raspuns " vierme ", ai raspuns corect. Structurile de ADN , sistemul digestiv si sistemul de reproducere sunt mult mai complexe decat toate celelalte care au fost create , evident, de un creator. Doar Dumnezeu poate crea atat de complex."
Janet Folger Porter



UN CREATOR MARET (16.12.2013)

Corpul uman este un mare mister pe care oamenii de știință încearcă de milenii să-l deslușească. Un element cu adevărat unic sunt amprentele. Se cunoaște faptul că ele se formează înainte de naștere și provin chiar din interiorul pielii. Amprentele nu se pot schimba niciodată, chiar dacă degetele sunt arse. Odată ce noul strat de piele se formează, amprentele își păstrează forma inițială. Acesta este un semn unic de identificare al tuturor persoanelor din lume, care nu dă greș niciodată.

Chiar și gemenii siamezi au amprente diferite. Fiecare dintre noi ne naştem cu un set unic de amprente, deşi specialiştii nu ştiu nici acum cu exactitate la ce ne folosesc acestea. Unul dintre scopurile amprentelor este îmbunătățirea simțului tactil, dar oare din ce cauză fiecare are un set unic de amprente? Pentru ca Dumnezeu ne-a creat.


Peştele arcaş (Toxotes jaculatrix) (05.12.2013)

Peştele arcaş face parte din familia Taxotidae, genul Toxotes şi este cunoscut mai ales prin felul în care îşi procură hrana, vânând insecte într-un mod original. Familia din care face parte este relativ restrânsă ca număr de specii. Aceastea populează apele dulci şi cele marine din India, Filipine, Australia şi Polinezia.

Corpul arcaşului este comprimat, ochii îi sunt mari şi orientaţi înainte. În general, sunt peşti de dimensiuni mici, ajungând până la maximum 50 cm. - T. chatareus este una dintre cele mai mari specii de arcaşi, ajungând la 40 cm.

Trăieşte în râurile din India, Asia şi nordul Australiei. Poate detecta de sub apă insectele de pe ramurile sau frunzele aflate dincolo de suprafaţa apei. Peştele arcaş aflat în căutarea hranei doboară insectele, folosindu-se de un şanţ situat în cerul gurii şi de limba sa - lungă şi subţire către vârf şi groasă şi musculoasă la bază. Când ajunge la o anumită distanţă faţă de pradă, arcaşul îşi lipeşte limba de cerul gurii, transformând şanţul într-un tub subţire şi vârful limbii într-o valvă. Îşi opturează în acelaşi timp branhiile şi zvâcneşte din vârful limbii, lansând un jet de apa pe direcţia insectei vizate. Jetul, trimis cu o precizie uluitoare, dezechilibrează victima, care cade în apa, moment în care este înghiţită de peşte. Jetul poate parcurge o distanţă de 2 până la 5 m, însă numai de la 1-1,5 m. distanţă peştele îşi poate atinge cu acurateţe ţinta. Dacă nu reuşeşte să-şi doboare victima de la prima încercare, arcaşul continuă să lanseze jeturi de apa catre aceasta.

Dacă un arcaş adult poate nimeri ţinta de la 1,5 m., puii trebuie să înveţe mai întâi să corecteze devierea produsă de pătrunderea luminii în apă, ajungând, în final, să ţintească exact.

Pentru mai multe detalii:



http://www.youtube.com/watch?v=wmNBfHkIwLs

fotografie: peştele arcaş (toxotes jaculatrix) peştele arcaş face parte din familia taxotidae, genul toxotes şi este cunoscut mai ales prin felul în care îşi procură hrana, vânând insecte într-un mod original. familia din care face parte este relativ restrânsă ca număr de specii. aceastea populează apele dulci şi cele marine din india, filipine, australia şi polinezia. corpul arcaşului este comprimat, ochii îi sunt mari şi orientaţi înainte. în general, sunt peşti de dimensiuni mici, ajungând până la maximum 50 cm. - t. chatareus este una dintre cele mai mari specii de arcaşi, ajungând la 40 cm. trăieşte în râurile din india, asia şi nordul australiei. poate detecta de sub apă insectele de pe ramurile sau frunzele aflate dincolo de suprafaţa apei. peştele arcaş aflat în căutarea hranei doboară insectele, folosindu-se de un şanţ situat în cerul gurii şi de limba sa - lungă şi subţire către vârf şi groasă şi musculoasă la bază. când ajunge la o anumită distanţă faţă de pradă, arcaşul îşi lipeşte limba de cerul gurii, transformând şanţul într-un tub subţire şi vârful limbii într-o valvă. îşi opturează în acelaşi timp branhiile şi zvâcneşte din vârful limbii, lansând un jet de apa pe direcţia insectei vizate. jetul, trimis cu o precizie uluitoare, dezechilibrează victima, care cade în apa, moment în care este înghiţită de peşte. jetul poate parcurge o distanţă de 2 până la 5 m, însă numai de la 1-1,5 m. distanţă peştele îşi poate atinge cu acurateţe ţinta. dacă nu reuşeşte să-şi doboare victima de la prima încercare, arcaşul continuă să lanseze jeturi de apa catre aceasta. dacă un arcaş adult poate nimeri ţinta de la 1,5 m., puii trebuie să înveţe mai întâi să corecteze devierea produsă de pătrunderea luminii în apă, ajungând, în final, să ţintească exact. pentru mai multe detalii: http://www.youtube.com/watch?v=wmnbfhkiwls


Yüklə 437,13 Kb.

Dostları ilə paylaş:
1   ...   5   6   7   8   9   10   11   12   13




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2020
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə